HOTARARE nr. 155 din 23 februarie 2011
pentru
aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si
de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele
I, II si III de invaliditate
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 224 din 31 martie 2011
Data intrarii
in vigoare : 31 martie 2011
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 70 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1
Se
aproba criteriile si normele de diagnostic clinic, diagnostic functional si de
evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I,
II si III de invaliditate, prevazute in anexa*) care face parte integranta din
prezenta hotarare.
-----
*) Anexa se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 bis, care se poate achizitiona
de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial",
Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
ART. 2
La
data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr.
400/2001 pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic,
diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se
face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 16 mai 2001.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:
Ministrul muncii,
familiei
si protectiei
sociale,
Ioan Nelu Botis
Ministrul
sanatatii,
Cseke Attila
Bucuresti, 23 februarie
2011.
Nr. 155.
ANEXA
INTRODUCERE
Expertiza medicala a capacitatii
de munca este o forma de asistenta medico-sociala care evalueaza, prin metode si
tehnici specifice, capacitatea de munca a persoanelor cu diferite tulburari
morfologice si functionale, in vederea prestatiilor de asigurari sociale
(medicina de asigurari sociale).
Demersurile specifice
acestei activitati sunt centrate pe profilaxia invaliditatii si pe recuperarea
capacitatii de munca, cu finalitate in reinsertia socio-profesionala a
asiguratilor afectati prin boli sau accidente.
Particularitatile de ordin medical si socio-profesional care intervin frecvent
in evaluare fac uneori greu de aplicat standarde foarte precis definite. In
acest sens, medicului expert al asigurarilor sociale, care realizeaza evaluarea,
i se permite o anumita distantare fata de baremele stabilite, fara a incalca
insa principiile si spiritul acestora. In aceste situatii, se impune expunerea
cu claritate a motivelor care au condus la abordarea individualizata a
cazului.
(1) Diagnosticul functional se bazeaza pe
elemente clinice si pe rezultatele investigatiilor de laborator. Exprima
severitatea tulburarilor functionale si mecanismele prin care acestea se produc.
Permite evaluarea restantului functional si a mecanismelor functionale care pot
interveni compensator.
(2) Deficienta functionala este
consecinta unor tulburari morfologice sau functionale variate (boli, accidente,
anomalii genetice); este cuantificabila prin evaluari clinice si functionale
standard si se regaseste in formularea diagnosticului functional. Se coreleaza
cu incapacitatea adaptativa si cu gradul de invaliditate.
(3) Incapacitatea adaptativa este generata de tulburari morfologice si
functionale diverse si exprima limitele persoanei in efortul de a se adapta la
mediul natural si social. Se exprima procentual in cadrul unui sistem
cuantificat din capacitatea adaptativa normala.
(4)
Capacitatea de munca se defineste prin posibilitatea desfasurarii unei
activitati organizate, prin care persoana isi asigura intretinerea sa si a
familiei. Capacitatea de munca se exprima ca un raport intre posibilitatile
biologice individuale (evaluate strict din punct de vedere medical) si
solicitarea profesionala (ca element medico-social). Este determinata de
abilitatile fizice si intelectuale, determinate genetic, si de nivelul de
integrare socio-profesionala, care tine de pregatire si de
experienta.
(5) Invaliditatea este o notiune
medico-juridica care exprima statutul particular al unei persoane asigurate in
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, care
beneficiaza de drepturi conform legii.
Invaliditatea este cuantificata
in raport cu posibilitatea desfasurarii activitatilor legate de viata cotidiana
si/sau profesionala, astfel:
1. invaliditate de gradul I,
caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de
autoservire (autoingrijire, activitati gospodaresti etc.), necesitand asistenta
permanenta din partea altei persoane;
2. invaliditate de
gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu
conservarea capacitatii de autoservire (autoingrijire, activitati gospodaresti
etc.);
3. invaliditate de gradul III, caracterizata prin
pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, acest statut fiind
compatibil cu prestarea unei activitati profesionale cu program redus si in
conditii adecvate de solicitare.
Relatia "deficienta functionala - inacapacitate adaptativa - grad de invaliditate" este reprezentata pe o scala negativa, care exprima pierderea functionala cu repercusiuni asupra indeplinirii rolului adecvat conform varstei, gradului de instruire si factorilor socio-culturali existenti.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul functional¦Incapacitatea adaptativa ¦ Gradul de invaliditate
¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Fara
deficienta
¦
0-19% ¦nu determina
invaliditate¦
¦functionala
¦
¦
¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta
usoara
¦
20-49% ¦nu determina
invaliditate¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta
medie
¦
50-69%
¦
III
¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta
accentuata ¦
70-89%
¦
II
¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta
grava
¦
90-100%
¦
I
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* fara deficienta functionala
(incapacitatea adaptativa 0-19%) - exprima limitele largi ale
normalului:
* deficienta usoara (incapacitatea adaptativa
20-49%) - afecteaza nesemnificativ activitatile cotidiene si profesionale; pot
aparea contraindicatii privind activitatea profesionala/recomandari privind
schimbarea locului de munca; capacitatea de munca este
pastrata;
* deficienta medie (incapacitatea adaptativa
50-69%) - limiteaza capacitatea adaptativa la mediul profesional in privinta
programului sau a locului de munca; capacitatea de munca este redusa cu cel
putin jumatate fata de standard;
* deficienta accentuata
(incapacitatea adaptativa 70-90%) - impiedica desfasurarea unei activitati
profesionale in sistemul organizat de munca; capacitatea de munca este pierduta
in totalitate;
* deficienta grava (incapacitatea
adaptativa 90-100%) - pierde, pe langa capacitatea de munca, si pe cea de
autoservire.
(6) in evaluarea capacitatii de
munca se va avea in vedere tratamentul complex (farmacologic activ, chirurgical,
recuperator etc.) si efectele acestuia.
(7) Criteriile de
diagnostic functional, incapacitate adaptativa si de evaluare a capacitatii de
munca sunt reactualizate si imbunatatite periodic, pentru a fi aliniate la
eventualele precizari si reglementari in domeniul medical care apar pe
parcurs.
(8) Pentru bolile rare, pentru care nu exista
criterii specifice de apreciere a deficientei functionale si a capacitatii de
munca, se vor urmari elementele clinice, evolutia, complicatiile si deficienta
functionala determinata, aplicandu-se criteriile existente.
1. AFECTIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR
CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCTIONAL SI DE EVALUARE
A
CAPACITATII DE MUNCA IN BOALA CARDIACA ISCHEMICA (BCI)
In boala cardiaca ischemica, deficienta functionala se stabileste in functie de:
1. Simptome: caracterul durerii
toracice, frecventa crizelor anginoase si nivelul de efort la care apar,
raspunsul la tratamentul specific, prezenta si complexitatea aritmiilor,
prezenta semnelor de insuficienta cardiaca.
2. Severitatea
ischemiei miocardice/stenozelor coronariene apreciate prin: EKG, TEF, ecografie
cardiaca si coronarografie.
3. Severitatea disfunctiei
sistolice a ventriculului stang: ecografic.
Criterii de evaluare a
deficientei functionale, IA, a capacitatii de munca in BCI
stabila
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦Deficienta functionala ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de
¦
¦Forma
clinica¦
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Angina
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦pectorala
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦stabila ¦- crizele
anginoase
¦
¦
¦
¦
¦(AP) ¦apar numai la
efort
¦
¦
¦
¦
¦
¦fizic de intensitate
¦
¦
¦
¦
¦
¦foarte mare (eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦exhaustive > 8 METs
¦
¦
¦
¦
¦
¦- cedeaza prompt la
NTG¦
¦
¦
¦
¦
¦sau
repaus
¦
¦
¦
¦
¦
¦- fara simptome
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase si
modificari¦
¦
¦
¦
¦
¦electrice (EKG)
¦
¦
¦
¦
¦
¦interaccesual
¦
¦
¦
¦
¦
¦- functie sistolica VS
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala (FE > 55%)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP
clasa I ¦Deficienta functionala ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦- crizele anginoase
¦
¦
¦
¦
¦
¦apar la eforturi
fizice¦
¦
¦
¦
¦
¦mari (7-8 METs)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- cedeaza rapid la
¦
¦
¦
¦
¦
¦administrarea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦nitrocompusi si la
¦
¦
¦
¦
¦
¦repaus
¦
¦
¦
¦
¦
¦- fara simptome
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari electrice
¦
¦
¦
¦
¦
¦(EKG) interaccesuale
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS usoara (FE =
54-45%)¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHAI
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP
clasa II ¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦ Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦- crizele anginoase
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦apar la eforturi mari
¦
¦
¦
¦
¦
¦si medii (5-6 METs)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- cedeaza usor la
¦
¦
¦
¦
¦
¦repaus si la
¦
¦
¦
¦
¦
¦administrarea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦nitrocompusi
¦
¦
¦
¦
¦
¦- modificari
minoreEKG*¦
¦
¦
¦
¦
¦- TEF*** releva
¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari electrice
cu¦
¦
¦
¦
¦
¦pattern ischemic la o
¦
¦
¦
¦
¦
¦intensitate > de 80%
¦
¦
¦
¦
¦
¦din nivelul maxim
¦
¦
¦
¦
¦
¦teoretic individual
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata (FE = 44-40%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP
clasa III ¦Deficienta functionala ¦ 70-89%
¦Pierduta in¦ Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦- crizele anginoase
¦
¦
¦
¦
¦
¦apar la eforturi de
¦
¦
¦
¦
¦
¦intensitate mica,
¦
¦
¦
¦
¦
¦uneori si in repaus
¦
¦
¦
¦
¦
¦3-4
METs)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- cedeaza greu la
¦
¦
¦
¦
¦
¦administrarea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦nitrocompusi
¦
¦
¦
¦
¦
¦- modificari
importante¦
¦
¦
¦
¦
¦EKG** accesuale si
¦
¦
¦
¦
¦
¦interaccesuale
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS moderata
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE = 39-30%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA III
¦
¦
¦
¦
¦
¦- toleranta mica la
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort - permite
¦
¦
¦
¦
¦
¦activitatea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoingrijire
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP
clasa IV ¦Deficienta functionala ¦ 90-100%
¦Capacitate ¦ Gradul I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦- crizele anginoase
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦apar in repaus
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦(1-2 METs) si sunt
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦obiectivate de
¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari EKG**
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦grava VS(FE < 30%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA IV
¦
¦
¦
¦
¦
¦- bolnavii isi pierd
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitatea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoingrijire
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
INFARCTUL MIOCARDIC
Pentru bolnavii cu IM vechi, deficienta functionala se stabileste in functie de: extinderea zonei de necroza, severitatea disfunctiei sistolice a VS, complexitatea tulburarilor de ritm si de conducere asociate, intensitatea simptomelor reziduale - toleranta la efort, eficacitatea tratamentului.
Tabelul de mai jos reda
criteriile de apreciere a deficientei functionale, IA si a capacitatii de munca
in IM
vechi.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦Deficienta functionala ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de
¦
¦Forma
clinica¦
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Infarctul
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦miocardic
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦vechi ¦- bolnav
asimptomatic
¦
¦
¦
¦
¦(Fara supra- ¦sau cu simptomatologia
¦
¦
¦
¦
¦denivelare de¦dureroasa (angina
¦
¦
¦
¦
¦ST, fara unda¦pectorala), care apare
¦
¦
¦
¦
¦Q sau cu su- ¦la eforturi fizice
mari¦
¦
¦
¦
¦pradenivelare¦(7-8METs)
¦
¦
¦
¦
¦de ST, cu ¦- EKG releva sechela
¦
¦
¦
¦
¦unda Q) ¦electrica a IM
fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦alte modificari.
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctia sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦usoara VS (FE =
45-54%)¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
I
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦- bolnavul prezinta la
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦eforturi mari/medii
¦
¦
¦
¦
¦
¦(5-6METs) dureri
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase, dispnee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦palpitatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦- EKG de repaus releva
¦
¦
¦
¦
¦
¦sechela electrica de
IM¦
¦
¦
¦
¦
¦si posibile modificari
¦
¦
¦
¦
¦
¦minore* de faza
¦
¦
¦
¦
¦
¦terminala, posibile
¦
¦
¦
¦
¦
¦aritmii benigne
¦
¦
¦
¦
¦
¦- TEF*** obiectiveaza
¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari electrice
cu¦
¦
¦
¦
¦
¦pattern ischemic la o
¦
¦
¦
¦
¦
¦intensitate > 80% din
¦
¦
¦
¦
¦
¦efortul teoretic maxim
¦
¦
¦
¦
¦
¦individual
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata (FE =
44-40%),¦
¦
¦
¦
¦
¦eventual HVS
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦- bolnavii prezinta
¦
¦
¦
¦
¦
¦dureri anginoase la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mici sau
medii¦
¦
¦
¦
¦
¦(3-4 METs), dispnee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦palpitatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦- EKG de repaus
releva,¦
¦
¦
¦
¦
¦pe langa sechela de
IM,¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari de faza
¦
¦
¦
¦
¦
¦terminala** si/sau
alte¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari electrice
¦
¦
¦
¦
¦
¦severe (aritmii,
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de
conducere)¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata (FE = 39-30%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
III
¦
¦
¦
¦
¦
¦- toleranta la efort
¦
¦
¦
¦
¦
¦mica - permite
¦
¦
¦
¦
¦
¦activitati de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoingrijire
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100 % ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦- tulburari de ritm si
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦de conducere severe
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦- edeme pulmonare
acute¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦repetitive
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
IV
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS grava (FE = < 30%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- bolnavii au
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitatea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoingrijire limitata
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
-----
* Subdenivelare ST < 1 mm, T aplatizat, difazic, usor
negativ.
** Subdenivelare ST > 1 mm, descendenta,
orizontala, T negativ, simetric, ascutit.
*** Daca
modificarile electrice cu pattern ischemic apar la o intensitate de efort <
80% din efortul maxim teoretic individual, deficienta functionala poate fi
accentuata. Modificarile vor fi coroborate cu alte date obiective ale
bolnavului.
O mentiune aparte trebuie facuta pentru BCI nedureroasa, in care, semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic si functional poate fi pus numai pe investigatii paraclinice (vezi baremul de investigatii). In functie de severitatea modificarilor oferite de investigatiile cardiovasculare, de gradul insuficientei cardiace (NYHA), se va face o apreciere corespunzatoare a statusului functional si a capacitatii de munca utilizand criteriile de la angina pectorala stabila.
Observatii:
1. Clasificarea Canadiana (Canadian
CardiacSociety, CCS) a anginei pectorale stabile
CLASA I -
angina pectorala la efort intens, rapid prelungit; efortul obisnuit nu prezinta
angina; corespunde unui consum energetic de 7-8 METs (METs = echivalente de
consum de O(2) la efort).
CLASA II - angina de efort
mediu, care limiteaza usor activitatea pacientului (5-6
METs).
CLASA III - angina la activitati uzuale, eforturi
mici, cu limitarea activitatilor zilnice; corespunde unui consum energetic de
3-4 METs.
CLASA IV - angina pectorala ce apare in repaus,
pacientul fiind sever inabilitat (capacitatea de efort pierduta, sub 1-2
METs).
2. Caracterizarea diferitelor activitati in functie
de consumul energetic
CHESTIONARUL DE ACTIVITATE
(VA)
(VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE)
Se cere pacientului sa
sublinieze activitatile pe care le poate indeplini fara sa prezinte dispnee,
durere precordiala,
oboseala.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦1
MET
¦mananca, se imbraca, lucreaza la
birou
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦2
METs ¦face
dus, coboara 8
trepte
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦3
METs ¦se
plimba incet pe o suprafata de aproximativ 2 blocuri
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦4
METs ¦munca
usoara (strans frunze, vopsit sau tamplarit usor)
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦5
METs ¦plimbare
4 mph, dans, spalat
masina
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦6
METs
¦tamplarie
grea
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦7
METs ¦munca
grea: sapat, joc tenis, carat 30
kg
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦8
METs ¦impins
mobile grele, jogging, carat 10 kg pe scari
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦9
METs
¦bicicleta moderat, sarit
coarda
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦10
METs ¦inot,
bicicleta la deal, mers repede la
deal
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦11
METs ¦schi fond,
baschet meci
intreg
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦12
METs ¦alergare 8
mph
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦13
METs ¦orice
activitate
competitionala
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
3. Clasificarea disfunctiei
sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate (Braunwald Heart
Disease - eight edition), este urmatoarea:
- functie
sistolica normala - EF > 55%;
- disfunctie sistolica usoara - FE =
45-54%;
- disfunctie sistolica moderata - FE
= 30-44%;
- disfunctie sistolica grava - FE <
30%.
4. La bolnavii care au fost investigati invaziv,
datele coronarografice vor constitui elemente functionale (numarul de vase
afectate, severitatea stenozelor) si vor fi coroborate cu simptomele, disfunctia
sistolica etc.
I. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
ESENTIALA
Pentru stabilirea deficientei functionale in
HTA, se vor identifica urmatoarele elemente functionale: forma clinica
(clasificarea HTA in functie de valori), semne de afectare a principalelor
organe "tinta", prezenta diferitelor conditii clinice, pentru care HTA
constituie un factor de agravare al patologiei respective sau aceasta patologie
reprezinta o complicatie a HTA.
Tabelul de mai jos prezinta criteriile de evaluare a deficientei functionale, IA si a capacitatii de munca in HTA pe baza asocierii formelor clinice de HTA (clasificarea ESC-2009) cu elementele mentionate.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Forma clinica ¦ Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de
¦
¦
¦ functionala ¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
- forma clinica, fara afectarea organelor "tinta"(AOT), fara
boala ¦
¦
vasculara
asociata
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
usoara (gr. I)*
¦ usoara ¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦TAS= 140-159
mmHg
¦
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦TAD = 90-99
mmHg
¦
¦
¦
¦ ¦
¦HTA
moderata**(gr. II)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦TAS =
160-179 mmHg
¦
¦
¦
¦ ¦
¦TAD=
100-109
mmHg
¦
¦
¦
¦ ¦
¦HTA
severa***(gr. III)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦TAS
>180, mmHgTAD > 110 mmHg
¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
- forma clinica asociata cu afectarea organelor "tinta"
(AOT)
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
usoara* ¦- HVS
¦ medie ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦ Gradul
III¦
¦HTA moderata**¦determinata
¦
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦HTA
severa*** ¦ecografic:
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
¦
¦SIV/PPVS>=15mm ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦si/sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦- creatinina
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦sanguina
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦>1,5mg/dl,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦clearance
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦cr.<60ml/min
¦
¦
¦
¦
¦
¦
+---------------+----------+----------+-----------+-----------¦
¦
¦- microalbumi- ¦ usoara ¦ 20-49% ¦Pastrata
¦Nu se
¦
¦
¦nurie
¦
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦- placi
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦aterosc.
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦carotidiene,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦aortice
¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
- forma clinica asociata cu boala vasculara clinic
manifestata
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
usoara* ¦- boala ¦In
functi ¦In concor-¦In concor- ¦Corespunza-¦
¦HTA
moderata**¦coronariana ¦de seve- ¦danta cu ¦danta
cu ¦tor redu- ¦
¦HTA grava*** ¦ischemica, IM,
¦ritatea ¦deficienta¦deficienta ¦cerii
capa-¦
¦
¦revasculari- ¦conditiei ¦functio- ¦functionala¦citatii de
¦
¦
¦zare
¦clinice ¦nala ¦si incapa-
¦munca
¦
¦
¦miocardica, ¦asociate
¦
¦citatea
¦
¦
¦
¦IC;
¦
¦
¦adapatativa¦
¦
¦
¦- boala
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦vasculara
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦cerebrala,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦AVC: ischemic, ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦tranzitor,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦hemoragic;
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦- boala
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦vasculara
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦periferica;
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦- afectare
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦renala:
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦renala,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦proteinurie;
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦- retinopatie ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦avansata:
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦hemoragii,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦exudate, edem. ¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
maligna
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
cu evolutie accelerata, ¦Deficienta¦ 70-100%
¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦maligna;
¦functiona-¦ ¦de munca
si¦sau II de ¦
¦Definitia OMS: TAD > 130 mmHg,¦la accen-
¦ ¦(eventual)
¦invalidi- ¦
¦FO cu exsudate hemoragice,
¦tuata/
¦
¦de
¦tate ¦
¦IR progresiva, rezistenta
la ¦grava in ¦
¦autoservire¦
¦
¦tratament.
¦functie de¦ ¦pierduta
in¦
¦
¦
¦severita- ¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦tea
¦
¦
¦
¦
¦
¦complica- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tiilor si ¦
¦
¦
¦
¦
¦raspunsul ¦
¦
¦
¦
¦
¦la trata- ¦
¦
¦
¦
¦
¦ment
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
II. HIPERTENSIUNEA
SECUNDARA
Aprecierea deficientei functionale, a
incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca se va face dupa criteriile de
evaluare a HTA primara (esentiala).
AFECTIUNI CONGENITALE
NECIANOGENE
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦ Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Defectul
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦septal
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦atrial (DSA) ¦DSA cu
sunt
¦
¦
¦
¦
¦
¦stanga-dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
¦nesemnificativ, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦cord compensat, fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦semne de marire a
¦
¦
¦
¦
¦
¦cordului drept
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦DSA cu sunt
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦stanga-dreapta moderat
¦
¦
¦
¦
¦
¦cu semne de
¦
¦
¦
¦
¦
¦supraincarcare a
inimii¦
¦
¦
¦
¦
¦drepte cu tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mari si medii)
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦DSA cu sunt
¦
¦
¦
¦
¦
¦stanga-dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
¦semnificativ (raport
¦
¦
¦
¦
¦
¦flux pulmonar/flux
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistemic peste 1,5/l)
¦
¦
¦
¦
¦
¦si HTP; DSA cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie
¦
¦
¦
¦
¦
¦importanta sau cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm
¦
¦
¦
¦
¦
¦persistente sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦frecvent repetitive,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cu dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦minore
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦DSA
operat ¦Deficienta functionala ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Aprecierea
se¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦va face la 6 ¦DSA mic operat cu
¦
¦
¦
¦
¦luni de la ¦restitutio ad inteerum
¦
¦
¦
¦
¦interventie ¦cu dispnee numai la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mari
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦DSA operat cu dilatare
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦mica a cordului,
¦
¦
¦
¦
¦
¦presiune pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistolica normala,
¦
¦
¦
¦
¦
¦dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mari si medii
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦ Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦DSA operat cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦persistenta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegaliei, a HTP,
¦
¦
¦
¦
¦
¦a tulburarilor de ritm
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Defectul
¦Tulburarile
functionale¦
¦
¦
¦
¦septal ¦in DVS sunt dependente
¦
¦
¦
¦
¦interventri- ¦de marimea comunicarii
¦
¦
¦
¦
¦cular (DSV) ¦si starea patului
¦
¦
¦
¦
¦
¦vascular pulmonar
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦DSV mic (0,5cm?/m?) cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦sunt stanga-dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
¦modest, cu raport flux
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonar/flux sistemic
¦
¦
¦
¦
¦
¦(QP/QS) sub 1,5.
¦
¦
¦
¦
¦
¦VD nu este dilatat sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦hipertrofiat.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Pacienti
asimptomatici.¦
¦
¦
¦
¦
¦Prezinta dispnee doar
¦
¦
¦
¦
¦
¦la eforturi mari
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦DSV moderat
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦(0,5-1cm?/m?), raport
¦
¦
¦
¦
¦
¦QP/QS de 1,5-2 prin
¦
¦
¦
¦
¦
¦sunt stanga-dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
¦semnificativ. In efort
¦
¦
¦
¦
¦
¦mare sau mediu,
¦
¦
¦
¦
¦
¦pacientii prezinta
¦
¦
¦
¦
¦
¦dispnee. Examenele
¦
¦
¦
¦
¦
¦paraclinice (eco, EKG,
¦
¦
¦
¦
¦
¦Rx. cord pulmonar)
¦
¦
¦
¦
¦
¦arata cardiomegalie
¦
¦
¦
¦
¦
¦usoara/moderata, HVD,
¦
¦
¦
¦
¦
¦HTP moderata,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Bolnav cu DSV mare
¦
¦
¦
¦
¦
¦( > 1 cm?/m?) cu
raport¦
¦
¦
¦
¦
¦QP/QS mai mare de 2.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Prezinta dispnee la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mici sau
chiar¦
¦
¦
¦
¦
¦in repaus, infectii
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonare. Obiectiv
¦
¦
¦
¦
¦
¦HTP arteriala grava,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦hipertrofie
¦
¦
¦
¦
¦
¦biventriculara, semne
¦
¦
¦
¦
¦
¦de insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA III sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦III/IV, aritmii
¦
¦
¦
¦
¦
¦ventriculare
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitatea¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦DSV cu insuficienta
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cardiaca grava
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦ireductibila sau
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦aritmii ventriculare
¦
¦
¦
¦
¦
¦grave cu risc de
¦
¦
¦
¦
¦
¦moarte subita,
¦
¦
¦
¦
¦
¦conducand la
¦
¦
¦
¦
¦
¦pierderea capacitatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦de autoservire
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦DSV
operat ¦Deficienta functionala ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Aprecierea
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦tulburarilor ¦DSV operat fara sunt
¦
¦
¦
¦
¦functionale
¦rezidual
¦
¦
¦
¦
¦se face la 6
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦luni
de la ¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦interventie.
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦Pentru ¦DSV operat cu
sunt
¦
¦jumatate
¦
¦
¦bolnavii cu ¦rezidual moderat si
¦
¦
¦
¦
¦HTP ¦HTP
moderata
¦
¦
¦
¦
¦preoperator
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦sau
cu semne ¦Deficienta functionala ¦ 70-89%
¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦clinice de
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦DSV rezidual ¦DSV operat cu sunt
¦
¦
¦
¦
¦se efectueaza¦mare, HTP persistenta,
¦
¦
¦
¦
¦cateterism ¦dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦cardiac. ¦mici si
repaus
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Persistenta
¦PCA determina un sunt
¦
¦
¦
¦
¦de canal ¦stanga-dreapta a carui
¦
¦
¦
¦
¦arterial ¦marime depinde
de
¦
¦
¦
¦
¦(PCA) ¦calibrul canalului
si
¦
¦
¦
¦
¦
¦de relatiile dintre
¦
¦
¦
¦
¦
¦rezistenta vasculara
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistemica si cea
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se
¦
¦
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦PCA mic, cu sunt
¦
¦
¦
¦
¦
¦nesemnificativ
¦
¦
¦
¦
¦
¦hemodinamic, bolnavi
¦
¦
¦
¦
¦
¦asimptomatici
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦PCA mic/moderat cu
sunt¦
¦
¦
¦
¦
¦redus, fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee) la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦foarte mari
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦PCA moderat cu
elemente¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦de HVS sau hipertrofie
¦
¦
¦
¦
¦
¦biventriculara si de
¦
¦
¦
¦
¦
¦incarcare pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦
¦(HTP).
¦
¦
¦
¦
¦
¦Dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mari si medii
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦PCA cu HTP grava, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦suflu continuu tipic
la¦
¦
¦
¦
¦
¦care se asociaza
¦
¦
¦
¦
¦
¦rulment de flux
¦
¦
¦
¦
¦
¦diastolic apical,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie, dispnee
¦
¦
¦
¦
¦
¦la efort mic si chiar
¦
¦
¦
¦
¦
¦de repaus,
insuficienta¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦PCA
operat ¦Deficienta functionala ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Aprecierea
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦se face ¦Bolnavi asimptomatici
¦
¦
¦
¦
¦dupa 6 luni ¦cu examen fizic
cardiac¦
¦
¦
¦
¦
¦Rgr. si EKG normale
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Daca persista o HTP
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦reziduala (prin
¦
¦
¦
¦
¦
¦cateterism cardiac si
¦
¦
¦
¦
¦
¦sunt simptomatici)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Coarctatia
¦Fara deficienta
¦ 0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦aortica
(CoA)¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Bolnavi asimptomatici.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Tensiunea arteriala
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala, suflu
sistolic¦
¦
¦
¦
¦
¦moderat in sp. II IC
¦
¦
¦
¦
¦
¦stg., fara semne de
HVS¦
¦
¦
¦
¦
¦si circulatie
¦
¦
¦
¦
¦
¦colaterala, test de
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort normal.
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Bolnavi pauci
¦
¦
¦
¦
¦
¦simptomatici, eventual
¦
¦
¦
¦
¦
¦cefalee, ameteli,
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulsatii craniene.
¦
¦
¦
¦
¦
¦S.S. SP. II IC STG.,
¦
¦
¦
¦
¦
¦toleranta buna la
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort. HVS usoara
¦
¦
¦
¦
¦
¦(EKG,
eco,
¦
¦
¦
¦
¦
¦radiologice)
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Bolnavii prezinta
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦simptomatologia unei
¦
¦
¦
¦
¦
¦HTA (cefalee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦epistaxis, tinitus,
¦
¦
¦
¦
¦
¦scotoame, congestie
¦
¦
¦
¦
¦
¦cefalica), angina,
¦
¦
¦
¦
¦
¦dispnee - asociate
¦
¦
¦
¦
¦
¦senzatiei de raceala
¦
¦
¦
¦
¦
¦in membrele pelvine,
¦
¦
¦
¦
¦
¦chiar claudicatie
¦
¦
¦
¦
¦
¦intermitenta sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦dureri abdominale.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Obiectiv, diferenta
¦
¦
¦
¦
¦
¦dintre TA brahiala si
¦
¦
¦
¦
¦
¦poplitee este de
¦
¦
¦
¦
¦
¦10 mmHg. Circulatia
¦
¦
¦
¦
¦
¦colaterala moderat
¦
¦
¦
¦
¦
¦dezvoltata. HVS
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderat/severa, dar cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦functie ventriculara
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Co.A. semnificativa:
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradient maxim de
¦
¦
¦
¦
¦
¦20 mmHg, cu flux
¦
¦
¦
¦
¦
¦continuu in timpul
¦
¦
¦
¦
¦
¦diastolei in Ao
¦
¦
¦
¦
¦
¦descendenta.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Circulatia colaterala
¦
¦
¦
¦
¦
¦dezvoltata,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA III, III/IV,
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦sincope, crize
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase, accidente
¦
¦
¦
¦
¦
¦vasculare cerebrale.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Pot avea alte
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiopatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦congenitale asociate
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate
¦
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦Bolnavi cu
insuficienta¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cardiaca grava
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦ireductibila sau
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦sechele dupa accidente
¦
¦
¦
¦
¦
¦vasculare cerebrale
¦
¦
¦
¦
¦
¦care fac imposibila
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservirea
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Coarctatia
¦Tulburarile
functionale¦
¦
¦
¦
¦aortica ¦vor fi apreciate
in
¦
¦
¦
¦
¦operata ¦raport de: prezenta
sau¦
¦
¦
¦
¦sau dupa ¦disparitia
gradientului¦
¦
¦
¦
¦angioplastie ¦la nivelul
coarctatiei;¦
¦
¦
¦
¦percutana cu ¦scaderea TA pana la
¦
¦
¦
¦
¦balon ¦normalizarea
valorilor;¦
¦
¦
¦
¦
¦disparitia fenomenelor
¦
¦
¦
¦
¦
¦subiective, a tulbura-
¦
¦
¦
¦
¦
¦rilor de ritm, a
¦
¦
¦
¦
¦
¦crizelor anginoase
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦In situatia realizarii
¦
¦
¦
¦
¦
¦dezideratelor mai sus
¦
¦
¦
¦
¦
¦enuntate
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦In situatia mentinerii
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradientului la
nivelul¦
¦
¦
¦
¦
¦coarctatiei, cu valori
¦
¦
¦
¦
¦
¦TA crescute (dominant
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistolice) la nivelul
¦
¦
¦
¦
¦
¦membrelor toracale, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦semne subiective
¦
¦
¦
¦
¦
¦jumatate de HTA, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦la eforturi mari si
¦
¦
¦
¦
¦
¦medii
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Bolnavii la care
¦
¦
¦
¦
¦
¦interventia nu a dat
¦
¦
¦
¦
¦
¦rezultate sau au
aparut¦
¦
¦
¦
¦
¦complicatii post
¦
¦
¦
¦
¦
¦operatorii (disectie
¦
¦
¦
¦
¦
¦de aorta, anevrism Ao)
¦
¦
¦
¦
¦
¦au deficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionala accentuata
¦
¦
¦
¦
¦
¦prin intensitatea
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburarilor si
¦
¦
¦
¦
¦
¦prognostic nefavorabil
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦aortica
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦congenitala ¦Aria
orificiului
¦
¦
¦
¦
¦(SAo) ¦valvular 1,5-2,5
cm?,
¦
¦
¦
¦
¦Sunt 3 forme ¦gradient mediu
<
¦
¦
¦
¦
¦principale de¦20 mmHg, gradient
¦
¦
¦
¦
¦SAo: ¦maxim 16-36
mmHg;
¦
¦
¦
¦
¦- valvulara; ¦bolnavii asimptomatici
¦
¦
¦
¦
¦- supraval- ¦sau pauci simptomatici
¦
¦
¦
¦
¦vulara ¦numai la eforturi mari
¦
¦
¦
¦
¦- subvalvu- ¦(dispnee, ameteli),
¦
¦
¦
¦
¦lara ¦absenta HVS,
test de
¦
¦
¦
¦
¦(cazul ¦toleranta la
efort
¦
¦
¦
¦
¦bolnavilor ¦normal; insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦care ating ¦cardiaca NYHA
I
¦
¦
¦
¦
¦varsta
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦adulta).
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Bolnavii cu SAo
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦moderata: aria
¦
¦
¦
¦
¦
¦orificiului valvular
¦
¦
¦
¦
¦
¦0,75-1,5 cm? (gradient
¦
¦
¦
¦
¦
¦mediu 20-50 mmHg,
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradient maxim
¦
¦
¦
¦
¦
¦36-80 mmHg la Eco
¦
¦
¦
¦
¦
¦Doppler), dispnee la
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort mare si mediu,
¦
¦
¦
¦
¦
¦HVS usoara/moderata,
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitate functionala
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala sau usor
¦
¦
¦
¦
¦
¦redusa, insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA II;
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Bolnavii cu SAo grava:
¦
¦
¦
¦
¦
¦aria orificiului
¦
¦
¦
¦
¦
¦valvular < 0,75,
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradient mediu >
¦
¦
¦
¦
¦
¦50 mmHg, gradient
¦
¦
¦
¦
¦
¦maxim > 80 mmHg, crize
¦
¦
¦
¦
¦
¦de angina pectorala,
¦
¦
¦
¦
¦
¦sincope repetate,
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm si
¦
¦
¦
¦
¦
¦conducere in repaus
sau¦
¦
¦
¦
¦
¦la
efort,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie, HVS,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
III
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦Bolnavii cu SAo cu
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦NYHA IV, ireductibila,
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦cu pierderea
¦
¦
¦
¦
¦
¦posibilitatii de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦pulmonara
¦functionala
¦
¦
¦
¦
¦valvulara: ¦Stenoza
pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦Severitatea ¦valvulara minima fara
¦
¦
¦
¦
¦stenozei este¦semne subiective si
¦
¦
¦
¦
¦in functie de¦fara repercusiuni
¦
¦
¦
¦
¦gradientul
¦hemodinamice
¦
¦
¦
¦
¦transvalvular+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦maxim
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦apreciat
prin¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦examen ¦Stenoza
pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦Eco-Doppler, ¦valvulara usoara, cu
¦
¦
¦
¦
¦astfel: ¦absenta HVD (EKG, Rgr
¦
¦
¦
¦
¦- discreta ¦si eco); Doppler arata
¦
¦
¦
¦
¦- grad. ¦gradient redus,
iar
¦
¦
¦
¦
¦<25 mmHg ¦Rdg. o
dilatare
¦
¦
¦
¦
¦- usoara ¦post-stenotica
a
¦
¦
¦
¦
¦- grad. ¦arterei
pulmonare
¦
¦
¦
¦
¦25-49 mmHg ¦Bolnavi asimptomatici
¦
¦
¦
¦
¦- moderata ¦in repaus, cu dispnee
¦
¦
¦
¦
¦- grad. ¦la eforturi
mari
¦
¦
¦
¦
¦50-79 mmHg
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦-
grava - ¦Deficienta functionala ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦> 80 mmHg
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦La gradient ¦Stenoza pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦> 80 mmHg ¦moderata, cu tulburari
¦
¦
¦
¦
¦apar ¦functionale la
eforturi¦
¦
¦
¦
¦HVD marcata ¦mari si
medii.
¦
¦
¦
¦
¦si fenomene ¦Cateterismul cardiac
si¦
¦
¦
¦
¦de insufi- ¦Eco Doppler
arata
¦
¦
¦
¦
¦cienta ¦gradient
jumatate
¦
¦
¦
¦
¦tricuspida ¦transvalvular
de
¦
¦
¦
¦
¦
¦50 mmHg sau >, cu
unele¦
¦
¦
¦
¦
¦semne de disfunctie de
¦
¦
¦
¦
¦
¦VD
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Stenoza pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦
¦valvulara grava cu HVD
¦
¦
¦
¦
¦
¦marcata cu
insuficienta¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca dreapta, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm,
¦
¦
¦
¦
¦
¦sincope, crize
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase, dispnee de
¦
¦
¦
¦
¦
¦repaus si la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mici
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦Gradient transvalvular
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦maxim > 80 mmHg,
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦Insuficienta cardiaca
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦ireductibila, sincope
¦
¦
¦
¦
¦
¦frecvent repetitive,
cu¦
¦
¦
¦
¦
¦pierderea autoservirii
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza
¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦ Pastrata
¦Nu se
¦
¦pulmonara
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦operata - ¦Asimptomatici, functie
¦
¦
¦
¦
¦aprecierea se¦ventriculara dreapta
¦
¦
¦
¦
¦va face la 6
¦normala
¦
¦
¦
¦
¦luni dupa
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦interventie
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Persista unele semne
de¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie de VD si
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦la efort mare si mediu
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Sindromul
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦Eisenmenger-
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦boala ¦Dispnee in
repaus,
¦
¦
¦
¦
¦vasculara ¦intensificata
la
¦
¦
¦
¦
¦obstructiva ¦eforturi
minime,
¦
¦
¦
¦
¦pulmonara ¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦secundara ¦NYHA III sau
IV,
¦
¦
¦
¦
¦unui sunt ¦tulburari de
ritm
¦
¦
¦
¦
¦larg
¦severe
¦
¦
¦
¦
¦stanga-
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦dreapta,
cu ¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate
¦Gradul I ¦
¦o cresterea
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦PAP ce poate ¦Insuficienta cardiaca
¦
¦autoservire¦
¦
¦egala PAS si ¦NYHA IV, ireductibila,
¦
¦pierduta in¦
¦
¦inversa ¦aritmii
ventriculare
¦
¦totalitate ¦
¦
¦suntul. ¦grave, cu
pierderea
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitatii de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VALVULOPATII
In aprecierea diagnosticului functional
intr-o valvulopatie, se va tine seama de:
- sediul
leziunilor;
- existenta unor leziuni
multiple;
- volume ventriculare, arii valvulare, gradiente
intraventriculare;
- functia sistolica
globala;
- existenta factorilor care indica un proces
inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite,
pericardite);
- existenta
complicatiilor;
- posibilitatea si rezultatele
tratamentului chirurgical specific.
Valvulopatii
mitrale
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦ Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Insuficienta
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦mitrala (IM)
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(reumatismala¦IM cu semne clinice
¦
¦
¦
¦
¦sau prin alt ¦minime (suflu sistolic
¦
¦
¦
¦
¦mecanism ¦I sau II)
fara
¦
¦
¦
¦
¦valvular) ¦tulburari functionale.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Functie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦ventriculara stanga
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala:
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE >55%, DTSVS < 45 mm
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦IM cu suflu sistolic
¦
¦
¦
¦
¦
¦gr. II sau III, fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm,
¦
¦
¦
¦
¦
¦fara tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale in repaus
¦
¦
¦
¦
¦
¦si la eforturi medii,
¦
¦
¦
¦
¦
¦dar cu dispnee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦palpitatii la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mari (> 6 METs), cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS
usoara:
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE = 54-45%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS 45-50 mm
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦IM cu suflu sistolic
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦gr. III cu semne de
HVS¦
¦
¦
¦
¦
¦clinice, radiologice,
¦
¦
¦
¦
¦
¦ecocardiografice si
¦
¦
¦
¦
¦
¦EKG, cu tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale la
eforturi¦
¦
¦
¦
¦
¦medii si mari
¦
¦
¦
¦
¦
¦(5-6METs).
¦
¦
¦
¦
¦
¦Disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS moderata:
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE = 40-44%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS50-55 mm.
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦IM cu S.S. gr. III/IV,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cu sincope frecvente,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cu tulburari de ritm
¦
¦
¦
¦
¦
¦sau de conducere
grave,¦
¦
¦
¦
¦
¦cu semne de
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA III. Disfunctie
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistolica VS moderata:
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE = 39 = 30%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS > 55mm.
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦IM cu insuficienta
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA IV,
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦ireductibila, cu
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦importante in repaus,
¦
¦
¦
¦
¦
¦care limiteaza mult
¦
¦
¦
¦
¦
¦sau duc la pierderea
¦
¦
¦
¦
¦
¦totala a capacitatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦de autoservire,
¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦grava FE < 30%
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se
¦
¦mitrala
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(SM) ¦SM
larga
¦
¦
¦
¦
¦
¦(AOM 1,5-2,5 cm?), cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦semne minime clinice
¦
¦
¦
¦
¦
¦radiologice,
¦
¦
¦
¦
¦
¦ecografice, EKG, fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee) la efort
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦SM
larga
¦
¦
¦
¦
¦
¦(AOM.1,5-2,5 cm?),
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradient mediu <
¦
¦
¦
¦
¦
¦6 mmHg, PAP normala
sau¦
¦
¦
¦
¦
¦HTP usoara, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee) numai la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mari (>
6METs)¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦SM medie (AOM
1-1,5cm?,¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦gradient mediu
¦
¦
¦
¦
¦
¦6-12 mmHg), cu HTP
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata, tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale (dispnee)
¦
¦
¦
¦
¦
¦la eforturi medii
¦
¦
¦
¦
¦
¦(5-6METs)
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Capacitate
¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦ ¦de
munca
¦
¦
¦
¦SM stransa (AOM <
1cm?,¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦gradient mediu >
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦12 mmHg), HTP moderat/
¦
¦
¦
¦
¦
¦grava si/sau tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦de ritm, si/sau edem
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonar acut in
¦
¦
¦
¦
¦
¦antecedente,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦SM complicata cu
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦(NYHA IV)
ireductibila,¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦cu EPA frecvent
¦
¦
¦
¦
¦
¦repetitiv, cu infarcte
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonare sau cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦accidente embolice
care¦
¦
¦
¦
¦
¦conduc la tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦motorii grave.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Posibilitatea
¦
¦
¦
¦
¦
¦subiectilor de a se
¦
¦
¦
¦
¦
¦ingriji singuri este
¦
¦
¦
¦
¦
¦mult diminuata, pana
¦
¦
¦
¦
¦
¦la pierderea
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitatii de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala
mitrala¦Aprecierea se va face
¦
¦
¦
¦
¦Asocierea SM ¦in raport cu
gravitatea¦
¦
¦
¦
¦cu IM cu
¦tulburarilor
¦
¦
¦
¦
¦semnele ¦functionale,
conform
¦
¦
¦
¦
¦insumate ale ¦datelor enuntate la
¦
¦
¦
¦
¦celor doua ¦stenoza mitrala si
¦
¦
¦
¦
¦afectiuni ¦insuficienta mitrala
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Afectiunile
¦Sunt mult mai rare, de
¦
¦
¦
¦
¦tricuspidiene¦obicei
asociate
¦
¦
¦
¦
¦
¦leziunilor mitrale.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Aprecierea
¦
¦
¦
¦
¦
¦incapacitatii se va
¦
¦
¦
¦
¦
¦face conform cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦normele stabilite in
¦
¦
¦
¦
¦
¦afectiunile valvulare
¦
¦
¦
¦
¦
¦mitrale
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Valvulopatii
aortice
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦ Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Insuficienta
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se
¦
¦aortica
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Afectiune de grad
usor,¦
¦
¦
¦
¦
¦fara tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale, cu semne
¦
¦
¦
¦
¦
¦clinice minime,
¦
¦
¦
¦
¦
¦functie sistolica VS
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala (FE > 55%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS < 45 mm)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Afectiune aortica de
¦
¦
¦
¦
¦
¦grad usor, cu semne
¦
¦
¦
¦
¦
¦clinice minore, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee, ameteli,
¦
¦
¦
¦
¦
¦palpitatii) numai la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mari, cedand
¦
¦
¦
¦
¦
¦rapid la repaus,
¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS
usoara
¦
¦
¦
¦
¦
¦(FE = 54-45%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS = 45-50 mm)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Afectiune Ao medie la
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦care tulburarile
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale (dispnee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦crize anginoase,
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm)
apar¦
¦
¦
¦
¦
¦la eforturi fizice de
¦
¦
¦
¦
¦
¦intensitate medie,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA II, disfunctie
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistolica VS moderata
¦
¦
¦
¦
¦
¦(FE = 40-44%;
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS = 50-55 mm)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Afectiune Ao grava, in
¦
¦
¦
¦
¦
¦care tulburarile
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale sunt
¦
¦
¦
¦
¦
¦intense (dispnee la
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort dar si de
repaus,¦
¦
¦
¦
¦
¦crize anginoase
¦
¦
¦
¦
¦
¦repetate, stari
¦
¦
¦
¦
¦
¦sincopale, tulburari
de¦
¦
¦
¦
¦
¦ritm sau conducere,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA III sau III/IV,
¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie sistolica
VS¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata (FE 39-30%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS > 55 mm)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦Afectiune Ao cu
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦NYHA IV, ireductibila,
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦cu tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale grave care
¦
¦
¦
¦
¦
¦impiedica
autoservirea.¦
¦
¦
¦
¦
¦Disfunctie sistolica
VS¦
¦
¦
¦
¦
¦grava FE < 30%.
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza ¦Fara
deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦aortica
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Stenoza aortica
usoara,¦
¦
¦ ¦
¦
¦fara tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale, cu semne
¦
¦
¦ ¦
¦
¦clinice minime
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Stenoza aortica
usoara:¦
¦
¦ ¦
¦
¦AOA> 1,5 cm?
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient medim <
¦
¦
¦ ¦
¦
¦20
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient maxim:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦16-36
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Angina, dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii numai la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi mari
(7-8METs)¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deicienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Stenoza aortica medie:
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦AOA =0,75-1,5 cm?
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient mediu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦20-50
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient maxim
¦
¦
¦ ¦
¦
¦36-80
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Angina, dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii apar la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate medie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(5-6METs),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Stenoza aortica grava:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦AOA < 0,75 cm?
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient mediu >
¦
¦
¦ ¦
¦
¦50
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient maxim >
¦
¦
¦ ¦
¦
¦80
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Crize anginoase
¦
¦
¦ ¦
¦
¦repetate, stari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincopale, tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de ritm si conducere,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA III sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA III/IV
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I ¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦Stenoza aortica grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cu insuficienta
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦cardiaca ireductibila,
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦NYHA IV, cu tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale grave,
care¦
¦
¦ ¦
¦
¦impiedica autoservirea
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Deficienta functionala in boala aortica va fi apreciata dupa criteriile functionale prezentate la cele doua entitati. Afectiunile aortice, asociate cu afectiunile mitrale, vor fi apreciate in raport cu datele functionale prezentate la capitolul despre afectiunea aortica si afectiunea mitrala.
Valvulopatii pulmonare
Stenoza pulmonara castigata este foarte
rara. Pentru evaluare functionala, se vor aplica criteriile de la stenoza
pulmonara congenitala.
Insuficienta
valvulara pulmonara apare mai frecvent secundar hipertensiunii pulmonare de
orice etiologie sau secundar dilatatiei arterei pulmonare (idiopatica).
Insuficienta pulmonara organica este, de asemenea, rara; poate fi congenitala
(asociata frecvent cu alte malformatii) sau castigata. Evaluarea functionala se
va face in functie de severitatea simptomelor (dispnee) si a hipertensiunii
pulmonare.
Valvulopatii post-interventii
chirurgicale
(comisurotomii, proteze
valvulare)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. ¦
Deficienta ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Valvulari ¦Deficienta functionala
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦operati
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦pentru
¦Postoperator, persista
¦
¦
¦ ¦
¦corectarea ¦dispnee la
eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦viciului ¦mari, in absenta
altor ¦
¦
¦ ¦
¦valvular ¦fenomene
patologice
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Postoperator, prezinta
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦dispnee la eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mari, tulburari de
ritm¦
¦
¦ ¦
¦
¦trecatoare, tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de conducere, dureri
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anginoase la eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mari
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Postoperator, dispnee
¦
¦
¦ ¦
¦
¦la eforturi medii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari de ritm, de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conducere, dureri
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anginoase. Sunt
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezente semne de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦restenozare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦disfunctii ale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦protezei, procese
¦
¦
¦ ¦
¦
¦endocarditice,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦colmatari, embolii
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I ¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦Postoperator,
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦restenozare, accidente
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦embolice cu sechele
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦neurologice
importante,¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦grava, ireductibila,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care impiedica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦posibilitatea de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
TULBURARI DE RITM SI CONDUCERE
CARDIACA
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Afectiunea. ¦
Deficienta ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Tulburari de ¦Pentru
stabilirea
¦
¦
¦ ¦
¦ritm cardiac ¦deficientei
functionale¦
¦
¦ ¦
¦
¦se vor lua in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦considerare:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- etiologia aritmiei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(BCI, valvulopatii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardio-miopatii, boli
¦
¦
¦ ¦
¦
¦endocrine etc.)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- simptomatologia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦produsa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- frecventa
episoadelor¦
¦
¦ ¦
¦
¦aritmice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- existenta
disfunctiei¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolice ventriculare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stangi si/sau a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarilor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemodinamice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- raspunsul la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament
¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
prezenta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦complicatiilor induse
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de
aritmie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tipul tulburarilor
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦ritm
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tulburari de
irigatie¦
¦
¦ ¦
¦
¦coronariana sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cerebrala produse sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensificate de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦aritmie
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Aritmii
¦Fara/deficienta usoara ¦ 0-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦sinusale ¦- tulburarile de
ritm
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(tahicardii, ¦sinusale, controlate
¦
¦
¦ ¦
¦bradicardii ¦terapeutic, care
nu
¦
¦
¦ ¦
¦aritmii ¦afecteaza
capacitatea
¦
¦
¦ ¦
¦sinusale) ¦de
efort.
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta medie (o ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦perioada limitata
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦pentru controlul
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦aritmiei si al
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomelor) pentru
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tahicardia sinusala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦inapropiata (cresterea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦persistenta,
neadecvata¦
¦
¦ ¦
¦
¦a FC in raport cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efortul fizic,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦emotiile, starile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦patologice la care
este¦
¦
¦ ¦
¦
¦supus bolnavul) sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦bradicardia sinusala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatica, care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦limiteaza capacitatea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de
efort.
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Aritmii ¦Aprecierea
deficientei
¦
¦
¦ ¦
¦extrasis- ¦functionale in aritmia
¦
¦
¦ ¦
¦tolice
¦extra-sistolica se
¦
¦
¦ ¦
¦- Supraven- ¦face tinand seama de:
¦
¦
¦ ¦
¦triculare ¦-
originea
¦
¦
¦ ¦
¦(ESSV)
¦extrasistolei
¦
¦
¦ ¦
¦- Ventricu- ¦- precizarea mono- sau
¦
¦
¦ ¦
¦lare (EV)
¦plurifocalitatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦extrasistolei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tipul morfologic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(mono- sau polimorf)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- frecventa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- sistematizarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- modificari ale undei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦T la complexul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦post-extra-sistolic;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- substratul patogenic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- relatia cu efortul;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Pentru EV se va lua in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦considerare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦complexitatea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦acestora
-
¦
¦
¦ ¦
¦
¦clasificarea Lown:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa 0-EV absente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa I-EV rare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦izolate (< 1 EV/min.)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa II-EV
frecvente¦
¦
¦ ¦
¦
¦(> 1 EV /min.)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa III-EV
¦
¦
¦ ¦
¦
¦polimorfe, bigeminate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa IV-EV cuplate,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦in
salva
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa V-EV cu
fenomen¦
¦
¦ ¦
¦
¦R/Tcu index de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦precocitate >0,05
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦ESSV rare, izolate sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦EV clasa I (Lown), ce
¦
¦
¦ ¦
¦
¦apar fara legatura cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efortul, sunt foarte
¦
¦
¦ ¦
¦
¦rare, nu produc
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari subiective,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nu apar pe un fond
¦
¦
¦ ¦
¦
¦patologic organic
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦EV clasa II (Lown) la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care nu se evidentiaza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦un fond patogenic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovascular, nu au
¦
¦
¦ ¦
¦
¦relatie cu efortul, nu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦au consecinte
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemodinamice, raspund
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prompt, favorabil la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medicatie antiaritmica
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦ESSV repetitive
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦frecvente sau EV clasa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦III ce apar in cadrul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unor afectiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare si
care¦
¦
¦ ¦
¦
¦produc unele
consecinte¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemodinamice care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦impiedica efectuarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturilor mari si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medii; aritmiile sunt
¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nesatisfacator prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament antiaritmic
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦EV (Lown III sau IV)
ce¦
¦
¦ ¦
¦
¦nu pot fi controlate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦corespunzator prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament, apar pe un
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fond de boala organica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca certa,
aritmii¦
¦
¦ ¦
¦
¦EV cu fenomen R/T
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(Lown V) sau QT
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prelungit sau cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦lambouri de TPV, care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦induc tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemodinamice
manifeste;¦
¦
¦ ¦
¦
¦toleranta redusa la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort de intensitate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mica
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Tahicardii ¦Aprecierea deficientei
¦
¦
¦ ¦
¦paroxistice ¦functionale in
TPSV
¦
¦
¦ ¦
¦Supraven- ¦trebuie sa ia
in
¦
¦
¦ ¦
¦triculare
¦considerare:
¦
¦
¦ ¦
¦(TPSV) ¦- tipul
aritmiei in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functie de mecanismul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦electrofiziologic;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- fondul etiopatogenic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦neurovegetative, BCI,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦valvulopatii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiomiopatii, HTA,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦WPW, hipertiroidii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦etc.);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- categoria de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tahicardie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦supraventriculara in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦relatie cu durata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(1. paroxistice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦recurente - durata:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦secunde, ore);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦2. persistente - zile,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦saptamani, recurente;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦3. cronice);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- simptomatologia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦determinata (in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦raport cu frecventa,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦durata, bolile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asociale): angina,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee, lipotimii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincope;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- riscul letal.
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦TPSV unice sau care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦apar la intervale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦foarte mari de timp,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fiind produse in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anumite conditii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦specifice (exces
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nicotinic sau cofeina,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stres etc.); nu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦altereaza, in afara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crizelor,
posibilitatea¦
¦
¦ ¦
¦
¦de efort fizic, sunt
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autolimitate sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦raspund la manevre
¦
¦
¦ ¦
¦
¦vagale
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦In TPSV cu recurente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦rare, care raspund
¦
¦
¦ ¦
¦
¦favorabil la
tratament,¦
¦
¦ ¦
¦
¦cand nu sunt semne de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectare organica a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cordului si fondul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦patogenic al
tulburarii¦
¦
¦ ¦
¦
¦de ritm este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦neuro-vegetativ sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dismetabolic, cand
¦
¦
¦ ¦
¦
¦toleranta la efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intercritica este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦buna
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦TPSV cu recurente
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦frecvente,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asimptomatica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intercritic, necesita
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament antiaritmic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronic, toleranta la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort poate fi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦limitata de aparitia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarilor de ritm
si¦
¦
¦ ¦
¦
¦a tulburarilor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(palpitatii, dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ameteli) la eforturi
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate mare si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medie;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦TPSV recurente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦frecvente, la persoane
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asimptomatice, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sindrom WPW
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intermitent;
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦TPSV persistenta,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatica, partial
¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlata de
medicatia¦
¦
¦ ¦
¦
¦specifica; toleranta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦redusa la efort de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate mica;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦TPSV paroxistica sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦persistenta recurenta,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦a carei etiologie este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sindromul WPW
permanent¦
¦
¦ ¦
¦
¦(risc crescut de
moarte¦
¦
¦ ¦
¦
¦subita);
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦N.B. Subiectii cu WPW,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care beneficiaza de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament prin cateter
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ablatie a fasciculului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦accesor, la care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦procedura a fost
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eficienta si a decurs
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fara complicatii vor
fi¦
¦
¦ ¦
¦
¦reevaluati
¦
¦
¦ ¦
¦
¦post-procedural,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦urmarindu-se
¦
¦
¦ ¦
¦
¦principalele elemente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale necesare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stabilirii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦diagnosticului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functional.
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Tahicardii ¦Deficienta functionala
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦ventriculare
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦TV cu crize la
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦intervale mari,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlate terapeutic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Tulburarile de ritm si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cele functionale apar
¦
¦
¦ ¦
¦
¦la eforturi de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate mare/medie
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Tahicardie
ventriculara¦
¦
¦ ¦
¦
¦bidirectionala,
torsada¦
¦
¦ ¦
¦
¦varfului si ritmul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦idio-ventricular
¦
¦
¦ ¦
¦
¦accelerat,
necontrolate¦
¦
¦ ¦
¦
¦suficient prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament. De
asemenea,¦
¦
¦ ¦
¦
¦in TV insotite de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fenomene de ischemie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cerebrala, sincope,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ischemie miocardica si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari
hemodinamice.¦
¦
¦ ¦
¦
¦Prin substratul lor,
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦cele mai multe ori
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fiind afectiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiace grave,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarile de ritm
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ventricular determina
o¦
¦
¦ ¦
¦
¦deficienta functionala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Fibrilatia ¦In FA si
flutter,
¦
¦
¦ ¦
¦atriala, ¦deficienta
functionala
¦
¦
¦ ¦
¦flutter-ul ¦se va aprecia in
raport¦
¦
¦ ¦
¦atrial ¦de
substratul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦etiopatogenic, de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦caracterul permanent
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau paroxistic (in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦acest caz se va lua in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦considerare frecventa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦si durata episoadelor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦paroxistice) de alura
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ventriculara, de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦existenta semnelor de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardio-circulatorie si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de toleranta la efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(in principiu, mult
¦
¦
¦ ¦
¦
¦redusa).
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Episod de FA
¦
¦
¦ ¦
¦
¦paroxistica unic sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦episoade rare ce apar
¦
¦
¦ ¦
¦
¦la intervale mari de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦timp, declansate de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factori extracardiaci,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autolimitate, sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlate de
medicatia¦
¦
¦ ¦
¦
¦specifica;
intercritic,¦
¦
¦ ¦
¦
¦capacitatea de efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fizic nu este
alterata.¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦FA paroxistica,
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦recurenta, indusa de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezenta bolii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦structurale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare sau de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factori extracardiaci
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(afectiuni pulmonare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipertiroidism,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦idiopatica) etc.
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Flutter atrial
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦paroxistic, recurent,
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦indus de prezenta
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦bolii structurale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare sau de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factori extracardiaci
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(afectiuni pulmonare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipertiroidism,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦idiopatica) etc.
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦FA permanenta, cu AV ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie controlata
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦medicamentos, fara
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦semne clinice de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cu toleranta buna la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi cu solicitari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦energetice medii.
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Flutter-ul atrial
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronic (mai rar),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦indiferent de
etiologie¦
¦
¦ ¦
¦
¦FA persistenta sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦permanenta,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(palpitatii, angina,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee) cu tendinta
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦agravare a bolii de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦baza,
risc
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tromboembolic crescut,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦risc de cardiomiopatie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦aritmogena
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitatea¦Gradul
I ¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦In situatia
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦tulburarilor produse
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦prin accidente
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦tromboembolice cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sechele neurologice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care impiedica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autoservirea.
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
TULBURARI CRONICE DE CONDUCERE
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦
Deficienta ¦Incapa-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦
functionala ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Blocurile ¦Se va considera
fondul ¦
¦
¦ ¦
¦atrioventri- ¦etiopatogenic al
tulburarii,¦
¦
¦ ¦
¦culare
¦caracterul permanent sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tranzitoriu, existenta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatologiei (lipotimii,¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincope, angina pectorala, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee, crize Adams Stokes,¦
¦
¦ ¦
¦
¦pierderi de cunostinta),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦raspunsul la tratament si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦posibilitatea implantarii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unui stimulator. De asemenea¦
¦
¦ ¦
¦
¦se vor lua in considerare si¦
¦
¦ ¦
¦
¦alte modificari patologice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦EKG concomitente cu blocul. ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦BAV gr. I sau gr. II tip 1 ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦BAV gr. II (cu substrat
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦organic) sau unele forme de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦BAV gr. III (ex: congenital)¦
¦
¦ ¦
¦
¦in care exista o toleranta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦la eforturi mici/medii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦satisfacatoare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatologia clinica este¦
¦
¦ ¦
¦
¦redusa si nu se evidentiaza ¦
¦
¦ ¦
¦
¦alte modificari patologice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦EKG in afara blocului A-V. ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦BAV gr. II si III,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatice, cu toleranta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦redusa la eforturi de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate
mica
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Blocurile ¦Aprecierea functionala
se va¦
¦
¦ ¦
¦intraventri- ¦face in raport de
substratul¦
¦
¦ ¦
¦culare
¦etiopatogenic al afectiunii,¦
¦
¦ ¦
¦
¦de gradul de complexitate al¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarilor de conducere, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦de simptomatologia pe care o¦
¦
¦ ¦
¦
¦determina, de riscul vital ¦
¦
¦ ¦
¦
¦pe care-l presupune si de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦raspunsul la tratamentul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦specific.
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦BRD incomplet, BRD complet ¦
¦
¦ ¦
¦
¦congenital, BFAS, BFPI, fara¦
¦
¦ ¦
¦
¦alte
modificari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦morfofunctionale ale inimii,¦
¦
¦ ¦
¦
¦fara limitarea capacitatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦de
efort
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦BRD sau BRS major, asociate ¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦altor afectiuni cardiace, la¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦care bolnavii sunt
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatici la eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mari si medii, dar au
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conservata capacitatea de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prestatie fizica pentru
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi de mica intensitate¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Blocuri bifasciculare (BRD ¦
¦
¦ ¦
¦
¦major + BFAS, BRD major +
¦
¦
¦ ¦
¦
¦BFPI, BRS major) si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦trifasciculare (bloc
¦
¦
¦ ¦
¦
¦bifascicular + bloc AV) ce ¦
¦
¦ ¦
¦
¦apar in cadrul unei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiopatii cronice,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatice la eforturi de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦mica intensitate si chiar in¦
¦
¦ ¦
¦
¦repaus
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Boala nodului¦Aprecierea
tulburarilor ¦
¦
¦ ¦
¦sinusal (BNS)¦functionale se va face in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functie de complexitatea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦disritmiei supraventriculare¦
¦
¦ ¦
¦
¦asociata posibil cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari de conducere AV
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau chiar intraventriculare,¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezenta simptomatologiei: ¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii, angina, ameteli,¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee, sincope, chiar Adam¦
¦
¦ ¦
¦
¦Stokes, precum si toleranta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦la efortul fizic. Se vor lua¦
¦
¦ ¦
¦
¦de asemenea in discutie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦indicatia implantarii de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stimulator cardiac, precum ¦
¦
¦ ¦
¦
¦si existenta altor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦modificari structurale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦BNS cu bradicardie sinusala ¦
¦
¦ ¦
¦
¦asimptomatica. Fara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectarea capacitatii de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort.
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦BNS cu
disritmii
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦supraventriculare
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦simptomatice; toleranta la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi de intensitate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medie
pastrata.
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦BNS simptomatica, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦disritmii supraventriculare ¦
¦
¦ ¦
¦
¦complexe, eventual asociate ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cu tulburari de conducere
¦
¦
¦ ¦
¦
¦AV, toleranta la efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pastrata doar pentru
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi de intensitate mica¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Bolnavi ¦Se vor lua in
considerare ¦
¦
¦ ¦
¦purtatori de ¦urmatoarele
elemente:
¦
¦
¦ ¦
¦stimulator ¦- disparitia,
ameliorarea ¦
¦
¦ ¦
¦cardiac ¦sau
persistenta
¦
¦
¦ ¦
¦(pacemaker) ¦simptomatologiei
clinice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦care a motivat interventia ¦
¦
¦ ¦
¦
¦(cu referire dominant la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦starile lipotimice sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincopale);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- prezenta unor anomalii de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦puls cauzate fie de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦epuizarea sursei de energie,¦
¦
¦ ¦
¦
¦fie de malfunctia de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stimulare si decelare a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eventualelor extrasistole; ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- semne EKG ale eficacitatii¦
¦
¦ ¦
¦
¦stimularii, precum si a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦situatiei patologice care a ¦
¦
¦ ¦
¦
¦necesitat pacingul;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tipul de stimulator,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiopatia pacientului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦purtator si vechimea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦generatorului de puls
¦
¦
¦ ¦
¦
¦implantat;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- eventuale complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦Se pot
¦incadreaza ¦
¦
¦In cardio-stimulare
¦ ¦desfasura
¦ ¦
¦
¦eficienta, cu stare clinica ¦
¦activitati ¦
¦
¦
¦functionala buna, fara alte ¦
¦profesiona-¦
¦
¦
¦alterari ale functiei inimii¦ ¦le
seden- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tare/usoare¦
¦
¦
¦
¦ ¦in
conditii¦ ¦
¦
¦
¦ ¦optime de
¦ ¦
¦
¦
¦
¦microclimat¦
¦
¦
¦
¦ ¦fara risc
¦ ¦
¦
¦
¦
¦profesional¦
¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Pacientii prezinta unele
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦tulburari functionale, la
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦eforturi mari si medii,
¦
¦(cu
¦ ¦
¦
¦exista modificari patologice¦
¦aceleasi
¦ ¦
¦
¦EKG in afara celor induse de¦
¦recomandari¦
¦
¦
¦pacing
¦ ¦ca mai
sus)¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Pacienti cu afectiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiace organice severe, la¦
¦
¦ ¦
¦
¦care
implantarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stimulatorului a permis doar¦
¦
¦ ¦
¦
¦regularizarea ritmului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiac, dar care, prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦natura si amploarea modifi- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦carilor morfo-functionale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare, au capaci- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦tate functionala mult redu- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦sa, prezinta simptome la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi mici si chiar in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦repaus si au risc vital
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescut
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Bolnavi dupa ¦Aprecierea
tulburarilor ¦
¦
¦ ¦
¦By-pass ¦functionale
se va face in ¦
¦
¦ ¦
¦coronarian ¦raport
cu:
¦
¦
¦ ¦
¦sau
¦- evolutia simptomatologiei ¦
¦
¦ ¦
¦angioplastie ¦(angina,
palpitatii,
¦
¦
¦ ¦
¦coronariana
¦dispnee);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- evolutia aspectului EKG: ¦
¦
¦ ¦
¦
¦modificari de faza terminala¦
¦
¦ ¦
¦
¦aritmii, tulburari de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conducere;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tulburarile de kinetica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦regionale si functia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolica globala a VS;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- existenta restenozarilor. ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦Pentru
¦incadreaza ¦
¦
¦Fara simptome anginoase sau ¦
¦activitatea¦
¦
¦
¦angina apare la intervale
¦
¦profesiona-¦
¦
¦
¦mari, aspect EKG normal sau ¦ ¦la
cu
¦ ¦
¦
¦EKG releva modificari minore¦
¦solicitari ¦
¦
¦
¦de faza terminala, aritmii ¦
¦energetice ¦
¦
¦
¦benigne; functie cardiaca
¦ ¦mici, in
¦ ¦
¦
¦normala sau disfunctie
¦ ¦conditii
de¦ ¦
¦
¦sistolica
usoara
¦
¦microclimat¦
¦
¦
¦(FE =
50-45%)
¦
¦corespunza-¦
¦
¦
¦
¦ ¦tor, fara
¦ ¦
¦
¦
¦
¦risc
¦ ¦
¦
¦
¦
¦profesional¦
¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Revascularizare incompleta, ¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦cu persistenta anginei la
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦eforturi medii; disfunctie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolica moderata de VS
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(FE = 40-44%; insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca NYHA II;
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata in situatia in
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦care simptomatologia si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarile functionale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦persista si dupa aceste
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tehnici, sau daca s-au
¦
¦
¦ ¦
¦
¦produs restenozari sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦infarct miocardic acut post ¦
¦
¦ ¦
¦
¦interventie; disfunctie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolica moderata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(FE = 39-30%); insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca NYHA III.
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Cardiomiopa- ¦Variabilitatea simptomelor
¦
¦
¦ ¦
¦tia hipertro-¦care determina deficienta
¦
¦
¦ ¦
¦fica (CMH) ¦functionala este
determinata¦
¦
¦ ¦
¦este o ¦de
interactiunea complexa ¦
¦
¦ ¦
¦afectiune ¦dintre HVS,
gradientul
¦
¦
¦ ¦
¦miocardica ¦intraventricular,
ischemia ¦
¦
¦ ¦
¦primitiva, ¦miocardica si
disfunctia ¦
¦
¦ ¦
¦caracterizata¦diastolica si
sistolica. ¦
¦
¦ ¦
¦prin
¦Criteriile de apreciere a
¦
¦
¦ ¦
¦hipertrofia ¦deficientei functionale
sunt¦
¦
¦ ¦
¦VS si/sau VD,¦rezultatul
coroborarii
¦
¦
¦ ¦
¦care
¦datelor clinice: dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦afecteaza ¦angina
pectorala,
¦
¦
¦ ¦
¦predominent ¦presincope,
sincope;
¦
¦
¦ ¦
¦septul
inter-¦paraclinice:
¦
¦
¦ ¦
¦ventricular. ¦ecocardiografice - metoda
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦electie pentru determinarea ¦
¦
¦ ¦
¦Caracteris- ¦severitatii HVS,
localizarea¦
¦
¦ ¦
¦tici: ¦si
cuantificarea
¦
¦
¦ ¦
¦VS
nedilatat,¦gradientului
¦
¦
¦ ¦
¦variabilita- ¦intraventricular,
a
¦
¦
¦ ¦
¦tea mare a ¦disfunctiei
cardiace;
¦
¦
¦ ¦
¦gradului de ¦electrice: HVS cu gradient
¦
¦
¦ ¦
¦hipertrofie; ¦QRS-T alterat, unde
Q
¦
¦
¦ ¦
¦Pentru
¦patologice, aritmii.
¦
¦
¦ ¦
¦definirea
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦CMH: grosimea¦Deficienta
functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦peretelui
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦> 13 mm ¦CMH
asimptomatice cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦toleranta buna la eforturi ¦
¦
¦ ¦
¦
¦mari si medii. Hipertrofie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦septala > 13
mm
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Bolnavii paucisimptomatici ¦
¦cel putin
¦ ¦
¦
¦in repaus si la eforturi
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦mici, dar cu dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincope la efort mediu si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mare, angina, palpitatii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦modificari EKG, hipertrofie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦septala avansata, SAM,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦gradient intraventricular. ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Bolnavii simptomatici la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort mic si repaus: angina,¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii dispnee, SAM, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦obstructie importanta a caii¦
¦
¦ ¦
¦
¦de iesire a VS (eco), cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari de ritm grave, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincope sau presincope in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦antecedente (repetitive).
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA
III
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦CMH cu insuficienta cardiaca¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦NYHA IV, ireversibila,
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦tulburari grave de ritm si ¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦sincope frecvente care
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦impiedica autoservirea
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Cardiomiopa- ¦Elementele functionale sunt
¦
¦
¦ ¦
¦tia dilatati-¦consecinta
reducerii
¦
¦
¦ ¦
¦va (CMD): ¦contractilitatii
miocardice.¦
¦
¦ ¦
¦dilatatia VS ¦Pentru
aprecierea
¦
¦
¦ ¦
¦sau a ambilor¦deficientei functionale
sunt¦
¦
¦ ¦
¦ventriculi, ¦suficiente datele clinice:
¦
¦
¦ ¦
¦conform ¦dispnee,
fatigabilitate, ¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor ¦reducerea tolerantei
la ¦
¦
¦ ¦
¦de diagnostic¦efort;
Paraclinic:
¦
¦
¦ ¦
¦acceptate in ¦ecocardiografia
este
¦
¦
¦ ¦
¦prezent: ¦investigatia
esentiala, ¦
¦
¦ ¦
¦D.T.DVS > ¦care detecteaza
dilatatia ¦
¦
¦ ¦
¦2,7 cm/m? ¦VS si disfunctia
sistolica; ¦
¦
¦ ¦
¦FE < 45% ¦EKG este
intotdeauna
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anormala, dar anomaliile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦electrice sunt de cele mai ¦
¦
¦ ¦
¦
¦multe ori nespecifice: TS, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦aplatizare T, subdenivelare ¦
¦
¦ ¦
¦
¦ST, Q patologice, BRS etc. ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦CMD in faza initiala pot ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Ne
se ¦
¦
¦avea deficienta functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦usoara, daca au toleranta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦buna la
efort
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦CMD cu dispnee la efort mare¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦si mediu, crize anginoase
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦rare, tulburari de ritm
¦
¦
¦ ¦
¦
¦episodice. Disfunctie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolica VS moderata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(FE = 40-44%) Insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca NYHA
II
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Bolnavii cu insuficienta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca NYHA III, III/IV cu¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari severe de ritm
¦
¦
¦ ¦
¦
¦si/sau conducere cu tromboze¦
¦
¦ ¦
¦
¦intracavitare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Disfunctie sistolica V.S.
¦
¦
¦ ¦
¦
¦moderata (FE = 39-30%)
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦CMD cu insuficienta cardiaca¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦grava, ireversibila sau cu ¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦sechele grave dupa accidente¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦embolice care impiedica
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦autoservirea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Disfunctie sistolica VS
¦
¦
¦ ¦
¦
¦grava (FE
<30%)
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Cardiomiopa- ¦Evaluarea se va face
in ¦
¦
¦ ¦
¦tia
¦raport cu: dispnee, semne de¦
¦
¦ ¦
¦restrictiva ¦staza periferica, cresterea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mare a presiunii venoase la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦fel ca in pericardita
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronica
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Pericardita ¦Constituirea
unei
¦
¦
¦ ¦
¦cronica ¦pericardite
cronice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦constrictive este adesea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦indelungata, putand sa apara¦
¦
¦ ¦
¦
¦la un timp variabil de la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pericardita acuta (luni pana¦
¦
¦ ¦
¦
¦la ani). Dupa aparitia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦manifestarilor majore,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦evolutia bolii este rapida ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Starea dupa pericardita
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦acuta, ca si pericardita
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦cronica constrictiva cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(dispnee) la eforturi mari ¦
¦
¦ ¦
¦
¦si medii, cu semne de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Pericardita cronica ¦ 70-89%
¦Capacitate ¦Gradul II ¦
¦
¦constrictiva cu semne de
¦ ¦de munca
si¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦NYHA III sau IV cu tulburari¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦de ritm sau conducere, cu
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦dispnee de repaus sau la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort mic; determina
¦
¦
¦ ¦
¦
¦deficienta accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦Pericardita cronica
¦ ¦de munca
si¦ ¦
¦
¦constrictiva cu insuficienta¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cardiaca grava, ireversibila¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Cordul
¦Deficienta functionala se va¦
¦
¦ ¦
¦pulmonar ¦aprecia prin
coroborarea ¦
¦
¦ ¦
¦cronic (CPC) ¦datelor clinice
(ale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectiunii respiratorii sau ¦
¦
¦ ¦
¦
¦vasculare, care a generat
¦
¦
¦ ¦
¦
¦CPC) cu rezultatele testelor¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale respiratorii si ¦
¦
¦ ¦
¦
¦datele obiective care releva¦
¦
¦ ¦
¦
¦HTP si suprasolicitarea VD ¦
¦
¦ ¦
¦
¦(HVD, cu sau fara dilatatie)¦
¦
¦ ¦
¦
¦oferite de EKG, ecografie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca.
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Bolnavii cu dispnee la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi mari, HPT usoara, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦HVD
incipienta
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Bolnavii cu dispnee la
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦eforturi mari si medii, HTP ¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦moderata, HVD moderata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(evaluata ecografic)
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Bolnavi cu dispnee la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi mici, HTP grava,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦HVD, semne de insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca
dreapta
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦Bolnavii cu dispnee la
¦ ¦de munca
si¦ ¦
¦
¦eforturi minime sau cu orto-¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦pnee, cu semne de
¦ ¦pierduta
in¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦dreapta decompensata,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ireversibila, care conduc la¦
¦
¦ ¦
¦
¦pierderea capacitatii de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Severitatea hipertensiunii pulmonare
(HTP): date ecocardiografice
HTP
usoara: PAP sistolica = 30-44 mmHg
HTP moderata: PAP sistolica = 45-70 mmHg;
HTP grava: PAP sistolica > 70
mmHg
TRANSPLANTUL CARDIAC
Transplantul cardiac se defineste ca
terapie de electie in cazuri selectionate de boli cardio-vasculare ireversibile,
care ameninta viata pacientului. Indicatia de transplant cardiac este limitata
la un numar relativ restrans de pacienti, la care se estimeaza un beneficiu real
in privinta cresterii duratei de supravietuire si a calitatii vietii.
Sunt evaluati, de regula, in vederea
transplantului cardiac pacienti cu insuficienta cardiaca congestiva clasele III,
IV NYHA. Pacientii cu simptome clasificate in clasa II NYHA pot fi evaluati in
vederea transplantului cardiac in cazul asocierii unor conditii severe care
intuneca prognosticul bolii. Pot fi indicatii de transplant cardiac:
- boala cardiaca ischemica refractara la
terapia medicamentoasa;
- tahicardia
ventriculara sustinuta, refractara la toate metodele terapeutice, inclusiv
implantarea de defibrilatoare;
-
cardiomiopatia dilatativa;
- cardiomiopatia
restrictiva;
- cardiomiopatia
dilatativa;
- boli cardio-vasculare
congenitale, in situatiile in care riscul chirurgical este foarte
mare.
Diagnostic functional
In aprecierea deficientei functionale, a
incapacitatii adaptative, respectiv a gradului de invaliditate, se va tine seama
de:
- gradul afectarii functiei
cardio-vasculare, evaluata prin parametrii hemodinamici specifici;
- evolutia post-transplant;
- existenta complicatiilor cauzate de boala de
fond, de interventia operatorie sau de tratamentul imunosupresor cronic.
Pacientii cu evolutie post-operatorie
favorabila, cu functie hemodinamica adecvata post-transplant prezinta deficienta
functionala accentuata, incapacitate adaptativa 70-89%, capacitate de munca
pierduta in totalitate.
Evolutia
nefavorabila cu restabilire inadecvata a parametrilor hemodinamici si/sau
prezenta complicatiior determina deficienta functionala grava cu incapacitate
adaptativa de 90-100%, capacitate de munca si autoservire pierdute in
totalitate.
Complicatiile care duc la
includerea bolnavului in categoria invaliditatii totale cu insotitor sunt:
- respingerea allogrefei;
- disfunctia allogrefei (din cauza efectelor
farmacologice sau vasculare - vasculopatia allogrefei);
- boala coronariana ischemica;
- complicatii cauzate de imunosupresia cronica
(insuficienta renala - nefrotoxicitatea ciclosporinei, infectii severe,
neoplazii);
- tulburari psihice - depresie
reactiva.
Reluarea activitatii este
posibila numai intr-un numar foarte restrans de cazuri. Daca pacientul doreste
sa isi reia activitatea profesionala, se vor avea in vedere:
- aspectele legate de locul de munca
(solicitari energetice si neuro-psihice, conditii de microclimat, securitatea
muncii);
- nivelul de inteligenta, profilul
psihologic, nivelul pregatirii profesionale, situatia familiala si
sociala.
BOLILE ARTERELOR PERIFERICE (BAP)
Evaluarea functionala si aprecierea capacitatii de munca in arteriopatiile periferice
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea
¦
Deficienta ¦Incapa-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦
functionala ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Arteriopa- ¦Fara deficienta functionala
¦ 0-19% ¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦tiile
¦- arteriopatii de st. I:
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦periferice ¦asimptomatic,
absenta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pulsului arterial, raport
¦
¦
¦ ¦
¦
¦glezna/brat 0.9-0,8; indice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦oscilometric
0,5
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata.
¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦Necesita
¦incadreaza ¦
¦
¦- arteriopatii st. II A:
¦ ¦schimbarea
¦ ¦
¦
¦claudicatie intermitenta la ¦
¦locului de ¦
¦
¦
¦> 200 m mers si terminarea ¦
¦munca (daca¦
¦
¦
¦testului de efort
¦ ¦este
cazul)¦ ¦
¦
¦standardizat la covor
¦
¦si
¦ ¦
¦
¦rulant*, indicele
¦ ¦urmarirea
¦ ¦
¦
¦glezna/brat intre 0,7-0,8; ¦
¦continua a ¦
¦
¦
¦indice oscilometric 0,5
¦ ¦evolutiei
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦bolii
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦- arteriopatii st. II B:
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦claudicatie intermitenta la ¦
¦jumatate.
¦ ¦
¦
¦putin de 200 m de mers,
¦ ¦Monitori-
¦ ¦
¦
¦incapacitatea de a termina ¦
¦zare
¦ ¦
¦
¦testul la covor rulant*,
¦ ¦continua;
¦ ¦
¦
¦indicele glezna/brat
¦ ¦in functie
¦ ¦
¦
¦0,7-0,6; indice oscilometric¦ ¦de
locul de¦ ¦
¦
¦o, asociate si cu alte
¦ ¦munca,
¦ ¦
¦
¦localizari atero-sclerotice ¦ ¦poate
lucra¦ ¦
¦
¦
¦ ¦si cu
norma¦ ¦
¦
¦
¦ ¦intreaga
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦- arteriopatii st. III:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦durere ischemica de repaus; ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- arteriopatii st. IV: apar ¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari trofice;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- indice glezna /brat < 0,6;¦
¦
¦ ¦
¦
¦indice oscilometric 0;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- amputatie pana la nivelul ¦
¦
¦ ¦
¦
¦gambei unilateral + BAP st. ¦
¦
¦ ¦
¦
¦II/III membru controlateral;¦
¦
¦ ¦
¦
¦- *amputatie gambe bilateral¦
¦
¦ ¦
¦
¦- *amputatie gamba
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unilateral + anchiloza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦genunchi, sold controlateral¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦- arteriopatii cu amputatii ¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦ce duc la tulburari
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦functionale grave si
¦ ¦pierduta
in¦ ¦
¦
¦necesita ingrijire
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦permanenta;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- amputatie unilaterala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦coapsa + BAP st. III-IV
¦
¦
¦ ¦
¦
¦membru controlateral;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- amputatia ambelor coapse; ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- amputatie coapsa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unilateral + anchiloza sold ¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlateral
¦
¦
¦ ¦
¦
¦BAP = boala arteriala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦periferica
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
-----
* In aceste situatii, deficienta
functionala poate fi accentuata sau grava, in functie de posibilitatile de
protezare si de eventualele asocieri cu alte localizari ale aterosclerozei
(coronariene, cerebrale etc.), precum si in functie de extensia si severitatea
acesteia.
Arteriopatii obliterante operate
Evaluarea insuficientei arteriale
postoperatorii implica determinarea semnelor si a simptomelor ce rezulta din
diminuarea circulatiei arteriale tisulare locale.
Aprecierea tulburarilor functionale se
va face in raport cu evolutia simptomelor subiective (durere de repaus,
claudicatie), existenta semnelor fizice revelatoare de insuficienta circulatorie
arteriala, datele obiective oferite de investigatiile paraclinice specifice
(oscilometrie, indice presional (IP), Doppler vascular, angiografie). Bolnavul
va fi inclus intr-un stadiu evolutiv al clasificarii Leriche-Fontaine, dupa care
se va stabili deficienta functionala si, implicit, capacitatea de munca. Se va
tine cont de toleranta la tratamentul anticoagulant cronic, acolo unde este
cazul.
-----
* Testul de efort standardizat la covor rulant pentru aprecierea clinica a
ischemiei cronice consta in 5 minute de mers cu o viteza de 3,2 km/h si o
inclinare a pantei de 10°.
Terminarea
testului plaseaza bolnavul in st. IIA Fontaine, iar incapacitatea de a termina
testul din cauza claudicatiei este echivalentul st. IIB Fontaine.
INSUFICIENTA VENOASA CRONICA
Evaluarea functionala si aprecierea
capacitatii de munca in insuficienta venoasa cronica
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea
¦
Deficienta ¦Incapa-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦
functionala ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦CEAP- C0-C2 ¦Fara deficienta functionala ¦
0-19% ¦Pastrata. ¦Nu se ¦
¦
¦- varice
simple
¦ ¦Schimbarea ¦incadreaza ¦
¦
¦- pachete varicoase
¦ ¦locului de
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦munca
¦ ¦
¦
¦
¦
¦nefavorabil¦
¦
¦
¦
¦
¦prin
¦ ¦
¦
¦
¦
¦temperaturi¦
¦
¦
¦
¦ ¦ridicate
si¦ ¦
¦
¦
¦
¦ortostatism¦
¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Insuficienta ¦Deficienta
functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata. ¦Nu
se ¦
¦venoasa
¦usoara
¦ ¦Schimbarea ¦incadreaza ¦
¦cronica ¦- dilatatii
arciforme cu ¦
¦locului de ¦
¦
¦gradul 1 ¦hipertensiune
venoasa
¦ ¦munca
¦ ¦
¦CEAP- C3
¦ortostatica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- edem
moderat
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Insuficienta ¦Deficienta functionala medie¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦venoasa ¦- dilatatii
varicoase
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦cronica
¦extinse
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦gradul 2 ¦- edem
moderat/sever
¦
¦
¦ ¦
¦CEAP- C4-C5 ¦- senzatie de greutate
in ¦
¦
¦ ¦
¦
¦gamba
marcata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- modificari pigmentare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eczema, lipodermatoscleroza ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ulcer venos de gamba
¦
¦
¦ ¦
¦
¦vindecat
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Insuficienta ¦Deficienta
functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦venoasa
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦cronica ¦- edemul
cuprinde intreaga ¦
¦
¦ ¦
¦gradul 3
¦gamba
¦
¦
¦ ¦
¦CEAP- C6 ¦- senzatie de
greutate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦imediat dupa adoptarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ortostatismului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ulcer venos de gamba activ¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Clasificarea CEAP - Stadializarea insuficientei venoase cronice pe baza criteriilor Clinice, Etiologice, Anatomice si Patofizologice
2. AFECTIUNI RESPIRATORII
Pentru evaluarea capacitatii de munca in afectiunile respiratorii, sunt necesare:
I. Evaluarea clinica:
- Simptome (tuse, expectoratie, dispnee
la efort, paroxistica sau permanenta);
- Evolutie (forme stabile, exacerbari
rare/frecvente);
- Impactul asupra
calitatii vietii;
- Nivelul limitarii
activitatii fizice;
- Nivelul
consumului de medicamente.
II. Explorarile functionale
pulmonare:
- evaluarea ventilatiei
pulmonare prin spirometrie;
-
evaluarea globala a schimburilor gazoase (gazanaliza sangelui arterial in repaus
si efort);
- evaluarea mecanismelor
de adaptare la efort prin teste specifice;
- efectuarea de teste suplimentare de
explorare functionala pulmonara (determinarea VR si CRF, teste de mecanica
pulmonara, teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilara,
pletismografie cu determinarea rezistentei la flux in caile aerifere - Raw
etc.).
III. Examenul radiologic pulmonar:
- este obligatoriu in toate afectiunile
respiratorii;
- este util pentru:
- diagnosticul pozitiv si
diferential;
- urmarirea
evolutiei bolii;
-
evidentierea complicatiilor.
IV. Electrocardiograma, ecografia cardiaca in cazurile complicate cu cord pulmonar cronic sau insuficienta cardiaca dreapta.
ASTMUL BRONSIC
Criterii de diagnostic functional
I. Simptome: diurne/nocturne,
intermitente/permanente, controlate terapeutic sau nu, impactul asupra
activitatii zilnice;
II. Functia
ventilatorie (VEMS, PEF variabilitate);
III. Tratament (tratamentul cronic si
tratamentul crizelor).
Severitatea astmului bronsic
In clinicile de pneumologie, acestea se
clasifica pe baza elementelor clinice si functionale inainte de tratament.
Daca pacientul se afla deja in
tratament, severitatea bolii se apreciaza in functie de raspunsul la tratament
(controlul clinic).
Observatii:
Tabelul 1 prezinta criteriile de
evaluare a deficientei functionale, a incapacitatii adaptative si a capacitatii
de munca stabilite pe baza clasificarii severitatii astmului bronsic conform
caracteristicilor clinice si functionale (Global Initiative for Asthma-GINA
2006).
Notiunea de control vizeaza
componenta clinica si se refera la efectele tratamentului asupra manifestarilor
bolii.
Evaluarea functionala a
severitatii prin spirometrie este obligatorie pentru stabilirea deficientei
functionale.
In cazurile corect
tratate, se va tine seama in evaluarea cazurilor si de nivelul de control al
astmului bronsic.
Tabelul 1. Criterii de diagnostic
clinic, diagnostic functional si al capacitatii de munca in astmul bronsic
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea
¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦(forma
clini-¦
functional ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦ca, stadiul)
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Astm bronsic ¦Fara deficienta functionala ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦intermitent ¦Simptome mai putin de o
data¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦pe saptamana; simptome
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦nocturne mai putin de doua ¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦ori pe luna; exacerbari rare¦
¦
¦ ¦
¦
¦de scurta durata;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asimptomatic in afara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crizelor, nu afecteaza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatea zilnica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- VEMS, PEF = 80% din prezis¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Variabilitate PEF sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦VEMS =
20%
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Astm bronsic ¦Deficienta
functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦persistent
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦usor
¦Simptome mai mult de o data ¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦pe saptamana, dar mai putin ¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦de o data pe zi; simptome
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nocturne mai mult de doua
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ori pe luna; exacerbari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦frecvente, care pot afecta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatea zilnica si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦somnul;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- VEMS, PEF pana la 65% din ¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezis
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Variabilitate PEF sau VEMS¦
¦
¦ ¦
¦
¦20-30%
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Astm bronsic ¦Deficienta functionala medie¦ 50-69%
¦Pierduta ¦III ¦
¦persistent ¦Simptome zilnice;
simptome ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦moderat ¦nocturne mai
mult de o data ¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦pe saptamana; exacerbari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦frecvente care pot afecta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatea zilnica si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦somnul, insotite de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦alterarea functiei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ventilatorii (VEMS, PEF
¦
¦
¦ ¦
¦
¦60-50% prezis, variabilitate¦
¦
¦ ¦
¦
¦PEF sau VEMS > 30%)
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Astm bronsic ¦Deficienta
functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II ¦
¦persistent
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦sever
¦Simptome zilnice; exacerbari¦
¦
¦ ¦
¦
¦frecvente, severe; simptome ¦
¦
¦ ¦
¦
¦nocturne frecvente;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦limitarea importanta a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatii zilnice,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insotita de alterarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functiei ventilatorii (VEMS,¦
¦
¦ ¦
¦
¦PEF = 50% prezis,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Variabilitate PEF sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦VEMS >
30%)
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Complicatii ¦Deficienta functionala grava¦
90-100%¦Capacitate
¦I ¦
¦(insuficienta¦VEMS, PEF < 30%
prezis, ¦
¦de
¦ ¦
¦respiratorie ¦hipoxemie severa de repaus
±¦
¦autoservire¦
¦
¦cronica, CPC,¦hipercapnie (pa O(2) <
60 ¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦ICD)
¦mmhg, pa C0(2) > 50 mmhg) + ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Semne de cord pulmonar
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronic, insuficienta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca ireductibila
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Tabelul 2. Stadializarea astmului
bronsic in functie de nivelul de control terapeutic
*T*
+-----------------------------------------------------------------------------+
¦ Caracteristici
¦ Controlat ¦Partial
controlat¦ Necontrolat ¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Simptome
pe ¦Fara sau mai putin de¦Mai mult de
doua ¦Cel putin trei ¦
¦parcursul
zilei ¦doua ori/saptamana ¦ori pe saptamana
¦dintre elementele¦
¦
¦
¦
¦precizate la ¦
¦
¦
¦
¦astmul bronsic ¦
¦
¦
¦
¦partial controlat¦
¦
¦
¦
¦in fiecare ¦
¦
¦
¦
¦saptamana ¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Limitarea
¦Fara
¦Prezenta
¦
¦
¦activitatii
¦
¦
¦
¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Simptome nocturne
¦Fara
¦Prezente
¦
¦
¦(trezesc
pacientul)¦
¦
¦
¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Tratament de ¦Nu
este necesar sau ¦Necesar de mai
¦
¦
¦urgenta
¦poate fi necesar de ¦mult de doua ori
¦
¦
¦
¦mai putin de doua ori¦pe saptamana
¦
¦
¦
¦pe saptamana
¦
¦
¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Functia pulmonara
¦Normala
¦< 80% din prezis
¦
¦
¦(VEMS sau PEF)
¦
¦sau din cea mai
¦
¦
¦
¦
¦buna valoare
¦
¦
¦
¦
¦personala (daca
¦
¦
¦
¦
¦este cunoscuta)
¦
¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Exacerbari
¦Niciuna
¦Cel putin una pe ¦Una pe saptamana ¦
¦
¦
¦an
¦
¦
+-----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
BOALA PULMONARA OBSTRUCTIVA CRONICA
(BPOC)*
-----
* Conform recomandarilor ghidurilor GOLD (Global Initiative for Chronic
Obstructive Lung Disease, Initiativa Globala privind Diagnosticul, Monitorizarea
si Prevenirea BPOC)
Criterii de diagnostic functional
I. Simptome: tuse, expectoratie, dispnee
progresiva accentuata la efort;
II.
Functia ventilatorie: obstructie la flux partial reversibila, cu sau fara
simptome prezente, evaluata prin spirometrie (VEMS, VEMS/ CVF).
III. Determinari gazanalitice
sanguine.
Severitatea BPOC
Se clasifica pe baza parametrilor
ventilatori determinati prin spirometrie, corelati cu frecventa, durata si
intensitatea exacerbarilor, eventual cu prezenta complicatiilor (insuficienta
respiratorie cronica, CPC, ICD).
Severitatea alterarilor spirografice
definita prin valorile procentuale ale VEMS
*T*
+-------------------------------------------+
¦ Gradul de severitate ¦ VEMS
% prezis ¦
+-------------------------+-----------------¦
¦
usor
¦ 80-65 ¦
+-------------------------+-----------------¦
¦
moderat
¦ 64-50 ¦
+-------------------------+-----------------¦
¦
sever
¦ 50-35 ¦
+-------------------------+-----------------¦
¦ foarte
sever ¦
< 35 ¦
+-------------------------------------------+
*ST*
Criterii de diagnostic clinic,
diagnostic functional si al capacitatii de munca in BPOC
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea
¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦(forma
¦
functional ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦clinica,
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦stadiul)
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul I ¦Deficienta
functionala ¦ 1-29% ¦Pastrata
¦Nu se ¦
¦BPOC
forma
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦usoara ¦-
VEMS/CVF < 0,70
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦- VEMS, = 80% prezis
¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦Simptome prezente sau nu; nu¦
¦
¦ ¦
¦
¦este afectata activitatea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦zilnica
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul II ¦Deficienta
functionala ¦ 30-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦BPOC
forma
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦moderata ¦- VEMS/CVF
< 0,70
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦- VEMS 80-60% din prezis
¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦Dispnee la efort, exacerbari¦
¦
¦ ¦
¦
¦care necesita tratament de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦specialitate, nu este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectata activitatea zilnica¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul II ¦Deficienta functionala
medie¦ 50-69% ¦Pierduta
¦III ¦
¦BPOC forma ¦- VEMS/CVF <
0,70%
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦moderata ¦- VEMS 59-50% din
prezis ¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦Dispnee la efort, exacerbari¦
¦
¦ ¦
¦
¦care necesita tratament de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦specialitate; poate fi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectata activitatea zilnica¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul III ¦Deficienta
functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II ¦
¦BPOC forma
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦grava ¦-
VEMS/CVF < 0,70
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- VEMS 49-30% din prezis
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Dispnee la eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medii/mici, exacerbari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦repetate, afectare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦importanta a activitatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦zilnice
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul IV ¦Deficienta functionala
grava¦ 90-100%¦Capacitate
¦I ¦
¦BPOC forma ¦- VEMS/CVF <
70%
¦ ¦de auto-
¦ ¦
¦foarte grava ¦- VEMS < 30% din prezis sau
¦ ¦servire
¦ ¦
¦
¦VEMS 49-30% din prezis, dar ¦
¦pierduta
¦ ¦
¦
¦cu
complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Insuficienta respiratorie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronica (pa O(2) < 60 mmHg, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦pa CO(2) > 50 mmHg)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- CPC, ICD ireductibila
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Afectare severa a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatii zilnice;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦necesita
OLD
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE
(PID)
Pneumopatiile interstitiale difuze
reprezinta un grup numeros si eterogen de afectiuni pulmonare care insotesc
conditii clinice variate, congenitale sau dobandite, complicand tabloul clinic
si evolutia acestora.
Cauze mai
frecvente de PID
- Afectiuni
pulmonare primitive: Fibroza interstitiala difuza idiopatica, sarcoidoza,
histiocitoza X, brosiolita obliteranta, pneumonia limfocitara interstitiala;
- Afectiuni reumatismale sistemice:
artrita reumatoida, LES, sclerodermia, boala mixta de colagen, spondilita
anchilozanta etc.
- Iatrogene:
antibiotice, antiinflamatoare, antihipertensive, citostatice etc;
- Expunere profesionala: silicoza,
azbestoza, berilioza, pulberi, gaze, vapori cu actiune fibrozanta etc.;
- Vasculita pulmonara: granulomatoza
Wegener;
- Afectiuni congenitale:
fibroza pulmonara idiopatica familiala, neurofibromatoza, scleroza tuberoasa,
boala Gaucher etc.
Observatie. In cazul in care conditia patologica primara este identificata, se vor aplica criteriile respective, considerand PID asociata ca un factor agravant.
Tabelul 3. Criterii de diagnostic
clinic, diagnostic functional si al capacitatii de munca in pneumopatiile
interstitiale difuze (PID)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Stadiul ¦
Diagnosticul clinic ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦ clinic
¦ si
functional ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------+------------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul I ¦Deficienta functionala usoara ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦Dispnee la
efort
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦VEMS = 65% din prezis,
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦factorul de transfer gazos
¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦(TL,C0) normal sau usor scazut¦
¦
¦ ¦
¦
¦(pana la 60% din prezis),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦capacitate de efort normala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau usor scazuta (5-7 MET),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eventual hipoxemie usoara la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort (Sa0(2) = 95%)
¦
¦
¦ ¦
+-----------+------------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul II ¦Deficienta functionala medie ¦
50-69% ¦Cel putin ¦Gradul III ¦
¦
¦Dispnee la eforturi moderate ¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦VEMS 64-50% din prezis, TL,C0 ¦
¦pierduta
¦ ¦
¦
¦reducere moderata (60-40% din ¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezis), capacitatea de efort ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- reducere moderata (3-5MET), ¦
¦
¦ ¦
¦
¦eventual hipoxemie usoara/
¦
¦
¦ ¦
¦
¦moderata la efort in repaus
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau efort (Sa0(2) 94 - 93%)
¦
¦
¦ ¦
+-----------+------------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul III¦Deficienta
functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata. Dispnee in repaus.¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦VEMS < 50% din prezis, Tl, C0 ¦
¦
¦ ¦
¦
¦reducere severa (< 40% din
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezis), reducere accentuata a¦
¦
¦ ¦
¦
¦capacitatii de efort (<3MET), ¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipoxemie moderata sau severa ¦
¦
¦ ¦
¦
¦in repaus sau la efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(Sa0(2) <
93%)
¦
¦
¦ ¦
+-----------+------------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul IV ¦Deficienta functionala grava ¦
90-100%¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦
¦VEMS < 30% din prezis sau
¦
¦de
¦ ¦
¦
¦VEMS 49-30% din prezis, dar cu¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦complicatii
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦
¦Insuficienta respiratorie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conica (pa0(2) < 60 mmHg,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦paC0(2) > 50
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦CPC, ICD ireductibila
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Afectare severa a activitatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦zilnice; necesita 0LD
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
SUPURATII BRONHOPULMONARE CRONICE
Supuratiile bronhopulmonare constituie
un grup eterogen de afectiuni, caracterizate prin infectie recurenta sau
persistenta de tip supurativ, care se manifesta clinic prin:
- bronhoree purulenta - recurenta si/sau
persistenta, eventual fetida sau hemoptoica (in fazele acute depasind 50 ml/24
h);
- dispnee de efort sau repaus;
- semne generalizate de infectie.
Se includ in acest grup:
- supuratii bronsice - bronsite cronice
purulente, bronsiectazii supurate;
-
supuratii pulmonare - abcese pulmonare, supuratii pulmonare, difuzepioscleroza
pulmonara.
Supuratii bronhopulmonare
Criterii de diagnostic clinic,
diagnostic functional si al capacitatii de munca in supuratiile bronhopulmonare
cronice
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Clinic si functional¦ Exacerbari¦Controlul ¦Incapa-
¦Deficienta ¦Gradul de ¦
¦
¦
¦terapeutic¦citatea ¦functionala/¦invalidi- ¦
¦
¦
¦ ¦adapta- ¦Capacitatea
¦tate ¦
¦
¦
¦ ¦tiva
¦de munca
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦- pusee supurative ¦< 2
luni/an¦complet ¦ 1-19%
¦Fara ¦Nu se
¦
¦episodice
¦
¦reversibi-¦
¦Pastrata ¦incadreaza¦
¦-
dispnee gr. I
¦
¦le
¦
¦
¦ ¦
¦- fara disfunctie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ventilatorie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦-
disfunctie ¦< 2
luni/an¦complet ¦ 20-49% ¦Usoara ¦Nu
se ¦
¦ventilatorie usoara
¦
¦reversibi-¦
¦Pastrata ¦incadreaza¦
¦VEMS
> 65%
¦
¦le
¦
¦
¦ ¦
¦-
bronhoree
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦50-70 ml/24 h in
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cursul puseelor
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦supurative
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦-
disfunctie
¦ ¦reversibi-¦
50-69% ¦Medie
¦III ¦
¦ventilatorie
¦ ¦le
prin ¦ ¦Capacitatea
¦ ¦
¦moderata VEMS
50-65%¦ ¦tratament
¦ ¦de munca
¦ ¦
¦din
prezis
¦
¦
¦ ¦pierduta
cel¦ ¦
¦a) bronhoree >
¦> 2 luni/an¦
¦
¦putin
¦ ¦
¦70 ml/24 h in
timpul¦
¦
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦puseelor supurative
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- dispnee gr. I-II
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦b)
bronhoree ¦< 3
luni/an¦
¦
¦
¦ ¦
¦70 ml/24 h in
timpul¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦puseelor
supurative.¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipoxemie la
efort¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- reducere moderata
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦a capacitatii de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦efort
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦-
disfunctie ¦> 3
luni/an¦Partial ¦ 70-89% ¦Accentuata
¦II ¦
¦ventilatorie severa
¦
¦sau
¦ ¦Capacitatea
¦ ¦
¦VEMS 35-49% din
¦ ¦temporar
¦ ¦de munca
¦ ¦
¦prezis
¦
¦reversibi-¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦- bronhoree >
¦
¦le
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦70 ml/24
h
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipoxemie in
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦repaus sau la efort
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- semne prezente de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦CPC
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦-
disfunctie ¦persistent ¦ineficient¦
90-100%¦Grava
¦I ¦
¦ventilatorie foarte
¦
¦
¦ ¦Capacitatea
¦ ¦
¦severa VEMS < 35%
¦
¦
¦
¦de
¦ ¦
¦din
prezis
¦
¦
¦ ¦autoservire
¦ ¦
¦-
bronhoree
¦
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦purulenta
permanenta¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦> 70 ml/24
h
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦respiratorie
cronica¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦manifesta
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(pa0(2) = 60 mmHg
in¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦repaus), CPC, ICD
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ireductibila,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capacitate de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦autoservire
pierduta¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
PLEUREZII PURULENTE
(empiem pleural, piotorax, abces
pulmonar)
Sunt afectiuni determinate
de acumularea de lichid purulent in cavitatea pleurala. Pun problema aprecierii
incapacitatii si a deficientei functionale in urmatoarele situatii:
a) determina sechele importante
(pahipleurita, calcificari pleurale);
b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare, exereza pulmonara,
toracoplastie).
Aprecierea
incapacitatii si a deficientei functionale se bazeaza pe:
- evolutia clinica;
- severitatea disfunctiei
ventilatorii;
- reducerea capacitatii
de efort estimata prin teste specifice.
TUBERCULOZA PULMONARA
Conform Programului National de Control
al Tuberculozei:
1. cazul de
tuberculoza este considerat:
-
pacientul cu simptome si semne sugestive de tuberculoza, confirmat bacteriologic
si/sau histopatologic, la care este obligatorie instruirea tratamentului
antituberculos;
- pacientul care nu
are confirmare bacteriologica si/sau histopatologica, dar are un context clinic
si paraclinic compatibil cu tuberculoza, iar medicul specialist decide
instituirea tratamentului antituberculos.
2. pacientii cu diagnosticul de
tuberculoza se clasifica in urmatoarele categorii:
- caz nou: pacientul care nu a mai facut
tratament cu medicamente antituberculoase in asociere pe o perioada mai mare de
o luna;
- recidiva: pacientul cu
tuberculoza pulmonara care a primit o cura de tratament antituberculos in
antecedente, a fost declarat vindecat si are un nou episod evolutiv confirmat
bacteriologic;
- esec: pacientul cu
tuberculoza pulmonara care a ramas sau a devenit pozitiv (conform criteriilor de
confirmare bacteriologica) la examenul bacteriologic al sputei pentru BK dupa 4
luni de tratament;
- cronic:
pacientul cu esec terapeutic la primul retratament.
3. categoriile de evaluare a
tratamentului pentru pacientii cu tuberculoza pulmonara confirmati bacteriologic
initial:
- vindecati: pacienti
confirmati bacteriologic, cu tratament corect efectuat, care au cel putin doua
controale de sputa negative, din care unul in ultima luna de tratament;
- tratament incheiat: pacient cu
tratament corect efectuat, neconfirmat initial bacteriologic sau confirmat
bacteriologic, dar care nu are doua controale de sputa negative, pentru a fi
etichetat vindecat;
- esec
terapeutic: pacientul care este pozitiv la orice examen bacteriologic al sputei
efectuat dupa 4 luni de tratament.
Bolnavii confirmati clinic si bacteriologic cu tuberculoza pulmonara beneficiaza
de concedii medicale de 360 de zile, conform legii. Dupa aceasta perioada,
deficienta functionala si incapacitatea adaptativa se apreciaza in functie de
categoria clinica si terapeutica in care se afla bolnavul.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Categoria clinica si terapeutica
¦Incapaci- ¦Deficienta ¦Gradul de ¦
¦
¦tatea ¦functionala/ ¦invaliditate¦
¦
¦adaptativa¦Capacitatea
de¦ ¦
¦
¦
¦munca
¦ ¦
+-------------------------------------+----------+--------------+------------¦
¦Vindecat (fara
sechele)
¦ 20-49% ¦Usoara ¦Nu
se ¦
¦
¦
¦Pastrata ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦
¦in grad de ¦
¦
¦
¦
¦invaliditate¦
+-------------------------------------+----------+--------------+------------¦
¦Tratament
incheiat
¦ 50-69% ¦Medie
¦III ¦
¦
¦ ¦Cel
putin
¦ ¦
¦
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦
¦pierduta
¦ ¦
+-------------------------------------+----------+--------------+------------¦
¦- esec
terapeutic
¦ 70-89% ¦Accentuata
¦II ¦
¦-
cronic
¦ ¦In totalitate
¦ ¦
¦- recidiva (precoce - la mai putin
de¦
¦pierduta
¦ ¦
¦un an de la
vindecare)
¦
¦
¦ ¦
¦- complicatii severe,
cronice
¦
¦
¦ ¦
¦(fistule
bronho-pleuro-bronsice,
¦
¦
¦ ¦
¦empieme tbc
reziduale)
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------+----------+--------------+------------¦
¦Forme cronice severe insotite de:
¦ 90-100% ¦Grava
¦I ¦
¦-
casexie
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦- insuficienta respiratorie cronica
¦ ¦autoservire
¦ ¦
¦manifesta
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦- ICD
ireductibila
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
TUBERCULOZA PULMONARA OPERATA
In stabilirea incapacitatii si a
gradului de invaliditate la acesti bolnavi, se va tine seama de:
- criteriile de activitate a
tuberculozei;
- consecintele
morfofunctionale ale interventiei chirurgicale:
1. Bolnavii cu interventie chirurgicala
pe torace pentru tuberculoza pulmonara prezinta incapacitate de 70-89%
(deficienta functionala accentuata - gradul II de invaliditate) timp de 1 an de
la interventie;
2. Bolnavii operati
pentru tuberculoza pulmonara, care au evoluat favorabil, se considera ca
prezinta incapacitate adaptativa de 50-69% (deficienta functionala medie -
gradul III de invaliditate) pentru inca 6 luni in vederea readaptarii progresive
la activitatea profesionala si a evitarii recaderilor (chiar daca nu prezinta
afectarea functiei respiratorii);
3.
Dupa aceasta perioada, bolnavii vor fi reevaluati, iar incapacitatea adaptativa
si deficienta functionala vor fi stabilite conform criteriilor din capitolul
introductiv, in functie de:
-
prezenta sechelelor;
- severitatea
disfunctiei ventilatorii;
- alte
tulburari functionale;
- capacitatea
de efort.
AFECTIUNI RESPIRATORII SECHELARE
POSTTUBERCULOASE
In acest grup sunt
cuprinse formele de tuberculoza pulmonara vindecate cu sechele morfo-functionale
importante.
Caracteristici:
- se manifesta dupa luni sau ani de la
vindecarea procesului bacilar;
-
baciloscopie directa constant negativa timp de cel putin 18 luni (cel putin 3
culturi);
- imagini radiologice
nemodificate (controale repetate la cateva luni).
Forme clinice mai frecvente:
- bronsita cronica;
- bronsiectazii;
- insuficienta respiratorie cronica cu
acutizari repetate;
- fibrotorax;
- pahipleurite calcare extinse;
- emfizem cicatriceal.
Stabilirea incapacitatii adaptative si
incadrarea in grad de invaliditate se bazeaza pe:
- severitatea afectarii ventilatiei
pulmonare;
- severitatea afectarii
schimburilor gazoase la nivel pulmonar;
- reducerea capacitatii la efort
estimata prin teste specifice;
-
riscul de reactivare.
SINDROMUL DE APNEE IN SOMN
(SAS)
Sindromul de apnee in somn, inainte de
tratament si in absenta complicatiilor, poate beneficia de concediu medical
conform legii, timp in care vor fi aplicate metodele terapeutice adecvate
(tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP).
Postterapeutic, capacitatea de munca se
evalueaza in functie de raspunsul la terapia specifica, severitatea fenomenelor
reziduale, prezenta complicatiilor si a asocierilor morbide.
Evaluarea complexa cuprinde:
- examen pneumologic - severitatea
fenomenelor reziduale: indicele apnee/hipopnee rezidual (IA/H), somnolenta
diurna, complicatiile respiratorii;
-
test de efort - capacitatea de efort, raspunsul hemodinamic, prognostic;
- examen psihologic - evidentierea
tulburarilor cognitive, de atentie/concentrare;
- examen psihiatric (eventual);
- alte investigatii in functie de
prezenta complicatiilor si/sau a afectiunilor asociate.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Aspecte
clinice ¦Deficienta ¦Incapaci- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦
¦functionala¦tatea ¦de munca ¦
invaliditate¦
¦
¦
¦adaptativa¦
¦ ¦
+---------------------------+-----------+----------+-----------+-------------¦
¦Raspuns terapeutic bun,
¦Usoara ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦IA/H rezidual = 10,
deficit¦
¦
¦
¦incadreaza ¦
¦minor
de
¦
¦
¦
¦(eventual, ¦
¦atentie/concentrare,
fara ¦
¦
¦ ¦loc de munca ¦
¦somnolenta diurna,
reducere¦
¦
¦ ¦in care
sa ¦
¦usoara a capacitatii
de
¦
¦
¦ ¦fie protejata¦
¦efort
¦
¦
¦
¦siguranta ¦
¦
¦
¦
¦ ¦proprie si a ¦
¦
¦
¦
¦ ¦celorlalti)
¦
+---------------------------+-----------+----------+-----------+-------------¦
¦Raspuns
terapeutic
¦Medie ¦ 50-69% ¦Cel putin
¦Gradul III ¦
¦satisfacator, IA/H
rezidual¦
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦11-20, deficit moderat de
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦atentie/concentrare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦somnolenta diurna,
reducere¦
¦
¦
¦ ¦
¦moderata a capacitatii de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦efort, raspuns hemodinamic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦inadecvat la
efort
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+-----------+----------+-----------+-------------¦
¦Raspuns terapeutic slab, ¦Accentuata
¦ 70-90% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦non-complianta
la
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦tratamentul specific, IA/H
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rezidual > 20, deficit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sever
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦atentie/concentrare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦somnolenta diurna,
reducere¦
¦
¦
¦ ¦
¦accentuata a capacitatii
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦efort, raspuns hemodinamic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦inadecvat la
efort
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Asociere cu
sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦obezitate/hipoventilatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(IMC > 40
kg/m?,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipercapnie si hipoxemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diurna, fara alte cauze)
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
In prezenta complicatiilor/afectiunilor asociate (HTA, infarct miocardic, AVC, diabet zaharat, BPOC, insuficienta respiratorie, tulburari psihice), cazul se evalueaza conform criteriilor pentru afectiunile respective, considerand SAS ca factor agravant.
3. AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV
Evaluarea deficientei functionale, a
incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca in afectiunile digestive se
bazeaza pe:
- prezenta si
intensitatea simptomelor;
- starea
generala si de nutritie;
-
severitatea anemiei;
- prognosticul
bolii.
Investigatiile aparatului
digestiv necesare in expertiza medicala a capacitatii de munca sunt:
- investigatii radio-imagistice, tranzit
baritat esofagian, gastric, intestinal, ultrasonografie, ecoendoscopie, CT, RMN
etc.;
- investigatii endoscopice
specifice segmentelor de tub digestiv afectate: endoscopie esogastrica,
colonica, rectala sau ecoendoscopie;
- investigatii specifice chirurgiei generale prin laparoscopie, injectare de
substante de contrast etc;
- examen
histopatologic al diverselor fragmente de tesut prelevat fie prin abord
chirurgical, fie endoscopic sau prin punctie de organ;
- examene de laborator biochimice si
hematologice de uz curent si/sau speciale;
- teste imunologice;
- markeri virali si oncologici.
Pentru aprecierea starii de nutritie se
va utiliza grila de stabilire a indicelui de masa corporala (IMC), in functie de
parametrii antropomorfici.
IMC - se
masoara in numarul de kilograme pe metrul patrat de suprafata corporala.
Astfel, se considera urmatoarele
intervale:
- normal - 20-24,9
kg/m²;
- preobez - 25-29,9 kg/m²;
- obezitate - > 30 kg/m²;
- subponderal - 20-18,5 kg/m²;
- deficit ponderal < 18,5 kg/m².
Severitatea anemiei se apreciaza
astfel:
Anemie:
- usoara Hb = 10-12 g%;
- moderata Hb = 8-10 g%;
- severa Hb < 8 g%.
BOLILE ESOFAGULUI
A. Afectiunile motorii si tulburarile
functionale ale esofagului:
-
acalazia;
- boala de reflux
gastro-esofagian;
- hernia gastrica
transhiatala;
- diverticulii
esofagieni;
- bolile neurologice;
- boala Parkinson;
- stenozele esofagiene post-caustice;
- colagenozele etc.
B. Tumorile esofagiene sunt:
- benigne: leiomiom;
- maligne:
- carcinom scuamos;
- adenocarcinom;
- melanocarcinom;
- carcinom cu celule mici;
- sarcom;
- carcinosarcom.
Simptomatologie:
- disfagie;
- dureri presternale inferioare;
- regurgitatii;
- pirozis.
Tratamentul tumorilor esofagiene este
chirurgical, iar uneori se asociaza si tratamentul oncologic.
Procedurile de reconstructie dupa
esofagectomia terapeutica, care se aplica atat in cazul tumorilor, cat si al
stenozelor esofagiene post-caustice, sunt:
*T*
+-------------------------------------------------------------+
¦Esofagogastrostomie: ¦- by-pass gastric
substernal ¦
¦
¦- by-pass gastric
inversat ¦
¦
¦- by-pass gastric intratoracic ¦
¦
¦- tub gastric izoperistaltic
¦
+-----------------------+-------------------------------------¦
¦Interpozitie colonica: ¦- stanga
(antiperistaltica) ¦
¦
¦- dreapta
(esoperistaltica) ¦
¦
¦-
transvers.
¦
+-----------------------+-------------------------------------¦
¦Interpozitie jejunala.
¦
¦
+-------------------------------------------------------------+
*ST*
Diagnosticul clinic se precizeaza prin:
examen radiologic baritat, endoscopie, biopsie din mucoasa esofagiana.
Diagnosticul functional se precizeaza in
functie de intensitatea si de frecventa simptomatologiei, imaginea radiologica,
diagnosticul endoscopic, deficitul ponderal, complicatii.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦A. Afectiuni motorii si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ tulburari functionale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ ale
esofagului
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦B. Tumori esofagiene
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
benigne
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a) simptomatologie de
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦intensitate
mica ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦b) episoade
rare
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦c) fara deficit ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a) simptomatologie de ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦intensitate
mica
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦b) episoade frecvent
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦c) deficit ponderal usor
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a) simptomatologie de ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦intensitate
medie
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦b)
complicatii:
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦esofagita, hemoragii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medii,
complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bronhopulmonare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) deficit ponderal
mediu¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a)
simptomatologie ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦permanenta
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦b) complicatii: ulcer
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦esofagian, hemoragii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦digestive importante,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦stenoza
peptica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) denutritie
accentuata,¦
¦
¦
¦ ¦
¦anemie.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Tumorile maligne vorfi incadrate conform criteriilor de la capitolul Afectiuni neoplazice.
BOLILE STOMACULUI SI ALE DUODENULUI
A. Ulcerul gastric si duodenal
Se caracterizeaza prin durere
epigastrica cu ritmicitate si periodicitate caracteristice.
Este diagnosticat radiologic si
endoscopic. Prezenta infectiei cu Helicobacter Pylori P. poate fi depistata
endoscopic sau prin teste biologice si beneficiaza de tratament specific.
In perioadele dureroase, cand sunt
necesare atat repausul fizic, cat si tratamentul medicamentos, pacientul
beneficiaza de concediu medical conformi legii.
Lipsa raspunsului terapeutic si aparitia
complicatiilor (HDS, stenoza pilorica, denutritia) recomanda pacientul pentru
interventiei chirurgicala.
B. Tumorile gastrice
Pot fi
benigne: polipul, leiomiomul,
leiomioblastul.
Diagnosticate
endoscopic, radiologic si prin biopsie, beneficiaza de cura chirurgicala.
Capacitatea de munca se va aprecia in
functie de rezultatele terapeutice, de starea de nutritie si de complicatii,
conform criteriilor cuprinse in capitolul Suferintele stomacului operat.
- sau maligne: adenocarcinomul,
limfomul, carcinoidul.
Diagnosticate
prin endoscopie, examen radiologic si biopsie, pot beneficia de cura
chirurgicala si de tratament oncologic. Capacitatea de munca se va aprecia
conform criteriilor pentru afectiuni neoplazice.
Stomacul operat
Suferintele stomacului operat instalate
precoce, pana in 4 saptamani post-operator (sindrom diareic, hemoragie, fistula,
pancreatita, stenoza gurii de anastomoza) beneficiaza de tratament in serviciile
de chirurgie in timpul concediului medical.
Suferintele tardive, instalate dupa 6-8
saptamani de la interventia chirurgicala (ulcerul peptic post-operator,
sindromuli postprandial precoce - dumping si sindromul post prandial tardiv)
beneficiaza, de asemenea, de concediu medical conform legii.
Diagnosticul clinic se precizeaza prin:
examen radiologic baritat si endoscopie.
Diagnosticul functional se precizeaza in
functie de:
- intensitatea si
frecventa simptomatologiei;
- date
imagistice (radiologic, endoscopic);
- deficitul ponderal;
- severitatea
anemiei.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Stomac operat (fara
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦rezectie
de organ) ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦a) fara simptomatologie
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦postoperatorie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦b)fara deficit ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) fara
anemie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Stomac operat (fara
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦rezectie
de organ sau cu
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦rezectie
gastrica) ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦a) cu simptomatologie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦minima
¦
¦
¦
¦ ¦
¦b) deficit ponderal usor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) anemie
usoara
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a) deficit ponderal mediu¦Deficienta ¦
50-69% ¦Cel putin ¦Gradul III ¦
¦b) anemie feripriva
medie¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Stomacul
operat ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦a) rezectie gastrica:
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦-
antrectomie
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦-
hemigastrectomie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- gastrectomie
subtotala,¦
¦
¦
¦ ¦
¦in functie de starea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦generala, de starea de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nutritie si de
prognostic¦
¦
¦
¦ ¦
¦b) deficit ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦accentuat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) anemie feripriva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severa
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
HEPATITA CRONICA SI CIROZA HEPATICA
Hepatita cronica (HC) este un sindrom
clinico-histo-patologic cu etiologii diferite, caracterizat de inflamatie
cronica, necroza hepato-celulara si adesea fibroza, care evolueaza fara
ameliorare cel putin 6 luni.
Diagnosticul de HC este clinic, biologic si histologic.
In evaluarea capacitatii de munca a unui
pacient cu HC se vor avea in vedere:
- Examenul obiectiv;
- Testele
biochimice (TFH - teste functionale hepatice), care includ:
- dozarile de
aminotransferaze (AT);
-
fosfataza alcalina (FA);
- gama-glutamil transpeptidaza (GGT);
- bilirubinemia totala si
fractiuni;
-
serinemia;
-
gama-globulinemia.
- Bilantul
hematologic:
- include o
hemograma completa si evaluarea hemostazei, fiind un indicator fidel al functiei
hepatice (TP = timpul de protrombina).
- Teste speciale pentru diagnosticul
etiologic:
- teste
screening pentru markerii de infectie cu virusurile B, C etc., completate in caz
de pozitivitate cu teste pentru stadiul de evolutie a infectiei;
- teste pentru diagnosticul
etiopatogeniei autoimune (ANA, ASMA, anti-LKM1) sau speciale (ASGPR, pANCA);
- dozari de ceruloplasmina,
cupremie, cuprurie (b. Wilson);
- dozari de feritina in
hemocromatoza;
- dozari
de alfa-antitripsina in deficitul de alfa-antitripsina.
- Diagnosticul histologic:
- teste invazive - punctia
biopsie hepatica (PBH);
-
teste non-invazive (alternative) - testul FibroMax.
- Alte examene:
- ecografia abdominala;
- ecoendoscopie;
- TC etc.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- Purtatorii cronici
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦inactivi
de virus B, C. ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- HC
stabilizate
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦Fara
semne
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinico-biologice de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦activitate la cel putin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦doua examinari pe an
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦-
HC
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Cu semne
minime de
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦activitate
¦usoara
¦
¦
¦Pot ¦
¦clinico-biologice ±
¦
¦
¦ ¦beneficia de¦
¦tratament antiviral
¦
¦
¦
¦concediu ¦
¦- ± PBH care
confirma
¦
¦
¦
¦medical ¦
¦diagnosticul
¦
¦
¦
¦conform ¦
¦- alternativ -
test
¦
¦
¦ ¦legii
± ¦
¦FibroMax
¦
¦
¦ ¦schimbarea
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului de
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦-
HC
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Cel putin ¦Gradul
III ¦
¦Cu semne moderate
de
¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦activitate
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦clinico-biologice, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦perturbarea testelor de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦citoliza,
cifrele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nedepasind de 5 ori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦valoarea normala
±
¦
¦
¦
¦ ¦
¦eventual confirmate de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦PBH
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- alternativ - test
¦
¦
¦
¦ ¦
¦FibroMax
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦-
HC
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦Cu evolutie severa,
cu
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦teste de
citoliza ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦depasind de 5
ori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦valorile
normale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± gamaglobuline serice
ce¦
¦
¦
¦ ¦
¦depasesc 20 g/l sau >
30%¦
¦
¦
¦ ¦
¦±
hiposerinemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± cresteri stabile ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bilirubinemiei > 2 mg/dl
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± alungirea timpului de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦protrombina confirmata
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦PBH
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
De retinut:
- Purtator cronic inactiv - notiune
folosita cand AgHBs este prezent la pacientul asimptomatic, cu functie hepatica
normala si absenta markerilor de replicare virala (AND, VHB, anti-HBC, IgM).
- Factori de prognostic nefavorabil in
HC: hiposerinemia, alungirea timpului de protrombina, cresterea
bilirubinemiei.
- Leziunile
histologice hepatice (evaluate prin PBH sau testul FibroMax).
Ciroza hepatica (CH) este o boala
hepatica difuza, caracterizata de asocierea fibrozei, nodulilor de regenerare si
a necrozei hepatocitare, cu alterarea arhitecturii hepatice.
Evaluarea gradului de activitate a CH se
realizeaza prin examen clinic, biologic si eventual morfopatologic. In general,
punctia biopsie hepatica este rar indicata, din cauza rezultatelor fals negative
sau a contraindicatiilor (ascita, tulburari de coagulare, trombocitopenie
marcata).
CH inactiva (stationara) -
transaminaze normale. Biologic, fara semne de insuficienta hepatica (albuminemie
si coagulare normale).
CH activa -
transaminazele crescute, iar in cele de etiologie autoimuna, semne inflamatorii
evidente: VSH crescut, gamaglobulinemie crescuta. Atunci cand exista, punctia
hepatica arata infiltrat inflamator important.
Din punct de vedere evolutiv, cirozele
hepatice pot fi compensate sau decompensate.
In CH compensate, pacientii sunt
asimptomatici, iar biologic exista modificari minime ale transaminazelor
serice.
In CH decompensate, apar
icterul, ascita, hemoragiile digestive, encefalopatia. Cel mai sensibil si cel
mai frecvent element de diferentiere intre cirozele compensate si cele
decompensate este ascita.
Pentru
evaluarea evolutiva este utila clasificarea Child-Pugh.
*T*
Clasificarea Child-Pugh a cirozelor hepatice
+--------------------------------------------------------------------+
¦
Parametri
¦
Punctaj
¦
¦
+--------------------------------------------¦
¦
¦ 1
¦ 2
¦ 3 ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Ascita
¦absenta
¦moderata ¦sub tensiune ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Encefalopatia portala
¦absenta ¦gradul I-II ¦gradul
III-IV ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Albumina serica (g%) ¦>
3,5
¦2,8-3,5 ¦<
2,8 ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Bilirubina serica (mg%)¦<
2
¦2-3 ¦>
3 ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Timp de protrombina ¦<
4
¦4-6 ¦>
6 ¦
¦(secunde peste normal)
¦
¦
¦
¦
+--------------------------------------------------------------------+
*ST*
Clasele A =
5-6 puncte, B = 7-9 puncte, C = 10-15 puncte
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦CH
compensata
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦asimptomatica sau cu
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦semne
minime
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦clinico-biologice. Clasa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Child A (fara ascita)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦CH decompensata vascular ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Cel putin ¦Gradul III ¦
¦si/sau parenchimatos
¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦Cu ascita
usor
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦reductibila in cantitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mica, eventual icter,
dar¦
¦
¦
¦ ¦
¦fara hemoragii
digestive,¦
¦
¦
¦ ¦
¦fara
encefalopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hepatica. Clasa Child B.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦CH decompensata, cu
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦ascita
controlabila,
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦eventual
peritonita ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦bacteriana spontana,
fara¦
¦
¦
¦ ¦
¦sangerari variceale.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Clasa Child
C.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Encefalopatia hepatica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gradul I-II, episodica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦indusa de
factori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦predispozanti
¦
¦
¦
¦ ¦
¦identificabili.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± hiposerinemia 3-3,5
g/L¦
¦
¦
¦ ¦
¦± bilirubinemia 2-3
mg/dl¦
¦
¦
¦ ¦
¦± indice de protrombina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦40-50%
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± semne minime
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦encefalopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± semne de citoliza
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± gamaglobuline = 30%
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- CH decompensata - grava¦Deficienta ¦
90-100% ¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦ - cu hemoragii prin
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦ruptura de
varice
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦esofagiene
¦
¦
¦pierduta in¦
¦
¦± ascite greu
de
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦controlat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± semne de encefalopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hepatica ->
coma
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± hiposerinemie < 3 g/l
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± bilirubinemie > 3
mg/dl¦
¦
¦
¦ ¦
¦± indice de protrombina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦<
40%
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- CH complicata
cu ¦Deficienta ¦
90-100% ¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦adenocarcinom
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
N.B. Factori de prognostic nefavorabil
in CH:
- ficatul mic;
- varsta inaintata;
- icterul;
- hipotensiunea arteriala persistenta
(valori sub 100 mmHg pentru sistolica);
- hemoragia;
- albuminemia sub 2,5 g/l;
- echimoze spontane;
- timp de protrombina prelungit;
- ascita greu/deloc controlabila
terapeutic;
- encefalopatie cu
evolutie spre coma.
CH complicata cu
hepatocarcinom (prezenta in ser de markeri specifici cu nivel semnificativ: a
fetoproteina > 500 nanograme/ml ± anomalii ecografice demonstrative ±
argumente histologice decisive).
Transplantul de ficat
Transplantul de ficat, cu sau fara
indepartarea ficatului lezat al primitorului, apare ca ultima resursa
terapeutica in bolile hepatice terminale.
Transplantul auxiliar (heterotopic)
conserva ficatul receptorului si grefeaza un nou ficat, de regula in regiunea
paravertebrala dreapta.
In
transplantul ortotopic ficatul bolnav este extirpat, transplantul efectuandu-se
in locul acestuia.
Alternative ale transplantului ortotopic
de ficat:
- transplantul de
hepatocite izolate de la donor cadavru;
- folosirea de surse alternative pentru
transplantul de hepatocite adulte primare: celule stem hepatice, maduva osoasa,
celule din cordonul ombilical si hepatocite imortalizate, hepatoblasti fetali,
embrioni.
In aprecierea capacitatii
de munca la pacientii cu transplant hepatic, se vor lua in considerare
urmatoarele:
1. media supravietuirii
la 5 ani este de aproximativ 60%;
2.
complicatiile postoperatorii;
3.
rejetul cronic;
4. reactiile adverse
ale medicatiei imunosupresoare (hepatotoxicitate);
5. recurenta bolii primare (hepatite
cronice active autoimune, colangite sclerozante primare, colangiocarcinom,
carcinom hepatocelular care recidiveaza dupa un an);
6. reinfectia grefei VHB si necesitatea
retransplantului;
7. aparitia
hepatitei colestatice fibrozante (cresterea marcata a bilirubinei si scaderea
protrombinei in discordanta cu hipertransaminazemia mica, pe fondul unei
insuficiente hepatice rapid progresive);
8. dezvoltarea unor hepatite cronice
active sau fulminante;
9. stari
septicemice si pancreatite (mai ales in hepatitele cu virus B);
10. recurenta infectiei cu virus C.
In primul an de interventie, precum si
in cazul prezentei uneia dintre complicatiile de mai sus, pacientul cu
transplant hepatic are capacitatea de autoservire pierduta, deficienta
functionala grava, I.A. = 90-100%.
Daca evolutia este favorabila dupa un an de la transplant, dar si in functie de
starea clinico-biologica, pacientul cu transplant hepatic poate avea:
- deficienta functionala accentuata I.A.
= 70-89%;
- capacitatea de munca
pierduta in totalitate sau deficienta functionala medie, I.A. = 50-69%;
- capacitatea de munca cel putin
jumatate pierduta, in raport de pregatirea profesionala si solicitarile de la
locul de munca.
BOLILE PANCREASULUI
Intra in discutie pancreatitele cronice
severe, cancerul pancreatic, precum si rezectiile pancreatico-duodenale (pentru
neoplazii sau alte cauze) cu insuficienta pancreatica grava.
Diagnosticul pozitiv al insuficientei
pancreatice cronice exocrine
Clinic:
diaree, steatoree, scadere ponderala, disconfort abdominal, dureri abdominale de
intensitate variabila;
- semne
clinice ale malabsorbtiei de vitamine liposolubile A, D, E, K.
Biologic: testul cu secretina - CCK
(dificil, invaziv, accesibilitate limitata)
- elastaza I fecala:
i. < 100 mcg/g -> insuficienta
severa;
ii. > 200 mcg/g ->
normal;
iii. 100-200 mcg/g ->
sugestiv pentru insufucienta pancreatica, daca exista si alte criterii;
- stimulare secretina la MRCP - pentru
forme de PC usoara.
Diagnosticul
pozitiv al insuficientei pancreatice endocrine
Biologic: TTGO, glicemie
Teste speciale:
- Imagistic - ultrasonografie, CT, RMN,
ERCP, ecoendoscopie (EUS);
- anomalii ductale -
calcificari, dilatatii, stenoze;
- anomalii parenchim -
calcificari, pseudochisturi;
- complicatii - stenoze
duoden, stenoze CBP, pseudoanevrisme, tromboze;
- utile in suspiciunea de
neoplazie - inclusiv punctia cu ac fin FNB;
- tumori.
- Histologic - din biopsii EUS sau
chirurgicale: distructia acinilor, dilatarea ductelor, fibroza, infiltrate
inflamatorii.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Pancreatita cronica
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦usoara
si moderata, fara
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦diaree, fara diabet,
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦durere controlabila
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Pancreatita cronica
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Cel putin ¦Gradul
III ¦
¦moderat-severa cu
sindrom¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦diareic moderat, fara
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦scadere
ponderala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦semnificativa, cu durere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦controlabila
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Pancreatita cronica
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta ¦Gradul
II ¦
¦severa cu diaree grava
si¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦denutritie severa, dureri¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦persistente rezistente
la¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratamentul
medicamentos.¦
¦
¦
¦ ¦
¦Pacienti
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦duodeno-pancreatectomie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu diaree controlabila
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
BOLILE INTESTINULUI
a) Boala celiaca a adultului
(enteropatia glutemica)
Criterii de
diagnostic (clinice si paraclinice):
- diaree cronica cu steatoree macroscopica;
- raspuns favorabil la regimul fara
gluten;
- semne de malabsorbtie
globala (pierdere ponderala, hipocalcemie, hiposideremie, hipopotasemie);
- biopsie jejunala caracteristica
(atrofie jejunala).
Pentru diagnostic
este necesara evidentierea raspunsului favorabil la regimul fara gluten si un
semn clinic.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala celiaca
a
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦adultului-forma usoara ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Bolnavii care prezinta
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦diaree intermitenta cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦steatoree macroscopica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu raspuns favorabil la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦regimul de gluten, fara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari de nutritie
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu un deficit ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦usor
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Idem sub
aspectul ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦manifestarilor
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(diagnostic pus pe baza
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦biopsiei
jejunale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦caracteristice: atrofie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦jejunala cu semne de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦malabsorbtie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mal-asimilatie (pierdere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderala intre 15-20%
¦
¦
¦
¦ ¦
¦din
greutate),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipocalcemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiposideremie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipopotasemie - usoare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦precum si bolnavii cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pusee diareice frecvente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(1-2 ori/ luna) cu semne
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de
malasimilatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(hipopotasemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiposideremie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipocalcemie - medii),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦reversibile la tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si malasorbtie (deficit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal
usor)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala celiaca a adultului¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦- forma
medie
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦Bolnavii care prezinta:
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦- diaree cronica cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦steatoree macroscopica;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- raspuns favorabil la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament si regim fara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gluten;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sindrom de
malabsorbtie¦
¦
¦
¦ ¦
¦globala cu pierdere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderala
medie;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sindrom
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦malasimilatie selectiva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(hipopotasemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiposideremie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipocalcemie - medii).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala celiaca a adultului¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦- forma
accentuata
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦Pacientii care prezinta ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦manifestarile de mai
sus,¦
¦
¦
¦ ¦
¦dar de intensitate mai
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mare si cu
rasunet
¦
¦
¦
¦ ¦
¦evident nutritiv
(deficit¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal), hipocalcemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiposideremie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipopotasemie, evidente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si persistente
la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦masurile de recuperare.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
b) Enterita regionala (boala Crohn -
BC)
Boala Crohn (BC) reprezinta o
afectiune cronica cu etiologie necunoscuta si patogeneza incomplet elucidata, in
care procesul inflamator intereseaza transmural oricare segment al tubului
digestiv, in asociere cu variate complicatii intestinale si manifestari
extraintestinale.
Cele doua metode
majore de diagnostic sunt:
1.
examenul radiologic cu substanta de contrast;
2. endoscopia digestiva.
Diagnosticul pozitiv: diagnosticul
complet al BC trebuie sa cuprinda: localizarea, severitatea puseului inflamator,
forma clinico-evolutiva, tipul de complicatie.
Pentru aprecierea severitatii
inflamatiei intestinale se utilizeaza, de regula, scoruri semicantitative, cel
mai cunoscut fiind Crohn's Disease Activity Index (CDAI), ce cuantifica 8
variabile: numarul de scaune lichidiene sau moi, durerea abdominala, starea
generala, numarul complicatiilor (artrite, uveite, eritem nodos sau stomatita
aftoasa, fisuri sau abcese anale, fistule, febra), utilizarea opiaceelor
antidiareice, prezenta maselor abdominale, hematocritul si procentul deviatiei
greutatii corporale fata de standard.
- CDAI sub 150 -> remisiunea bolii;
- CDAI intre 200-450 -> activare
moderata a bolii;
- CDAI peste 450
-> boala cu activare severa.
In
practica, se utilizeaza o incadrare simplificata a bolii in raport cu
severitatea, in 3 forme:
1) Formele
usoare (blande-moderate): cel mult 4 scaune/zi, durere abdominala minima sau
absenta, fara mase abdominale palpabile, fara semne de iritatie peritoneala sau
obstructie intestinala, fara febra, fara semne de deshidratare si toxicitate
sistemica, fara complicatii, fara anemie, greutate normala, pacienti cu
toleranta orala conservata, care pot fi tratati cu succes in regim
ambulatoriu.
2) Formele moderate: 4-6
scaune/zi, dureri abdominale de intensitate moderata, greata, varsaturi, febra,
complicatii, scadere ponderala, anemie sau pacienti cu forme blande, care nu au
raspuns la terapia corespunzatoare.
3) Formele severe: peste 6 scaune/zi, dureri abdominale severe, mase abdominale
palpabile, anemie, scadere ponderala, pacienti cu manifestari persistente, in
pofida tratamentului cu corticosteroizi, sau cu simptome severe ca:
deshidratare, febra, frisoane, tahicardie, semne de iritatie peritoneala sau
obstructie intestinala, casexie, sepsis.
4) Remisiunea: pacientii asimptomatici
sau fara sechele inflamatorii in urma interventiilor medicamentoase sau a
rezectiilor chirurgicale.
Diagnosticul clinic se precizeaza prin examen clinic, radiologic cu substanta de
control si endoscopie digestiva.
Diagnosticul functional se stabileste in functie de intensitatea
simptomatologiei, a anemiei si in functie de deficitul ponderal.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala Crohn
usoara ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦1) BC in
remisiune
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦2) BC forma
usoara ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala Crohn moderata
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦1) BC forma moderata cu
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦deficit ponderal mediu
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
+-------------------------¦
¦
¦
¦ ¦
¦2) BC forma moderata, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit ponderal mediu,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anemie (Hb 8-10 g/dl),
cu¦
¦
¦
¦ ¦
¦raspuns partial
la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala Crohn
severa ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦1) BC forma severa, cu
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦sindrom de malabsorbtie, ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦anemie (Hb < 8 g/dl),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit
ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦< 16
kg/m?.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------¦
¦
¦
¦ ¦
¦2) BC cu complicatii:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- enterale (fistule,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦stenoze)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sistemice (oculare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦articulare, hepatice)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦3) BC cu
rezectii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intestinale si
ileostomie¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
c) Rectocolita ulcero-hemoragica
(RCUH)
Cele doua metode majore de
diagnostic sunt examenul radiologic cu substanta de contrast si endoscopia
digestiva.
Diagnosticul pozitiv:
diagnosticul clinic complet trebuie sa cuprinda - forma clinica evolutiva,
severitatea puseului de activitate, extensia bolii, complicatiile sistemice
(cand exista).
Clasificarea puseelor de activitate
clinica (dupa Truelove si Witts)
1)
Forma clinica usoara (minima)
-
paucisimptomatica: diaree blanda (< 4 scaune/zi, in cantitate mica, cu cateva
glere si sange inconstant), fara febra, tahicardie, stare generala buna;
- tuseul rectal nesemnificativ;
- fara sau cu usoara anemie (Hb > 9
g/dl - VSH < 30 ml/1h).
- imagine
radiologica necaracteristica.
Endoscopia indica modificari minime, localizate la o portiune a rectului sau a
sigmoidului terminal: mucoasa congestionata, stralucitoare, usor edematiata,
fragila, usor sangeranda.
2) Forma
moderata (medie, mijlocie)
- diaree
(4-6 scaune/zi, pastoase, glero-sanguinolente, uneori emisiuni afecale si
tenesme rectale), subfebrilitate, inapetenta, greturi, dureri abdominale si
rectale, astenie discreta, stare generala buna (alteori manifestari generale mai
severe: febra mare, stare toxica, anemie intensa);
- tuseul rectal indica o crestere a
tonusului sfincterului anal, iar pe varful degetului se recolteaza sange, mucus
si eventual puroi, anemie (Hb - 7,5-9 g/dl);
- radiologic: tablou complet de RCUH
forma ulcero-proliferativa;
-
endoscopia: congestia mucoasei, edem accentuat si ulceratii acoperite de
membrane pultacee si polipi inflamatorii, secretii muco-sanguino-purulente. Se
pot ivi si complicatii.
3) Forma
severa (grava)
- diaree severa (>
6 scaune/zi cu sange in amestec), pana la diaree profuza (30-40 scaune/zi,
diaree afecala alcatuita din glere, puroi si sange cu importanta deperditie
hidroelectrolitica si proteica consecutiva);
- febra > 37,5°, minimum 2 din 4
zile; tahicardie sinusala > 90 b./min., abdomen meteorizat, sensibil, sindrom
toxiinfectios (stare generala profund alterata, stare de prostatie, astenie,
febra mare, tahicardie, edeme declive), anemie severa (Hb < 7,5 g/dl) si
hiperleucocitoza cu neutrofilie si deviere la stanga a firului, VSH > 30
mm/h;
- radiologic - distensia
colonului (irigografia este periculoasa din cauza fragilitatii peretelui
intestinal).
Diagnosticul clinic se
precizeaza prin examen clinic, radiologic cu substante de contrast si cu
endoscopie digestiva.
Diagnosticul
functional se stabileste in functie de intensitatea simptomatologiei, de anemie
si de deficitul ponderal.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rectocolita
¦Fara ¦ 0 - 19%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ulcero-hemoragica
¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- RCUH forma regresiva,
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦bolnavi cu un singur
¦
¦
¦
¦ ¦
¦puseu de activitate in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦antecedente,
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate usoara sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medie, cu raspuns prompt
¦
¦
¦
¦ ¦
¦la tratamentul aplicat,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦urmat de o perioada de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦remisi-une completa si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦durabila de cel putin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦1
an
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rectocolita
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦ulcero-hemoragica -
forma¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦clinica
usoara
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦- RCUH forma recurenta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu pusee rare
(1-2/an),de¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate usoara sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medie, cu remisiune
¦
¦
¦
¦ ¦
¦completa
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rectocolita
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦ulcero-hemoragica -
forma¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦medie,
mijlocie)
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦1) RCUH forma recurenta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu pusee rare (1-2/an),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de intensitate medie sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grava (atestate prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦documente medicale),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratata cu salazopirina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si eventual prednison in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦doze mici, cu deficit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal mediu si anemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(Hb =
8-10g/dl)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦2) RCUH forma cronica cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦evolutie continua sub
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament cu
salazopirina¦
¦
¦
¦ ¦
¦si eventual prednison in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦doze mici, cu sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diareic si
dureros
¦
¦
¦
¦ ¦
¦moderat, deficit
ponderal¦
¦
¦
¦ ¦
¦mediu si
anemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(Hb = 8-10
g/dl)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rectocolita
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦ulcero-hemoragica -
forma¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦severa
(grava) ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦1) RCUH forma recurenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu episoade
acute
¦
¦
¦
¦ ¦
¦frecvente (peste 27/an),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de intensitate severa,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦care au
necesitat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦internare intr-o sectie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de reanimare, cu
perioada¦
¦
¦
¦ ¦
¦de remisiune cu durata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mai mica de 6 luni,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incompleta, care
necesita¦
¦
¦
¦ ¦
¦corti-coterapie continua
¦
¦
¦
¦ ¦
¦2) RCUH cu complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistemice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦3) RCUH in primele 6-12
¦
¦
¦
¦ ¦
¦luni dupa o interventie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgicala de amploare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(colectomie totala cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anastomoza ileocecala
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦ileoanala)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦4) RCUH cronica
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦agravare progresiva,
fara¦
¦
¦
¦ ¦
¦remisiuni
¦
¦
¦
¦ ¦
¦5) RCUH cu ileostomie
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦sigmoidostomie
definitiva¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
d) Rezectii intestinale posttraumatisme
abdominale, pentru tumori benigne, maligne si alte cauze
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rezectie de intestin
¦Fara ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦subtire
cu
¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦simptomatologie usoara,
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦anemie usoara, deficit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rezectii de intestin
¦Deficienta ¦ 50-60% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦subtire -
sindrom
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦intestin scurt, cu
dureri¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦abdominale, diaree
sau/si¦
¦
¦
¦ ¦
¦fenomene subocluzive din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cauza perivisceritei,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦malasimilatie
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦denutritie medie
(deficit¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal
mediu)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rezectie de intestin
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦subtire cu
dereglari
¦functionala¦
¦totalitate ¦Contraindi- ¦
¦severe:
malabsorbtie, ¦accentuata
¦
¦ ¦catie pentru¦
¦malasimilatie, cu
deficit¦
¦
¦
¦orice ¦
¦ponderal sever; anemie
¦
¦
¦ ¦activitate
¦
¦severa (<
8g/dl),
¦
¦
¦ ¦profesionala¦
¦manifestari ameliorate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partial la tratament.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Bolnavii cu fistule
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pararectale, fistule
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anorectale,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incontinenta de materii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fecale, stare septica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦denutritie progresiva,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦amendate sau ameliorate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dupa
tratamentul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgical
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Pacientii cu rezectii de ¦Deficienta ¦
90-100% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦colon pentru tumori
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦maligne, cu anus iliac,
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦sigma anus sau
anus
¦
¦
¦pierduta in¦
¦
¦contra lateralis si cei
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦cu agravare progresiva,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anemie severa, stare de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦casexie
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
EVENTRATIILE
Eventratia reprezinta hernierea unei
parti a continutului abdominal printr-un orificiu, care se creeaza intr-o zona
slaba a unei cicatrici postoperatorii sau posttraumatice.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Eventratii
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦-
neoperate sau operate
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦si recidivate,
cu ¦usoara
¦
¦
¦Pot ¦
¦posibilitati
de
¦
¦
¦ ¦beneficia de¦
¦reinterventie
¦
¦
¦
¦concediu ¦
¦
¦
¦
¦
¦medical ¦
¦
¦
¦
¦
¦conform ¦
¦
¦
¦
¦
¦legii ¦
¦
¦
¦
¦ ¦± schimbarea¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului de
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
¦
¦
¦
¦ ¦±
program ¦
¦
¦
¦
¦
¦redus ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- operate multiplu,
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Cel putin ¦Gradul
III ¦
¦recidivate,
fara
¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦posibilitate de a se
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦interveni chirurgical in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prezent;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- ± tulburari de tranzit
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
4. AFECTIUNI RENALE
BOLILE GLOMERULARE (Glomerulonefritele)
Glomerulonefrite acute
Glomerulonefritele acute evolueaza cel
mai frecvent spre vindecare (uneori pana la 2-3 ani). Vindecarea nu poate fi
afirmata decat dupa 1-2 ani (uneori pana la 2-3 ani). Exista forme clinice
recidivante, cu tendinta la cronicizare.
Evaluarea periodica, respectiv
revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrita acuta, cuprinde:
1. examenul clinic: edeme, curba
ponderala, presiunea arteriala, diureza;
2. explorarea functionala a
rinichiului:
- examen sumar de
urina;
- sediment urinar cantitativ
(Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger);
-
examen de urina din 24 de ore (densitate si osmolaritate, proteinurie,
albuminurie, uree, creatinina, sodiu, potasiu);
- clearance-ul creatininei si al ureei
endogene;
- creatinina si uree
serica;
3. explorarea imagistica
renala (ecografie);
4. explorarea
imunologica:
- complement seric
(total, C3);
- crioglobulinemie;
- titru ASLO;
- probe de inflamatie (VSH,
fibrinemie).
Diagnostic functional
Aprecierea deficientei functionale si a
incapacitatii adaptative trebuie realizata dupa expirarea perioadei legale de
concediu medical, conform tabelului I.
Tabelul I. Criteriile de apreciere a
gradului de invaliditate in glomerulonefritele acute
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Forma clinica
de ¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦glomerulonefrita acuta
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Usoara
¦ Usoara ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦- simptomatologie
stearsa¦
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- evolutie peste 3 luni
¦
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦- tendinta la
cronicizare¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
¦(uneori)
¦
¦
¦
¦(eventual ¦
¦
¦
¦
¦ ¦schimbarea
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului de
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca) ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Medie
¦ Medie ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦III ¦
¦- tablou clinic moderat
¦
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦- proteinurie
si
¦
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦hematurie persistente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipertensiune
arteriala¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Grava
¦Accentuata ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II ¦
¦- tablou clinic complet
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦- simptomatologie
intensa¦
¦
¦
¦ ¦
¦Evolutie spre
IRC:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- lenta cu perioade de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦remisiune
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
accelerata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦In formele care
au ¦Variabil in¦Variabil in ¦Variabil
in¦Variabil in ¦
¦evoluat spre
IRC, ¦functie de ¦functie
de ¦functie de ¦functie de ¦
¦deficienta functionala, ¦stadiul IRC¦stadiul
IRC ¦stadiul IRC¦stadiul IRC ¦
¦incapacitatea adaptativa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si capacitatea de munca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sunt stabilite conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor pentru IRC.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Glomerulonefrite subacute (rapid
progresive)
Sunt afectiuni severe
care, in absenta tratamentului, evolueaza invariabil catre insuficienta renala
terminala si deces in 6-24 de luni.
Din cauza tratamentului imunosupresor agresiv, asociat cu plasmafereza si metode
de substitutie a functiilor renale, sunt posibile remisiuni de durata. Alteori,
supravietuirea este posibila cu ajutorul mijloacelor de substitutie a functiilor
renale.
Evaluarea periodica a
bolnavilor este asemanatoare celei prezentate pentru glomerulonefritele acute,
cu particularizarea probelor imunologice in functie de contextul etiologic. In
plus, sunt indicate investigatii biologice pentru urmarirea toxicitatii
potentiale a medicatiei imunosupresoare (hemograma, transaminaze serice) si
analizele periodice adecvate gradului insuficientei renale.
Diagnostic functional
Bolnavii cu glomerulonefrita subacuta au
deficienta functionala accentuata, cu incapacitate adaptativa de 70-89%,
capacitate de munca pierduta in totalitate si gradul II de invaliditate. In
functie de raspunsul la tratament, aprecierea ulterioara a deficientei
functionale depinde de tendinta evolutiva a bolii:
- pentru formele cu evolutie spre insuficienta
renala cronica persistenta, vor fi aplicate criteriile stabilite pentru aceasta
afectiune;
- pentru formele cu evolutie
favorabila spre remisiune, vor fi aplicate criteriile mentionate la
glomerulonefritele acute, tinandu-se cont si de solicitarile locului de
munca.
Glomerulonefrite cronice
Manifestarile clinice sunt variabile si
constau in: sindrom nefritic cronic, sindrom nefrotic, HTA renoparenchimatoasa,
insuficienta renala cronica si anomalii urinare asimptomatice.
Evaluarea periodica trebuie sa
cuprinda:
- examen sumar de urina;
- sediment urinar cantitativ;
- examenul urinei din 24 de ore
(proteinurie, albuminurie, uree, creatinina);
- uree si creatinina serica;
- estimarea filtrarii glomerulare
(clearance-ul creatininei si al ureei endogene, formula Cokcroft-Gault sau
ecuatia MDRD);
- bilant
hidroelectrolitic si acidobazic (sodiu, potasiu, bicarbonat in ser);
- explorare imagistica renala
(ecografie).
Diagnostic functional
Aprecierea deficientei functionale si a
incapacitatii adaptative la bolnavii cu glomerulonefrite cronice depinde, in
primul rand, de asocierea insuficientei renale cronice. In cazul prezentei
acesteia, vor fi aplicate criteriile stabilite pentru IRC.
Pentru cazurile care prezinta sindrom
nefrotic, vor fi aplicate criteriile adecvate acestuia.
Diagnosticul functional depinde, de
asemenea, de:
- etiologie (in formele
secundare);
- comorbiditati
(hipertensiune arteriala, boli cardiovasculare, hiperparatiroidism secundar).
Glomerulonefrite cronice fara declinul
functiei renale (rata de filtrare glomerulara peste 60 mL/min/1,73 m²), cu
proteinurie subnefrotica si fara hipertensiune arteriala, nu determina
invaliditate. In functie de solicitarile specifice locului de munca, poate fi
indicata schimbarea acestuia.
Sindrom nefrotic
Evaluarea functionala a pacientului cu
sindrom nefrotic trebuie sa tina seama de contextul clinic in care acesta a
aparut, de potentialul evolutiv spre insuficienta renala cronica, de severitatea
tabloului clinico-biologic si de asocierea complicatiilor (altele decat IRC):
- complicatii cardiovasculare
(hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca prin hipervolemie);
- tromboze venoase si arteriale;
- complicatii infectioase;
- complicatii metabolice;
- complicatii ale terapiei (corticoizi,
imunosupresoare).
Elementele de apreciere a evolutiei
sunt:
1. Examenul clinic: curba
ponderala, sindromul edematos, presiunea arteriala, manifestarile
cardiovasculare (dispnee, raluri de staza pulmonara), manifestarile
insuficientei renale;
2. Explorari de
laborator:
- examenul sumar de
urina;
- sediment urinar cantitativ
(Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger);
-
proteinuria/24 de ore;
- proteinemie,
albuminemie si electroforeza proteinelor serice;
- colesterolemia si trigliceridemia;
- sindromul biologic inflamator (VSH,
fibrinogen);
- ureea si creatinina
serica;
- estimarea filtrarii
glomerulare (clearance-ul creatininei si al ureei endogene, formule de calcul:
Cockroft-Gault sau MDRD);
- explorari
adecvate diferitelor complicatii asociate.
Diagnostic functional
La bolnavii cu proteinurie nefrotica
si/sau complicatii ale sindromului nefrotic, deficienta functionala este
accentuata, incapacitatea adaptativa este de 70-89%, capacitatea de munca este
in totalitate pierduta - gradul II de invaliditate.
Dupa instalarea insuficientei renale
cronice, deficienta functionala, incapacitatea si invaliditatea sunt apreciate
conform criteriilor stabilite pentru aceasta.
In perioadele de remisiune persistenta a
sindromului nefrotic (proteinurie sub 1g/zi de cel putin 6 luni) si in absenta
complicatiilor, deficienta functionala este medie, incapacitatea adaptativa este
de 50-69%, capacitatea de munca este pierduta cel putin jumatate - gradul III.
Poate fi prestata o activitate profesionala cu program redus, dar trebuie evitat
efortul fizic mare, turele prelungite si de noapte, cat si expunerea la conditii
de mediu extreme.
NEFROPATII TUBULOINTERSTITIALE
CRONICE
Diagnostic functional
Bolnavii cu nefropatii
tubulointerstitiale obstructive sau de cauza medicala beneficiaza de concediu
medical conform legii. Dupa expirarea acestei perioade, bolnavii pot prezenta
invaliditate numai daca exista afectarea functiei renale sau co-morbiditati. In
acest caz, deficienta functionala si incapacitatea adaptativa sunt apreciate
conform criteriilor stabilite pentru insuficienta renala cronica, respectiv
pentru patologia asociata.
TUBERCULOZA RENO-URINARA
Tuberculoza urinara este intotdeauna
secundara unui focar de primoinfectie cel mai adesea pulmonar, mai rar osos,
pleural sau ganglionar. Intre manifestarile clinice ale focarului primar si cele
ale localizarii secundare renale, exista o perioada de latenta variabila intre o
luna si 30 de ani.
Diagnostic functional
1. Cazurile confirmate de tuberculoza
renourinara beneficiaza de concediu medical conform legii.
2. Dupa expirarea perioadei de concediu
medical:
- daca evolutia este
nefavorabila si criteriile de vindecare partial indeplinite, se considera
deficienta functionala accentuata, cu incapacitate adaptativa 70-89%, capacitate
de munca pierduta in totalitate - gradul II de invaliditate;
- daca evolutia este favorabila si sunt
indeplinite criteriile de vindecare, se considera deficienta functionala medie,
cu incapacitate 50-69%, capacitate de munca cel putin jumatate pierduta - gradul
II de invaliditate. In functie de solicitarile energetice si de conditiile
ambientale ale locului de munca, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe
locul de munca anterior, fie pe un alt loc de munca (cu indicatie pentru
afectiunile renale).
3. In cazul
reluarii activitatii cu program redus, bolnavul este urmarit o perioada de 6-12
luni. Daca in aceasta perioada boala este stabilizata si nu sunt semne de
afectare a functiei renale, nu exista reactivari si adaptarea la locul de munca
este corespunzatoare, se poate trece la programul normal de activitate
(deficienta usoara cu incapacitate adaptativa de 20-49%, capacitate de munca
pastrata).
RINICHIUL UNIC CHIRURGICAL/
FUNCTIONAL
In aprecierea
incapacitatii adaptative (a deficientei functionale - gradului de invaliditate)
a pacientilor cu rinichi unic chirurgical, se va tine seama de urmatoarele:
- un singur rinichi este capabil sa
asigure toate functiile secretorii, homeostatice si endocrine ale unui adult
activ in conditii normale;
-
adaptarea compensatorie renala in urma nefrectomiei unilaterale este rapida: 80%
in primele 15 zile, 90% in primele 3 luni si 94% in primul an; ramane un deficit
functional permanent de aproximativ 6%.
In cazul in care nu sunt deja pensionari
de invaliditate, pacientii nefrectomizati beneficiaza de concediu medical
conform legii. Incapacitatea adaptativa (deficienta functionala) se apreciaza in
functie de situatia rinichiului restant (tabelul II). Dupa instalarea
insuficientei renale cronice, incapacitatea se stabileste conform criteriilor de
la capitolul respectiv.
Tabelul II. Criterii de apreciere a
gradului de invaliditate la bolnavii cu rinichi unic chirurgical
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Patologia rinichiului ¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦restant/asociata
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Absenta, functie normala
¦Usoara ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- litiaza asimptomatica
¦Medie ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦III ¦
¦sau cu simptomatologie
¦
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦minora
¦
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦-
comorbiditati:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦obezitate,
HTA
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- IRC
compensata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- pielonefrita cronica ¦Accentuata
¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II ¦
¦- litiaza cu colici
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦frecvente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tuberculoza
rinichiului¦
¦
¦
¦ ¦
¦restant
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- stenoze ale cailor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦urinare
inferioare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- IRC
decompensata
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
MALFORMATIILE RENALE
Malformatiile aparatului renourinar sunt
alterari ale formei, pozitiei si structurii parenchimului renal si/sau ale
cailor urinare, produse in timpul vietii intrauterine de factori variati
(genetici, toxici, infectiosi sau factori de mediu). Acestea pot deveni
manifeste in functie de severitatea alterarilor structurale si functionale si de
complicatiile care le insotesc.
Stabilirea incapacitatii (deficientei functionale) se face dupa criteriile
mentionate pentru:
- insuficienta
renala cronica;
- hipertensiunea
arteriala.
INSUFICIENTA RENALA CRONICA
Insuficienta renala cronica (IRC) este
un sindrom cronic progresiv, avand o evolutie stadiala progresiva catre exitus,
in ani de zile. IRC reprezinta expresia functionala a diferitelor tipuri de boli
cronice ale rinichiului. IRC presupune existenta de leziuni in ambii rinichi sau
intr-un singur rinichi, cand acesta este unic. Prezenta de leziuni intr-un
singur rinichi, celalalt fiind sanatos, exclude aparitia IRC, rinichiul sanatos
compensand functiile pierdute ale rinichiului lezat.
Boala cronica de rinichi (BCR) este un
concept clinico-epidemiologic care permite clasificarea stadiala a nivelului de
afectare globala a functiei renale, evaluata prin rata de filtrare glomerulara
estimata prin masurarea clearence-ului creatininei endogene sau, indirect, prin
ecuatii de predictie (Cockroft-Gault, MDRD), fara a inlocui diagnosticul
entitatii anatomo-clinice de afectiune renala. Boala cronica de rinichi poate fi
afirmata daca:
1. rata de filtrare
glomerulara este sub 60 mL/min/1,73 m² persistent peste 3 luni;
2. exista indicatori de afectare a
rinichiului persistenti peste 3 luni, cu filtrare glomerulara peste 60
mL/min/1,73 m².
Indicatorii de
afectare a rinichiului sunt unul sau mai multi dintre urmatorii:
- anomalii ale examenelor de urina:
proteinurie, albuminurie, hematurie, leucociturie, cilindrurie;
- anomalii ale probelor sanguine:
dezechilibru hidroelectrolitic, acidobazic;
- anomalii imagistice ale rinichilor;
- anomalii ale aspectului histologic
renal (la biopsia renala).
Diagnostic
functional
Deficienta functionala si
incadrarea in grade de invaliditate a bolnavilor cu boala cronica de rinichi
depinde de stadiul evolutiv al acesteia (tabelul III).
*T*
Tabelul III.
Invaliditatea determinata de boala cronica de rinichi
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Stadiul ¦Caracteristici ¦Deficienta ¦Incapaci-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦BCR
¦
¦functionala¦tatea ¦de munca
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦adaptativa¦
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stadiile¦Afectarea
¦Absenta* ¦ 1-19%* ¦Pastrata ¦Nu se
incadreaza¦
¦1 si 2 ¦rinichiului cu
¦
¦
¦ ¦in grad
de ¦
¦ ¦RFG >
60 mL/min¦
¦
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦Usoara* ¦ 20-49%* ¦Pastrata ¦Nu se
incadreaza¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦in grad
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦(eventual, ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca) ¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stadiul ¦RFG
=
¦Usoara* ¦ 20-49%* ¦Pastrata ¦Nu se
incadreaza¦
¦3
¦30-59 mL/min
¦
¦
¦ ¦in grad
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦(eventual, ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca) ¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦Medie* ¦ 50-69%* ¦Pierduta
¦III
¦
¦
¦
¦
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stadiul ¦RFG
=
¦Medie* ¦ 50-69%* ¦Pierduta
¦III
¦
¦4 ¦15-29
mL/min ¦
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦Accentuata*¦ 70-89%* ¦Pierduta
in¦II
¦
¦
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stadiul ¦RFG <15 mL/min ¦Accentuata*¦
70-89%* ¦Pierduta
in¦II
¦
¦5 ¦sau
dializa
¦
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦Grava* ¦ 90-100%*
¦Capacitatea¦I
¦
¦
¦
¦
¦
¦de
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦poate fi
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦pierduta
in¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦totalitate*¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
RFG - rata de filtrare glomerulara; *
functie de simptomatologia clinica si de patologia asociata.
Rata de filtrare glomerulara poate fi
estimata prin formula Cockroft-Gault:
*T*
[140- varsta (ani)] x G (kg)
CLcr(mL/ min) =
---------------------------- X 0,85 (daca subiectul este femeie)
72xScr(mg/dL)
*ST*
IRC in stadiul de uremie depasita prin mijloace de epurare extrarenala (hemodializa, hemodiafiltrare, dializa peritoneala continua, ambulatorie sau automata)
Diagnostic functional
Evaluarea clinico-functionala a
bolnavului cu insuficienta renala cronica tratata prin mijloace de epurare
extrarenala va tine seama de urmatorii factori:
- statusul functional renal;
- stadiul evolutiv al bolii renale sau
al bolii generale cu atingere renala care a dus la insuficienta renala
cronica;
- prezenta patologiei induse
de hemodializa sau de dializa peritoneala;
- profilul psihointelectual al
pacientului;
- nivelul
responsabilitatilor sociale si familiale ale bolnavului;
- motivatia pentru munca a deficientului
si atitudinea familiei fata de caz;
-
resursele tehnice si financiare existente.
Toti bolnavii cu IRC tratati prin metode
de epurare extrarenala au functia renala grav afectata, cu o rata de filtrare a
rinichilor nativi sub 5 mL/min. Exista o anemie renala severa (in absenta
tratamentului concomitent cu eritropoietina umana), iar hiperparatiroidismul
secundar se agraveaza progresiv. Exista elemente clinice si paraclinice ale
comorbiditatilor. Principalele comorbiditati asociate insuficientei renale
cronice in stadiul terminal (sub tratament prin epurare extrarenala) sunt
enumerate in tabelul IV.
Tabelul IV. Comorbiditati ale
insuficientei renale cronice in stadiul terminal
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ I. Manifestari
cardiovasculare ¦ VI. Manifestari endocrino-metabolice ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- hipertensiune
arteriala ¦-
hiperparatiroidism secundar ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- hipotensiune
arteriala
¦- osteodistrofie
renala
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
pericarditauremica
¦- calcificari
extraosoase
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- cardiomiopatie
uremica
¦-
malnutritie
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
aritmii
¦ VIII. Anomalii hidroelectrolitice si ¦
¦
¦
acidobazice
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- arteroscleroza
accelerata ¦-
hiperpotasemie (rar, hipopotasemie) ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- insuficienta
cardiaca
¦-
hiponatremie/hipernatremie
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦II. Manifestari
respiratorii ¦- alterari ale
izohidriei:
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- plaman
uremic
¦- mai frecvent,
deshidratare ¦
¦
¦extracelulara
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦III. Manifestari gastrointestinale ¦-
hiperhidratare
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
gastrita
¦- hipocalcemie (cu hipocalciurie) ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
enterocolita
¦-
hiperfosfatemie
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- sangerari
digestive
¦- acidoza
metabolica
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦IV. Manifestari
hematologice ¦VII. Patologie
indusa de metodele de ¦
¦
¦epurare
extrarenala
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
anemie
¦- sindrom de dezechilibru osmotic ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- disfunctii leucocitare (disfunctie ¦- complicatii
ale caii de abord ¦
¦imunitara)
¦vascular (cateter/
fistula) ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- diateze
hemoragipare
¦- complicatii infectioase/inflamatorii¦
¦
¦ale dializei peritoneale (peritonita ¦
¦
¦acuta, peritonita sclerozanta) ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦V. Manifestari
neurologice
¦
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- encefalopatie
uremica
¦- complicatii mecanice ale dializei ¦
¦
¦peritoneale (scurgeri de dializant, ¦
¦
¦hernii, ileus, hemoragii de perete ¦
¦
¦abdominal)
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- polineuropatie
periferica ¦- amiloidoza
beta 2-microglobulinica ¦
¦senzitivo-motorie
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
In functie de starea clinica generala a bolnavului si de asocierile comorbide, este propusa urmatoarea incadrare in grade de invaliditate (tabelul V).
Tabelul V. Incadrarea in grade de
invaliditate la bolnavii cu IRC tratati prin metode de epurare extrarenala
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Stadiul ¦Caracteristici ¦Deficienta ¦Incapaci-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦BCR
¦
¦functionala¦tatea ¦de munca
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦adaptativa¦
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stabili-¦
Absenta ¦ Usoara** ¦ 20-49%** ¦Pastrata ¦Nu
se incadreaza¦
¦zata*
¦
¦
¦
¦ ¦in grad
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦(schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦munca)
*** ¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦ Medie** ¦ 50-69%** ¦Pierduta
¦IIII*** ¦
¦
¦
¦
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Perioade¦ Eventual
¦ Medie ¦ 50-69% ¦Pierduta
¦IIII*** ¦
¦de
¦
¦
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦alterare¦
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
¦eviden-
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦tiate
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦clinic
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦si/sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦functio-¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦nal
¦
¦
¦
¦
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Alterare¦ Prezenta
¦Accentuata ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II
¦
¦progre-
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦siva
¦
¦
¦
¦
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Grav ¦
Prezenta ¦ Grava ¦ 90-100% ¦Pierduta
in¦I
¦
¦alterata¦
¦
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦cu I.A.P.
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
-----
* Stare generala stabilizata:
- criterii clinice:
- apetit bun;
- stare de nutritie buna;
- tensiune arteriala normala
(controlata terapeutic);
- absenta comorbiditatilor manifeste clinic: polinevrita senzitivo-motorie,
osteoartropatie renala, boala vasculara aterosclerotica (coronariana, cerebrala,
vasculara), hipotensiune arteriala, malnutritie;
- criterii paraclinice (functionale):
- asigurarea unei
echivalente de filtrare glomerulara de aproximativ 20 mL/min (calculata ca suma
a functiei renale reziduale - clearance-ul renal echivalent al ureei si
clearance-ul dialitic saptamanal al ureei - Kt/V);
- uree sanguina < 150
mg/dL si creatininemie < 8mg/dL;
- potasemie < 5 mEq/L;
- bicarbonat seric > 20
mEq/L;
- cresterea sau
mentinerea constanta a hemoglobinei la valori > 10g/dL.
** In functie de toleranta clinica
individuala. La evaluarea deficientei functionale vor fi luate in considerare si
celelalte comorbiditati (de exemplu, insuficienta cardiaca, polinevrita,
malnutritia).
*** Activitate
profesionala permisa:
-
solicitare energetica profesionala redusa;
- pozitie sezanda;
- conditii favorabile de
microclimat (noxe, umiditate, curenti de aer, trepidatii etc.);
- program de munca
corespunzator (excluderea muncii in ture si a activitatilor secundare si
ocazionale).
Trebuie luate in
considerare si elemente tehnice precum:
- tipul dializei;
- in cazul hemodializei: numar de
sedinte/saptamana, durata sedintelor;
- accesibilitatea centrului de dializa.
IRC in stadiul de uremie depasita prin
transplant renal
Diagnostic functional
Aprecierea deficientei functionale si a
incapacitatii adaptative in vederea incadrarii in grade de invaliditate
posttransplant renal va tine seama de:
- gradul de restabilire a functiei
renale;
- evolutia postoperatorie;
- existenta complicatiilor si a
comorbiditatilor;
- toxicitatea
tratamentului imunosupresor.
Bolnavii
cu evolutie postoperatorie favorabila, in primele 6-12 luni dupa transplant, au
deficienta functionala accentuata, cu incapacitate adaptativa de 70-89% si
capacitate de munca pierduta in totalitate.
Daca evolutia ulterioara este buna
(grefa renala functionala care asigura mentinerea in limite normale a produsilor
de retentie azotata in ser, absenta comorbiditatilor manifeste clinic, absenta
complicatiilor terapiei imunosupresoare), bolnavul isi poate relua activitatea
in conditii corespunzatoare de munca, cu program redus - deficienta functionala
medie, incapacitate adaptativa 50-69%, capacitate de munca pejumatate
pierduta.
In cazul in care reluarea
activitatii profesionale este posibila, se va tine seama de:
- solicitarile specifice locului de
munca;
- profilul psihologic si
situatia familiala a deficientului;
-
motivatia pentru munca a deficientului.
Evolutia nefavorabila si prezenta
complicatiilor post transplant renal pot duce la pierderea capacitatii de
autoservire, cu deficiente functionale grave, incapacitate adaptiva 90-100%, cu
incadrare in gradul I de invaliditate.
Complicatiile posttransplant renal care
conduc la invaliditate totala si la pierderea capacitatii de autoservire
sunt:
- disfunctia grefei renale;
- rejetul cronic;
- complicatii infectioase;
- complicatii medicale ale bolii
vasculare arterosclerotice: infarct miocardic, accidente cerebro-vasculare; HTA
necontrolata;
- diabet zaharat
posttransplant;
- insuficienta
hepatica;
- boli maligne.
5. BOLI DE NUTRITIE
CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC,
DIAGNOSTIC FUNCTIONAL SI AL
CAPACITATII DE MUNCA IN DIABETUL ZAHARAT TIP 2
Diabetul zaharat este o disfunctie
metabolica cu etiologie multipla caracterizata de hiperglicemie cronica, cu
modificarea metabolismului glucidic, lipidic si proteic care rezulta din
defectele secretiei si/sau actiunii insulinei.
Diabetul zaharat este asociat cu
aparitia afectarii organice, cauzate de complicatiile cronice ale diabetului.
Complicatiile cronice ale diabetului
zaharat care determina deficienta functionala sunt:
- nefropatia diabetica;
- retinopatia diabetica;
- polineuropatia diabetica;
- leziunile trofice ale piciorului;
- macroangiopatia, boala arteriala
coronara, boala arteriala periferica, boala vasculara cerebrala;
- osteoartropatia Charcot.
Elementele de diagnostic functional
sunt:
- echilibrul metabolic;
- prezenta (severitatea)
complicatiilor.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic functional si al capacitatii de munca in diabetul zaharat tip 2
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2,
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦echilibrat, necomplicat ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦functionala¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2, ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦echilibrat,
cu
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦complicatii
cronice ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦usoare:
¦(cand sunt
¦
¦
¦ ¦
¦- retinopatie de fond
¦prezente
¦
¦
¦ ¦
¦"background";
¦cel mult
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie predominant ¦doua com-
¦
¦
¦ ¦
¦senzitiva ±
fruste ¦plicatii)
¦
¦
¦ ¦
¦deficite
motorii;
+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- boala coronariana
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦ischemica usoara
(conform¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦criteriilor);
¦medie
(cand¦
¦jumatate
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦sunt
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica
¦prezente
¦
¦
¦ ¦
¦periferica stadiul I ¦cel
putin
¦
¦
¦ ¦
¦Fontaine;
¦trei
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele usoare ale
¦complicatii¦
¦
¦ ¦
¦bolii vasculare
cerebrale¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2, ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦echilibrat, asociat cu
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦cel putin una dintre
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦complicatiile cronice de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severitate moderata:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
retinopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦preproliferativa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie motorie cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit motor
predominant¦
¦
¦
¦ ¦
¦distal, cu tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sensibilitate;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica (care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala
medie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
cardiomiopatia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabetica, diagnosticata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ecografic, cu disfunctie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistolica moderata;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica stadiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦II Fontaine (conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele ale bolii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculare cerebrale care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala
medie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- nefropatie diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incipienta,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦microalbu-minurie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦persistenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(30-300 mg / 24 de ore);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- piciorul diabetic,
fara¦
¦
¦
¦ ¦
¦prabusirea
boltii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plantare, fara
ulceratii;¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2, ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦echilibrat, asociat cu
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦cel putin una dintre
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦complicatiile cronice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severe:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
retinopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proliferativa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motorie (parapareza,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tetrapareza, cu
tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦de
sensibilitate);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica (care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala accentuata,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
cardiomiopatia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabetica cu disfunctie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistolica
severa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- disfunctie cardiaca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦autonoma manifestata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prin: tahicardie fixa,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ischemie miocardica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦silentioasa, tulburari
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦ritm,
hipotensiune
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ortostatica;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica stadiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦III Fontaine (conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- nefropatia diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinic
manifesta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proteinurie clinica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(albuminurie
peste
¦
¦
¦
¦ ¦
¦300 mg/24 ore), rata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦filtrarii glomerulare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(RFG) < 30 ml/ minut;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- piciorul diabetic cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ulcere
trofice;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele severe ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bolii vasculare
cerebrale¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2, ¦Deficienta
¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦asociat cu complicatii
¦functionala¦
¦de
¦ ¦
¦cronice
grave:
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦- boala
coronariana
¦
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦aterosclerotica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiomiopatie diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu insuficienta
cardiaca,¦
¦
¦
¦ ¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severa (fractie
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ejectie FE <
30%);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica stadiul IV
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Fontaine
(conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta renala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica
terminala,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proteinurie variabila,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦RFG <15 ml/
minut,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦eventual
dializa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele grave ale
bolii¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculare cerebrale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- dezlipire de retina cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pierderea completa si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦definitiva a vederii.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Criterii de diagnostic clinic,
diagnostic functional si al capacitatii de munca in diabetul zaharat tip 1
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦echilibrat, necomplicat
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦si diabetul
zaharat ¦usoara
¦
¦
¦Cu ¦
¦tip 2, tratat cu
insulina¦
¦
¦ ¦recomandarea¦
¦la care sunt necesare
¦
¦
¦ ¦de schimbare¦
¦doua prize de insulina
¦
¦
¦ ¦a locului de¦
¦
¦
¦
¦ ¦munca,
in ¦
¦
¦
¦
¦
¦aceeasi ¦
¦
¦
¦
¦
¦profesie ¦
¦
¦
¦
¦ ¦- fara ture,¦
¦
¦
¦
¦ ¦cu pauze de ¦
¦
¦
¦
¦ ¦masa;
se ¦
¦
¦
¦
¦ ¦contraindica¦
¦
¦
¦
¦ ¦munca
la ¦
¦
¦
¦
¦
¦inaltime, ¦
¦
¦
¦
¦ ¦langa foc,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦cu unelte in¦
¦
¦
¦
¦ ¦miscare si
¦
¦
¦
¦
¦ ¦in
alte ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locuri
de ¦
¦
¦
¦
¦ ¦munca
in ¦
¦
¦
¦
¦ ¦care poate
¦
¦
¦
¦
¦
¦fi ¦
¦
¦
¦
¦ ¦periclitata ¦
¦
¦
¦
¦
¦siguranta ¦
¦
¦
¦
¦ ¦proprie si a¦
¦
¦
¦
¦ ¦celorlalti. ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦echilibrat, tratat cu
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦insulina, asociat cu ¦medie
(cand¦
¦jumatate
¦ ¦
¦complicatii cronice
¦sunt
¦
¦
¦ ¦
¦usoare:
¦prezente
¦
¦
¦ ¦
¦- retinopatie de fond
¦toate
¦
¦
¦ ¦
¦"background";
¦complica-
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie predominant
¦tiile)
¦
¦
¦ ¦
¦senzitiva ±
fruste
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficite
motorii;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ischemica usoara
(conform¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica stadiul I
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Fontaine;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele usoare ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bolii vasculare
cerebrale¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦tratat cu
insulina,
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦echilibrat, asociat cu
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦cel putin una dintre
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatiile cronice de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severitate moderata:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
retinopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦preproliferativa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie motorie cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit motor
predominant¦
¦
¦
¦ ¦
¦distal, cu tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sensibilitate;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica (care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala medie
conform¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
cardiomiopatia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabetica, diagnosticata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ecografic, cu disfunctie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistolica moderata;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica stadiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦II Fontaine (conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele ale bolii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculare cerebrale care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala medie
conform¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- nefropatie diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incipienta, cu
microalbu-¦
¦
¦
¦ ¦
¦minurie persistenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦30-300 mg / 24 de ore);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- piciorul diabetic,
fara¦
¦
¦
¦ ¦
¦prabusirea
boltii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plantare, fara
ulceratii.¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta ¦Gradul
II ¦
¦tratat cu
insulina,
¦functionala¦
¦in
¦ ¦
¦echilibrat, asociat cu ¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦cel putin una dintre
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatiile cronice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severe:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
retinopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proliferativa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motorie (parapareza,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tetrapareza, cu
tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦de
sensibilitate);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica (care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala accentuata,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
cardiomiopatia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabetica cu disfunctie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistolica
severa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- disfunctie cardiaca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦autonoma manifestata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prin: tahicardie fixa,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ischemie miocardica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦silentioasa, tulburari
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦ritm,
hipotensiune
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ortostatica;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica stadiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦III Fontaine (conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- nefropatia diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinic
manifesta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proteinurie clinica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(albuminurie
peste
¦
¦
¦
¦ ¦
¦300 mg/24 ore), rata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦filtrarii glomerulare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(RFG) < 30 ml/ minut;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- piciorul diabetic cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ulcere
trofice;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele severe ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bolii
vasculare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cerebrale
(conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabetul tratat
cu ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦insulina, dezechilibrat,
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦indiferent de severitatea¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦complicatiilor,
pe
¦
¦
¦
¦ ¦
¦perioada
necesara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibrarii
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦tratat cu insulina,
¦functionala¦
¦de
¦ ¦
¦asociat cu complicatii
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦cronice
grave:
¦
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiomiopatie diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu insuficienta
cardiaca,¦
¦
¦
¦ ¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severa (fractie
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ejectie FE <
30%);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica stadiul IV
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Fontaine
(conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta renala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica
terminala,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proteinurie variabila,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦RFG < 15 ml/ minut,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦eventual
dializa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele grave ale
bolii¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculare cerebrale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- dezlipire de retina cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pierderea completa si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦definitiva a vederii.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
6. AFECTIUNI ENDOCRINE
CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC,
FUNCTIONAL SI DE EVALUARE A
CAPACITATII DE MUNCA IN BOLILE ENDOCRINE
*T*
Tabelul I
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦A.
PATOLOGIA
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦HIPOTALAMO-HIPOFIZARA
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦I.
Acromegalia,
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦prolactinomul, tumorile
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipofizare secretante
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(boala Cushing TSH, LH,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦FSH), tumori hipofizare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nesecretante
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- microadenoame cu
tablou¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinic si paraclinic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incomplet, in tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
¦simptomatic;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tumora hipofizara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦oprita in evolutie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦spontan sau
dupa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament
specific
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(roentgenterapie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonoterapie
citolitica¦
¦
¦
¦ ¦
¦si antisecretorie sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦interventie
chirurgicala)¦
¦
¦
¦ ¦
¦fara sechele neurologice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau
oftalmologice;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari echilibrate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prin
tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
¦substitutiv hormonal.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- tumora hipofizara
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦evolutiva, aflata
in
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦tratament antitumoral
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦complex;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tumora hipofizara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦recent stabilizata, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari hormonale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦secundare,
partial
¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibrata
prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament substitutiv;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tumora hipofizara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦oprita in evolutie (dupa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament sau spontan),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦insa cu
sechele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neurologice,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦oftalmologice
sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦endocrine care determina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficienta functionala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦accentuata (conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor de
la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capitolele respective).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- tumora hipofizara cu: ¦Deficienta
¦ 90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦ - sechele oftalmologice
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦grave (cecitate practica
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦sau
absoluta);
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦ - sechele neurologice
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦grave;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ - sechele metabolice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grave
(casexie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipofizara);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ - apoplexie hipofizara
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦II.
Insuficienta ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦hipofizara a adultului
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦- insuficienta
hipofizara¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦partial compensata sub
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament substitutiv
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonal
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- insuficienta hipofizara¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦cu tulburari endocrino-
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦metabolice accentuate, ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦necompensate clinic si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦biologic, sub tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
¦substitutiv complex, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatii metabolice,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare si neu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ropsihice
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- insuficienta hipofizara¦Deficienta
¦ 90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦severa, cu tulburari en-
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦docrino-metabolice grave
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦si
complicatii
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦cardiovasculare
si
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦neuropsihice
severe
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+--------------------------------------------------¦
¦Nanismul hipofizar (ajuns¦Tulburarile hormonale
asociate in cadrul ¦
¦la
maturitate)
¦insuficientei hipofizare se cuantifica dupa
¦
¦
¦criteriile functionale de la
capitolul ¦
¦
¦Insuficienta
hipofizara
¦
+-------------------------+--------------------------------------------------¦
¦III. Diabetul insipid ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦- diabetul
insipid,
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦subcompensat,
sub
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦tratament substitutiv
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonal
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- diabetul
insipid ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦rezistent la tratamentul
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦cu vasopresina
sau ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦analogi, cu complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neurologice si hormonale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦secundare
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦B. PATOLOGIA TIROIDIANA ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦- gusa
endemica simpla
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- DET cu
tulburari ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦functionale hipo- sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiper-functionale in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦studiile subclinice
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- gusa multinodulara cu ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦mixedem sau
gusa
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦hipertiroidizata, in
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦tratament specific,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibrata hormonal;
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- gusa multinodulara cu ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦hipo/hiper functie sau/
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦si fenomene compresive, ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦in tratament specific
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pana la echilibrare
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- gusa endemica neuropata¦Deficienta ¦
90-100% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦cu tulburari hormonale
si¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦neuropsihice,
care ¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦functionala
grava.
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Hipertiroidia
- ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Tireotoxicoza
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Sindrom clinic
determinat¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦de excesul de hormoni
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tiroidieni circulanti:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
hipertiroidism
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neurovegetativ
¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibrabil
prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament simptomatic;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipertiroidism forme
¦
¦
¦
¦ ¦
¦oligosimptomatice, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦raspuns la tratament ATS
¦
¦
¦
¦ ¦
¦in doze
minime;
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hipertiroidism partial ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦echilibrat prin
tratament¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦medicamentos sau dupa 12
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦luni de la cura radicala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgicala sau/si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦izotopica, cu compensare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partiala hormonala;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala Graves-Basedow
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratata, echilibrata, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sindrom
exoftalmic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sechelar stabilizat
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hipertiroidie
cu ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦visceralizari,
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦subcompensata hormonal ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦sau in tratament
specific¦
¦
¦
¦ ¦
¦(medicamentos,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgical sau izotopic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pana la echilibrare);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala Graves-Basedow,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu sindrom exoftalmic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦evolutiv si tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vizuale
secundare;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipertiroidie
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiotireoza (TPSV, FA,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦etc.), pana
la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibrare;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipertiroidie
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sechele metabolice si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neuropsihice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nerecuperate;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipertiroidismul cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gusa mare, voluminoasa ±
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari de
compresiune,¦
¦
¦
¦ ¦
¦pana la echilibrare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si/sau
interventie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgicala;
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- exoftalmia maligna cu ¦Deficienta
¦ 90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦cecitate
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Hipotiroidia - Mixedemul ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦-
hipotiroidismul
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦subclinic evidentiat
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦numai prin
dozari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonale TSH crescut
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fara expresie clinica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
hipotiroidismul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦oligosimptomatic, forme
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinice usoare,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦raspuns la substitutie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonala in doze minime
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- mixedem clinic manifest¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦in tratament substitutiv
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦hormonal cu complicatii
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦cardiovasculare
si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦metabolice controlate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medicamentos
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- mixedem cu complicatii ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦persistente
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦(cardiovasculare
si ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦metabolice) si leziuni
¦
¦
¦
¦ ¦
¦degenerative nervoase si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦osteoarticulare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neechilibrate
sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sechelare decompensate,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦in tratament specific
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- mixedem sever
cu ¦Deficienta ¦
90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦visceralizari
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦(complicatii
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦cardiovasculare
si
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦neurologice
grave:
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦congestiva,
poliserozite,¦
¦
¦
¦ ¦
¦encefalopatie)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Tiroidite
cronice ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦-
tiroidita limfocitara
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Hashimoto
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦- tiroidita
Riedl
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(lemnoasa)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- tiroidita cronica cu ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦hipotiroidie clinica
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦compensata prin
tratament¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦substitutiv,
necomplicata¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- tiroidita cronica cu ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦hipotiroidie sau mixedem
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦postoperator,
in ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦tratament substitutiv
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonal, cu complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare
si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦metabolice controlate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medicamentos
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- tiroidita cronica cu ¦Deficienta
¦ 90-100% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦hipotiroidie sau mixedem
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦postoperator,
cu
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦complicatii
¦conform
¦
¦pierdute in¦
¦
¦cardiovasculare
si
¦criteriilor¦
¦totalitate ¦
¦
¦metabolice neechilibrate ¦de
la
¦
¦
¦ ¦
¦de
tratamentul
¦capitolul
¦
¦
¦ ¦
¦substitutiv
¦Hipotiroi-
¦
¦
¦ ¦
¦
¦die -
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Mixedem.
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+--------------------------------------------------¦
¦Cancerul
tiroidian ¦Conform criteriilor de la
capitolul
¦
¦
¦Afectiuni
neoplazice
¦
+-------------------------+--------------------------------------------------¦
¦C.
PATOLOGIA
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦PARATIROIDIANA
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Hipoparatiroidismul
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦(tetania)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tetanie
latenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(spasmofilie),
in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament specific, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦manifestari sporadice
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- tetania cronica sau ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦tetania paratireopriva
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦(postchirurgicala), cu
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦manifestari clince si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦crize relativ frecvente,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sub tratament specific
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- tetania cronica sau ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦tetania paratireopriva
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦(posttiroidectomie), cu ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦crize acute frecvente,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neinfluentate
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Hiperparatiroidismul
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦primar
(boala
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Recklinghausen)
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦- hipercalcemie serica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦asimptomatica sau cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tablou
clinic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦oligosimptomatic
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hiperparatiroidism
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦operat, cu sechele
osoase¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦sau renale neevolutive,
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦cu tulburari de
locomotie¦
¦
¦
¦ ¦
¦si/sau excretie care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala moderata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hiperparatiroidism
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦operat, forma osteodis-
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦trofica, cu tulburari
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦locomotorii accentuate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prin deformatii osoase
si¦
¦
¦
¦ ¦
¦forma nefrolitiazica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦recidivanta,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦insuficienta renala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica, neameliorate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦postoperator
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hiperparatiroidism
¦Deficienta ¦ 90-95% ¦Capacitatea¦Gradul
I ¦
¦familial asociat cu
MEN
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦(adenom paratiroidian,
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦tumori
pancreatice,
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦adenom hipofizar) sau
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦MEN 2A
(adenom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦paratiroidian,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦feocranocitom, carcinom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medular
tiroidian)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hiperparatiroidism
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(boala Rechlinghausen),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu fracturi multiple si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deformatii osoase, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficienta locomotorie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grava
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦OSTEOPOROZA
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦- osteoporoza
hiperalgica¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦cu risc crescut
de ¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦fracturare osoasa sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tasare vertebrala prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦profilul profesional, in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament substitutiv
¦
¦
¦
¦ ¦
¦compex
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- osteoporoza cu fracturi¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦sau tasari vertebrale in
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦tratament de stabilizare ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦osoasa (aparat gipsat
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament ortopedic) si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦in tratament substitutiv
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonal
complex
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- osteoporoza cu fracturi¦Deficienta ¦
90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦multiple si tulburari de
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦locomotie grave, care
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦necesita ingrijire din
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦partea altei persoane
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Tabelul II
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦PATOLOGIA SUPRARENALA ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦Insuficienta
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦corticosuprarenala
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦cronica
primara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(boala
Addison)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta
CSR
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica
primara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦compensata clinic si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonal sub tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
¦substitutiv
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- insuficienta
CSR ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦cronica cu decompensari
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦repetate
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta
CSR
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica cu
rezerva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonala labila,
partial¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibrata sub
tratament¦
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta
CSR
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica dupa suprarena-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lectomie uni-
sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bilaterala
(boala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Cushing),
tratata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgical, in
tratament¦
¦
¦
¦ ¦
¦substitutiv continuu
pana¦
¦
¦
¦ ¦
¦la
echilibrare
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- insuficienta
CSR ¦Deficienta ¦
90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦cronica decompensata,
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦rezistenta la tratament
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Sindromul
Cushing ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦- hipercorticism tratat
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦(chirurgical sau/si
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦radioterapie hipofizara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau medicamentos), fara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatii sechelare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dupa 2 ani de
la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratamentul complex, in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament substitutiv
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
hipercorticism
¦
¦
¦
¦ ¦
¦netumoral stabilizat, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatii cronice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(cardiovasculare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦metabolice,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neuro-psihice),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦controlate terapeutic
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hipercorticism in
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦evolutie, de
etiologie
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦tumorala sau netumorala; ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦- hipercorticism tratat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦operator sau
medicamentos¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau/si radioterapie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipofizara,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatii sechelare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipofizare (sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Nelson), suprarenale,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare, osoase,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦metabolice neechilibrate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sub
tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hipercorticism tratat ¦Deficienta
¦ 90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦operator sau
medicamentos¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦cu complicatii grave,
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦cardiovasculare, osoase,
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦neurologice
si
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦dezechilibre hormonale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severe
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Hiperaldosteronismul
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦primar (sindrom
Conn)
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦- hiperaldosteronism
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦primar,
forme
¦
¦
¦
¦ ¦
¦oligosimptomatice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(tumorale)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hiperaldosteronism
¦
¦
¦
¦ ¦
¦primar,
tratat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgical, cu sechele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare si
renale¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibrate sub
tratament¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hiperaldosteronism
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦primar, in
evolutie,
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦tumora
inoperabila ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦- hiperaldosteronism
¦
¦
¦
¦ ¦
¦primar in tratament, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sechele cardiovasculare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si renale neechilibrate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sub
tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Feocromocitomul
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦(paraganglion)
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦- feocromacitom
cu ¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦sechele
cardio-vasculare,¦
¦
¦
¦ ¦
¦renale, postoperator,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibrate sub
tratament¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- feocromocitom
in ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦evolutie, prin tumora
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦nediag-nosticabila sau ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦inoperabila,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare, renale,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cerebrale persistente
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Sindromul adrenogenital ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦- forme hiperplazice
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦compensate
cardiovascular¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦prin substitutie
continua¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu prednison, cu tablou
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de virilizare moderat si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari
psihice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦secundare, echilibrate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prin
tratament;
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- formele
clinice ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦evolutive in tratament
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦complex de substitutie, ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦cu
complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari psihice si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sindrom de virilizare,
cu¦
¦
¦
¦ ¦
¦dificultati de integrare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦profesionala si sociala
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦VI. PATOLOGIA GONADICA ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Insuficienta gonadica
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- forme clinice cu
tablou¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦oligosimptomatic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦compensat
prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦substitutie cu hormoni
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sexoizi, fara scaderea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capacitatii de efort
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fizic sau fara tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦psihice invalidante
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Sindromul Klinefelter ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦- forme clinice
cu
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦tulburari de dezvoltare
a¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦masei musculare
si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦osteoporoza
sexoidopriva,¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu scaderea capacitatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de efort fizic
si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari neuropsihice
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate
medie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Sindromul
Turner ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦- forme
clinice cu
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦hiportrofie staturala de
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦peste 150 cm, forma fara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦malformatii somatice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦invalidante
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- forme clinice
cu ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦hipotrofie staturala cu
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦tulburari locomotorii de
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦realizare a variantelor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦posturale si
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prehensiune,
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate
medie;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦somatice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(cardiovasculare,
renale)¦
¦
¦
¦ ¦
¦si tulburari psihice de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate
medie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- forme clinice
cu ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦hipotrofie staturala sub
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦120 cm,
malformatii ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari accentuate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capitolul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Boli cardiace) prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦scaderea pronuntata a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capacitatii de prestatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fizica sau prin
tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦neuropsihice accentuate
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Insuficienta gonadica ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦dobandita (la femei)
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- castrari chirurgicale,
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦radice
sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medicamentoase,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari hormonale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦compensate
prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦substitutie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦estroprogestativa, fara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatii somatice
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- forme clinice
cu ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦tulburari hormonale
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦netratate, cu
osteoporoza¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦(osteopenie) de
asociere,¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari
cardiovasculare¦
¦
¦
¦ ¦
¦hormonale si metabolice,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu necesar de tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- pentru formele clinice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dupa castrari pentru
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tumori
maligne,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficienta functionala
se¦
¦
¦
¦ ¦
¦va aprecia
conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor oncologice
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦VII. PANCREASUL ENDOCRIN ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦Insulinomul
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦- hiperinsulinism cu
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦semne si simptome de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neuroglicopenie: cu
stari¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipoglicemice usoare, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦raspuns imediat
la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦glucoza
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hiperinsulinism tratat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgical,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ameliorare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinico-biologica si cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦extirparea verificata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anatomopatologic
a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦insulinomului
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- hiperinsulinism cu
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦semne si simptome
de
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦neuroglicopenie
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦importante si frecvente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau cu
rezultate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦insuficiente
dupa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦interventia chirurgicala
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦VIII. OBEZITATEA (de
¦Fara ¦
0-10% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦aport si
familiala) ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Exces
ponderal
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦IMC = 25-30
Kg/m?
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Obezitate
medie ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦IMC =
30-40 Kg/m?
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Asociata
cu:
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari locomotorii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦usoare;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari metabolice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦usoare.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Obezitate generalizata ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦(accentuata)
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦IMC = 40-50
Kg/m?
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦Asociata
cu:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari locomotorii;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari ventilatorii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦restrictive;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari metabolice;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta venoasa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari moderate.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Obezitate hiperplazica ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦hipertrofica (severa)
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦IMC = > 50
Kg/m? ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦Asociata, prin cumul de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦afectiuni,
cu:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari locomotorii;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari
ventilatorii;¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiovasculare;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari metabolice;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
insuficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦venolimfatica.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Obezitatea
morbida ¦Deficienta ¦
90-100% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦(IMC > 50 kg/m?) cu
apnee¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦de somn
severa
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦-
insuficienta
¦
¦
¦pierdute in¦
¦
¦respiratorie
grava
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦- insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grava
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
N.B. Obezitatea endocrina va fi cuantificata in contextul bolii de baza.
7. AFECTIUNI HEMATOLOGICE
LEUCEMII
*T*
*FONT 9*
+-------------------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea,¦ Diagnosticul functional ¦
Deficienta ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forme
¦
¦ functionala ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦clinice,
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
¦stadii
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Leucemia ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦acuta ¦Semne de anemie
(oboseala¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦limfoblas- ¦scaderea
rezistentei ¦usoara - in
¦
¦
¦ ¦
¦tica ¦fizice la
eforturi ¦remisiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦obisnuite, paloarea ¦durabile, de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tegumentelor)
¦4-5 ani
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Semne legate de
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦trombocitopenie
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦(sangerari moderate la ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦nivelul mucoaselor sau ¦medie - in
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦eruptie petesiala pe ¦remisiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tegumente)
¦durabile, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Semne date de neutropenie¦sub 4-5 ani
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(infectii bacteriene
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦rezistente la tratament: ¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦
¦otita
medie,
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦faringoamigdalite
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦pultacee, uneori
¦prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦necrotice, pneumonii) ¦caracterul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Durere osoasa spontana ¦afectiunii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau la percutie, ¦prin
evolutie¦
¦
¦ ¦
¦
¦artralgii rebele, mers ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦schiopatat
¦si raspunsul ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Dureri abdominale, mai ¦nesatisfaca-
¦
¦
¦ ¦
¦
¦rar
¦tor la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Adenopatii superficiale ¦tratament
¦
¦
¦ ¦
¦
¦si profunde la 1/2 sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦2/5 dintre cazuri
(uneori¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sunt tumorale, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fenomene de compresie)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Splina marita - in 2/3
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dintre cazuri
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Semne generale de boala:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦febra, transpiratii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦profuze, dureri osoase,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scadere in greutate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice:
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦1. hemoleucograma: ¦Deficienta
¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦
¦- numarul de leucocite ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦variaza (la 17% dintre ¦grava - in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦adulti pot fi > 100000 ¦leucemiile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Lc/mmc)
¦acute, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- anemia poate fi severa ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦la debut: 5 g Hb/dl
¦grave,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- numarul de trombocite ¦ireversibile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scazut
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- pe frotiul de sange
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦periferic sau de maduva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦osoasa exista
limfoblasti¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦in procente variate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦2. mielograma - dupa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦punctia osoasa cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦aspirat medular
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipercelular, infiltrata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cu limfoblasti,
dislocate¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦seriile celulare normale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦3.
LCR
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Leucemia ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦acuta
¦Simptomatologie: oboseala¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦mieloblas- ¦fizica si
psihica, ¦accentuata
in¦
¦
¦ ¦
¦tica ¦scadere in
greutate, ¦remisiuni de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦febra, sangerari la ¦4-5
ani ¦
¦
¦ ¦
¦
¦nivelul tegumentelor si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mucoaselor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Sindrom hemoragipar
sever¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦si sindrom infectios
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sever (la 50% dintre
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cazuri)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Hipertrofia gingivala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dureroasa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Infiltrate cutanate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(noduli subcutani) de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦culoare violacee-inchisa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pe toata suprafata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦corporala.
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Elemente paraclinice: ¦Deficienta ¦
90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦
¦1. hemograma:
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦- numarul de leucocite ¦grava in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦poate
varia;
¦leucemiile ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- 15-20% dintre bolnavi ¦tratate, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦au peste 100 000 Lc/mmc; ¦recadere
dupa¦
¦
¦ ¦
¦
¦- 10% prezinta leucopenie¦3-4 ani
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Hb si Ht - scazute; ¦(recadere
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- pe frotiul din sangele ¦rezistenta
la¦
¦
¦ ¦
¦
¦periferic - prezenti ¦tratament)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mieloblasti sau alte
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tipuri de blasti
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦leucemici.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦2. punctia sternala -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦poate fi cu maduva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipercelulara, uneori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipocelulara (la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦varstnici), numarul de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦blasti trebuie sa fie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦peste
30%;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦3. punctie biopsie a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦maduvei osoase - daca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦punctia sternala este
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦"alba";
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦4. LDH crescuta;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- acid uric crescut;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ionograma sanguina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pentru Na
si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦K- hiponatremie sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipernatremie severa,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipo- sau
hiperpotasemie.¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦5. evaluarea hemostazei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prin determinarea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦timpului partial de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activare a protrombinei,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦a timpului de
protrombina¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦a timpului total de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombina si a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fibrinogenului D-dimeri,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦produsi de degradare ai
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fibrinei
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Leucemia ¦Elemente
clinice:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦limfatica ¦simptomatologie (astenie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica ¦fizica si
psihica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii, dispnee);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦adenopatie superficiala;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hepato-splenomegalie;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦semne legate de scaderea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦imunitatii umorale si de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦neutropenie: pneumonii
cu¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pneumococ, meningita,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦alte infectii severe,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦infectii cu
Mycobacterium¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Tuberculosis, cu anumiti
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fungi (Candida,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Criptoccocus), virusuri
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(herpes zoster, herpes
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simplex).
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadii ¦Elemente
paraclinice: ¦Deficienta ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦- electroforeza
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Stadiul 0 -¦proteinelor: cresterea
¦usoara in LLC¦
¦
¦ ¦
¦exista ¦fractiunii
gamma; ¦std. zero
¦
¦
¦ ¦
¦numai ¦- imunograma:
anormala la+-------------+--------+-----------+------------¦
¦limfocitoza¦aproximativ 50% dintre
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦Stadiul I -¦pacientii cu niveluri
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦limfocitoza¦mici de Ig G, Ig A, si
¦medie in LLC ¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦si
¦Ig
M
¦std. I si II ¦
¦
¦ ¦
¦adenopatie ¦- determinarea acidului
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul II ¦uric din ser:
valori ¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦- leucoci- ¦peste 6
mg% la barbati si¦functionala ¦
¦totalitate ¦
¦
¦toza cu ¦peste 5 mg% la
femei ¦accentuata
in¦
¦
¦ ¦
¦limfocitoza¦- testul Coombs direct - ¦LLC std. III
¦
¦
¦ ¦
¦splenomega-¦poate fi pozitiv la un
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦lie si/ sau¦anumit procent de
bolnavi¦Deficienta ¦90-100% ¦Pierduta in¦Gradul I
¦
¦hepatomega-¦= anemie
hemolitica ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦lie adeno-
¦auto-imuna
¦grava in LLC ¦
¦
¦ ¦
¦patie ¦-
hemoleucograma - ¦std.
IV ¦
¦
¦ ¦
¦Stadiul III¦cresterea numarului de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- Limfoci- ¦limfocite: 3 000/mmc -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦toza ¦300
000/mmc
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Anemie ¦- biopsia
medulara:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Hepato- ¦celulele maligne
au
¦
¦
¦
¦ ¦
¦splenomega-¦aspect de limfocite
mici,¦
¦
¦
¦ ¦
¦lie,
adeno-¦mature
¦
¦
¦
¦ ¦
¦patii ¦- caracteristic
pentru
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Stadiul IV ¦LLC - prezenta
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- Limfoci- ¦numeroase
"umbre
¦
¦
¦
¦ ¦
¦toza
¦nucleare"
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Trombocito-¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦penie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Adenopatie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Anemie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Hepatosple-¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nomegalie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Boli mieloproliferative cronice
*T*
*FONT 9*
+-------------------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea,¦ Diagnosticul functional ¦
Deficienta ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forme
¦
¦ functionala ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦clinice,
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
¦stadii
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Leucemia ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦granuloci- ¦- 40% dintre bolnavi nu
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦tara
¦prezinta semne sau
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦cronica
¦simptome;
¦- in LGC cu ¦
¦
¦ ¦
¦(LGC) ¦- simptomele
sunt ¦remisiuni de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦determinate de: ¦lunga
durata ¦
¦
¦ ¦
¦- LGC cu Ph¦ - metabolismul crescut ¦clinice
si ¦
¦
¦ ¦
¦(+) pozitiv¦(stare
subfebrila, ¦citologice
¦
¦
¦ ¦
¦- LGC ¦anorexie,
pierdere in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦negativa, ¦greutate, transpiratii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hematologic¦nocturne)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tipica ¦ - anemie
(oboseala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- LGC ¦psihica,
sindrom
depresiv¦
¦
¦
¦ ¦
¦negativa, ¦dispnee,
palpitatii);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hematologic¦ -
splenomegalie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦atipica ¦importanta (senzatie
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- LGC a ¦disconfort in
jumatatea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pacientilor¦stanga a abdomenului);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tineri ¦ -
modificarile
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- Leucemia ¦trombocitelor (sangerari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica
¦spontane);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mielocitara¦ -
hipervascozitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Ph (-) ¦indusa de numarul
mare de¦
¦
¦
¦ ¦
¦negativa ¦leucocite
(cefalee,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari de echilibru,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ataxie, scaderea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦acuitatii auditive).
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Examenul fizic poate ¦Deficienta ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦decela:
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦- splina nepalpabila, dar¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦percutabila sau splina ¦- in LGC cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦moderat marita sau splina¦evolutie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mare, dureroasa; ¦lenta,
cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ficat moderat marit, de¦remisiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦consistenta elastica; ¦trecatoare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- durerea sternului la ¦dar
repetate,¦
¦
¦ ¦
¦
¦percutie (tipatul
¦splina
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sternal);
¦moderat
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- echimoze la locuri de ¦marita,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦minima presiune (brate, ¦procentaj
¦
¦
¦ ¦
¦
¦coapse, zona poplitee); ¦crescut de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- artrita gutoasa;
¦blasti
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- la examenul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦oftalmologic - vene
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dilatate.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Examene paraclinice: ¦Deficienta ¦ 70-89%
¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦- hemoleucograma: ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦- anemie normocroma, ¦accentuata
in¦
¦
¦ ¦
¦
¦normocitara
¦LGC cu numar ¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
leucocite:
¦mare de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦50 000/mmc - 400 000/mmc ¦leucocite la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- trombocite - numar
¦debut,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦variabil (normal sau ¦trombopenie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scazut)
¦sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- predomina neutrofilele,¦trombocitoza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦metamielocitele si
¦excesiva, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦mielocitele
¦numar mare de¦
¦
¦ ¦
¦
¦- caracteristic:
¦bazofile, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cresterea numarului total¦splina
foarte¦
¦
¦ ¦
¦
¦de
bazofile
¦mare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- fosfataza alcalina ¦dureroasa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦leucocitara - scazuta
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦absenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- concentratia serica a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦vit. B(12) - crescuta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- punctie sternala -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipercelularitate,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hiperplazie a seriei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦granulocitare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- teste citogenetice -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cromozom Ph 1 prezent
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- punctie biopsie din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦creasta iliaca -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦continutul in fibre de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦reticulina creste odata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cu evolutia bolii
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Policitemia¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦vera ¦- simptome
- cefalee, ¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦ameteli, tinitus, ¦usoara
in ¦
¦
¦ ¦
¦
¦astenie, insomnie, ¦faza
de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari vizuale si de ¦remisiune
¦
¦
¦ ¦
¦
¦echilibru, prurit ¦clinica
si ¦
¦
¦ ¦
¦
¦generalizat, dispnee de ¦citologica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort, crize anginoase,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦claudicatie
intermitenta;¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tromboze venoase;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tromboflebite
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦superficiale;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tromboze arteriale;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ulcere peptice;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- fenomene artritice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦gutoase;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- manifestari hemoragice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(echimoze, epistaxis,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦HDS, sangerari severe
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intra- si
postoperatorii)¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- splenomegalia "in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦armonica";
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hepatomegalie - la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦jumatate dintre
pacienti.¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice:
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- hemoleucograma: Hb ¦Deficienta ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦(18-24 g/dl), numar de ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦eritrocite crescut,
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦- Ht crescut (47% la ¦- in faza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦femei, 52% la barbati),
¦fara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦leucocitoza moderata ¦remisiune,
cu¦
¦
¦ ¦
¦
¦(< 30 000/mmc, fara ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦formula deviata, cu
¦moderate ¦
¦
¦ ¦
¦
¦bazofilie medie (1-3%), ¦(HTA,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombocitoza
¦hemoragii sau¦
¦
¦ ¦
¦
¦< 1 000 000/mmc);
¦tromboze ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- fosfataza alcalina ¦remise), cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦leucocitara -normala sau
¦splenomegalie¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescuta;
¦moderata, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- concentratia serica a ¦saturatie de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦vit. B(12) - crescuta
¦oxigen
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(>
900pg/ml);
¦normala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- indice de vascozitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦serica crescut;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- nivelul
eritropoietinei¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦plasmatice si urinare -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scazut (< 30U/ml);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- acid uric - crescut
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(>
10-11mg%);
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- punctie sternala (daca ¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦
¦diagnosticul nu este cert¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦- hiperplazia tuturor ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦seriilor hematopoietice, ¦- cu sechele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mai ales eritroida; ¦persistente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- saturatia cu oxigen a
¦prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sangelui arterial - ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦normala.
¦trombotice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦N.B. Pentru diagnosticul
¦(neurologice,¦
¦
¦ ¦
¦
¦clinic al Policitemiei ¦cardiace,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Vera, au fost propuse ¦hepatice)
sau¦
¦
¦ ¦
¦
¦urmatoarele criterii de
¦cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦orientare:
¦splenomegalie¦
¦
¦ ¦
¦
¦Majore:
¦tumorala ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- masa eritrocitara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescuta
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦
¦- saturatie in oxigen ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦normala in sangele
¦grava
¦
¦
¦ ¦
¦
¦arterial
¦- PV cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- splenomegalie
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Minore: in absenta
¦severe
¦
¦
¦ ¦
¦
¦splenomegaliei:
¦neurologice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦leucocitoza si ¦sau
cardiace,¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombocitoza,
¦care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- nivelul eritropoietinei¦impiedica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦<
30U/ml
¦capacitatea ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- fosfataza alcalina
¦de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦leucocitara > 100
¦autoservire ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- nivelul seric al vit.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦B(12) > 900pg/ml.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Pentru stabilirea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦diagnosticului sunt
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦necesare 3 criterii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦majore sau 2 majore si 2
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦minore.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Tromboci- ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦temia ¦- parestezii la
nivelul ¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦hemoragica
¦degetelor
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦(TH) ¦-
tumefactia distala a ¦- in TH
¦
¦
¦ ¦
¦esentiala ¦falangelor de la planta
¦aflata in ¦
¦
¦ ¦
¦sau primara¦- gangrene periferice la ¦faza
de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦degete
¦remisiune ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- splenomegalie in fazele¦clinica si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦timpurii si, ulterior, ¦hematologica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦atrofie splenica
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- sangerari recurente ¦Deficienta ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦- accidente trombotice in¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦teritoriul venos si
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦arterial - AIT, cerebrale¦- in TH cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦coronariene
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- dezvoltarea unei anemii¦trombotice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipocrome severe (dupa o ¦si/sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦perioada lunga de
¦hemoragice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦evolutie)
¦remise si cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice: ¦remisiune
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hemoleucograma:
¦citologica ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Hb normala, masa
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦eritrocitara normala ¦Deficienta ¦ 70-89%
¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦- trombocite peste ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦600
000/mmc
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- bazofile prezente ¦- in TH cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- acidul uric - crescut ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- LDH - moderat crescut ¦trombotice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- timpul de sangerare - ¦si/sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prelungit
¦hemoragice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- biopsie medulara: ¦severe, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hiperplazie, absenta
¦sechele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fibrozei extinse, ¦persistente,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦depozite normale de fier ¦cu tromboci-
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦toza peste ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦600 000/mmc, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦rezistenta la¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦tratament ¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Mielofibro-¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦za cu ¦1.
splenomegalie moderata¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦metaplazie ¦sau
giganta
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦mieloida ¦2. hepatomegalie moderata¦- in
faza ¦
¦
¦ ¦
¦(MMM) ¦sau giganta
(cu
¦proliferativa¦
¦
¦ ¦
¦
¦circulatie colaterala sau¦fara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cu icter sau cu ascita in¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cantitate moderata)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦3. adenopatie (15-30%
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dintre cazuri)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦4. semne generale de
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦boala: anorexie, scadere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦in greutate pana la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦casexie, febra,
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦transpiratii nocturne ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice: ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦1. hemoleucograma: Hb ¦- in faza de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scazuta (8-10g/ dl), Ht ¦insuficienta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scazut (22-30%),
¦medulara ¦
¦
¦ ¦
¦
¦reticulocite crescute
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(5-10%), leucocite:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦normale sau crescute
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(pana la 30 000/ mmc)
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scazute (2 000-4 000
mmc)¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombocite scazute sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦normale, eritrocite -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦aspect "in picatura",
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦numar crescut de
bazofile¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦formula leucocitara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦deviata la stanga
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦2. uricemia crescuta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦3. fosfataza alcalina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦leucocitara crescuta sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦normala sau scazuta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦4. radiografia osoasa -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crestere a densitatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦osoase
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦5. biopsie medulara din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦creasta iliaca: fibre de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦reticulina, colagen,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fibroblasti cu zone mici
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦reziduale de
hematopoieza¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦normala
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------+
*ST*
ANEMII
*T*
*FONT 9*
+-------------------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea,¦ Diagnosticul functional ¦
Deficienta ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forme
¦
¦ functionala ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦clinice,
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
¦stadii
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Anemia ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦feripriva ¦Simptomele sunt evidente
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦cand Hb scade sub 8g/dl ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦si nu sugereaza prin ele ¦- forme
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insele deficienta de fier¦usoare, cu
Hb¦
¦
¦ ¦
¦
¦Pot
aparea:
¦intre 10-12 ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- oboseala, iritabilitate¦g%, TIBC
usor¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii, dispnee, ¦crescut cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cefalee, ameteli;
¦raspuns
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- disfagia localizata ¦imediat si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦postcricoidiana; ¦persistent
la¦
¦
¦ ¦
¦
¦- leziuni ale cavitatii ¦tratament
¦
¦
¦ ¦
¦
¦bucale: stomatita
¦corespunzator¦
¦
¦ ¦
¦
¦angulara, atrofia
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦papilelor linguale cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦variate grade de glosita;¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta
¦Gradul III ¦
¦
¦- atrofia mucoasei nazale¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦(ozena);
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦- modificari ale ¦-
forme ¦
¦
¦ ¦
¦
¦unghiilor (la pacienti cu¦moderate, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anemie severa): unghii ¦Hb intre
¦
¦
¦ ¦
¦
¦friabile, plate, fara ¦8-10 g%,
TIBC¦
¦
¦ ¦
¦
¦luciu pana la aspectul de¦moderat
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unghii in forma de ¦crescut cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦"lingurita";
¦raspuns
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- pervertirea gustului; ¦favorabil la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ± splenomegalie. ¦tratament,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice:
¦fara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hemoleucograma: ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - scaderea VEM si HEM
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦(in functie de gradul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦deficientei de fier); ¦Deficienta ¦ 70-89%
¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦ - hematii palide, ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦hipocrome, cu diametrul ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦redus (microcite) sau ¦- anemii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anizocitoza sau ¦severe
cu Hb ¦
¦
¦ ¦
¦
¦poikilocitoza
¦sub 8 g%, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - uneori, hematii "in ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tinta";
¦(tromboze, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - Hb valoare scazuta; ¦hemoragii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - numar absolut de ¦repetate,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦reticulocite si leucocite¦mielodis-
¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
normal;
¦plazii), ¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - numar de trombocite - ¦forme ce
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescut initial, apoi ¦necesita
¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombopenie.
¦transfuzii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- punctia biopsie
¦frecvente ¦
¦
¦ ¦
¦
¦medulara - hiperplazie a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦seriei rosii
eritrocitare¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(in general, nu este
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦utila)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- concentratia
plasmatica¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦a fierului -scazuta sub
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦50
µg/dl
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- capacitatea totala de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦legare a fierului (TIBC)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- crescuta (> 400 µg/dl)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- test util pentru
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦diagnostic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- concentratia feritinei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- scazuta sub 10 µg/dl
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Anemia ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦megaloblas-¦-
tulburari
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦tica
¦gastrointestinale (greata¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦varsaturi, dispepsie, ¦- forme
¦
¦
¦ ¦
¦
¦constipatie);
¦usoare, cu Hb¦
¦
¦ ¦
¦
¦- glosita Hunter: limba ¦intre
¦
¦
¦ ¦
¦
¦rosie, neteda, cu un ¦10-12 g%, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦luciu sticlos, dureroasa,¦raspuns
¦
¦
¦ ¦
¦
¦uneori ulcerata; ¦imediat
si ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- uneori, stare
¦persistent la¦
¦
¦ ¦
¦
¦subfebrila,
¦tratament ¦
¦
¦ ¦
¦
¦hiperpigmentare la
¦corespunzator¦
¦
¦ ¦
¦
¦nivelul mainilor;
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- splenomegalie usoara; ¦Deficienta ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦- tegumente palide, cu ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦usoara tenta subicterica;¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦- parul si unghiile - ¦- forme
¦
¦
¦ ¦
¦
¦friabile
¦moderate, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice: ¦Hb intre
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Hb initial este normala¦8-10g%, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scade odata cu evolutia ¦raspuns
¦
¦
¦ ¦
¦
¦bolii
¦favorabil la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- VEM crescut
¦tratament, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- punctia medulara -
¦fara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipercelularitate ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(megaloblasti,
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦metamielocite gigante) ¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦- nivelul seric al ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦vitaminei B12 - scazut ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- bilirubina indirecta - ¦- anemii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescuta
¦severe, cu Hb¦
¦
¦ ¦
¦
¦- LDH - crescut ¦sub 8g%,
cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦(trom-boze, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemoragii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦repetate, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦mielodispla- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦zii), forme ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦ce necesita ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦transfuzii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦frecvente ¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Anemii ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦hemolitice ¦-
simptomatologie ¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦nespecifica (astenie
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fizica si psihica, ¦-
forme ¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee, palpitatii, ¦usoare, cu
Hb¦
¦
¦ ¦
¦
¦dureri precordiale);
¦intre
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- paloare, icter ¦10-12 g%, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sclerotegumentar moderat,¦raspuns
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ulcere maleolare, ¦imediat
si ¦
¦
¦ ¦
¦
¦deformatii osoase; ¦persistent
la¦
¦
¦ ¦
¦
¦- splenomegalie
¦tratament ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice:
¦corespunzator¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hemoleucograma: Hb
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦scazuta, Ht scazut, numar¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta
¦Gradul III ¦
¦
¦de leucocite crescut ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦- mielograma: maduva
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦hiperplazica
¦- forme
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- bilirubina indirecta: ¦moderate, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescuta
¦Hb intre ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- urobilinogenul si ¦8-10%, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stercobilina - crescute ¦raspuns
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- LDH - crescut
¦favorabil la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hemosiderina urinara - ¦tratament,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescuta
¦fara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- haptoglobina serica - ¦complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescuta
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- testul Coombs direct si¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦
¦indirect pozitiv, in caz ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦de anemie hemolitica ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autoimuna
¦- anemii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦severe, cu Hb¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦sub 8 g%, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦(tromboze, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemoragii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦repetate, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦mielodispla- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦zii), forme ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦ce necesita ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦transfuzii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦frecvente ¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Anemiile ¦Se caracterizeaza
prin ¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦aplastice ¦citopenie periferica si
¦deficienta ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦medulara cu hipo- sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Forme ¦acelularitate
si maduva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinice:
¦grasa.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- acuta
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- cronica ¦Pot avea aspect
de:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- anemie eritroida pura
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(eritroblastopenie), cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦reticulocite mai putin
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦1%;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- aplazie granulocitara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(agranulo-citoza in care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦granulocitele sunt mai
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦putin de 500/ml;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
aplazie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦megacariocitara, in care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombocitele sunt sub
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦20
000/ml.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Complicatii: anemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦infectii, hemoragii,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mielodisplazie, leucemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦acuta in fazele tardive
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ale bolii, de obicei
dupa¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦remisiune,
hemoglobinurie¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦paroxistica nocturna.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦In formele cronice, care ¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata
¦Nu se ¦
¦
¦necesita transfuzii ¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦repetate, pot aparea ¦usoara in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemosideroza cu ciroza ¦formele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hepatica, DZ,
¦usoare sau in¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca, ¦remisiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari de ritm si ¦totale ale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conducere.
¦acestora ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦
¦medie in ¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦
¦formele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦medii, fara ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦tendinta la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦evolutie, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦fara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦sau in fazele¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦de remisiune ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦partiala ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦
¦accentuata in¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦formele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦severe, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦grave, in ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦forme ce ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦necesita ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦transfuzii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦repetate, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦atat in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦perioada ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦activa a ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦bolii, cat si¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦2 ani dupa ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦obtinerea ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦unei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦remisiuni ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦
¦grava in ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦formele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦severe, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦ciroza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hepatica ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦si/sau DZ ¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------+
*ST*
BOLILE SISTEMULUI LIMFOID
*T*
*FONT 9*
+-------------------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea,¦ Diagnosticul functional ¦
Deficienta ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forme
¦
¦ functionala ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦clinice,
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
¦stadii
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Boala ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦Hodgkin ¦- ganglioni grupati
cu ¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Cuprinde 4 ¦consistenta
crescuta, ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦stadii:
¦nedurerosi
¦- in
¦
¦
¦ ¦
¦- Std. I ¦- uneori febra
ondulanta,¦remisiuni
¦
¦
¦ ¦
¦(IE)
¦transpiratii profuze, ¦complete
¦
¦
¦ ¦
¦= afectarea¦prurit
generalizat
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦unui singur¦- alteori, tuse in
chinte¦
¦
¦
¦ ¦
¦ganglion ¦repetate, durere
toracica¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦sau a unei ¦dispnee, osteoartropatia
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦singure ¦hipertrofica,
dureri ¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦structuri ¦osoase rezistente
la ¦- in boala
¦
¦
¦ ¦
¦extragan- ¦analgezice,
leziuni ¦Hodgkin, cu
¦
¦
¦ ¦
¦glionare ¦neurologice, sindrom de
¦remisiune ¦
¦
¦ ¦
¦- Std. II ¦vena cava
superioara ¦incompleta
¦
¦
¦ ¦
¦(2E) ¦- scadere
ponderala,
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦=
afectarea¦prurit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦a 2 sau
mai¦
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦multi
¦Localizare:
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦ganglioni ¦- ganglioni superficiali
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦de aceeasi ¦- ganglioni mediastinali ¦- in
boala ¦
¦
¦ ¦
¦parte a ¦sau hilari, sub
diafragma¦Hodgkin in ¦
¦
¦ ¦
¦diafragmu- ¦- splina, ficat, pleura, ¦evolutie, in
¦
¦
¦ ¦
¦lui, ¦pericard,
maduva osoasa ¦perioadele de¦
¦
¦ ¦
¦cu/fara
¦
¦acutizare ¦
¦
¦ ¦
¦afectarea ¦Elemente
paraclinice: ¦(cel putin
¦
¦
¦ ¦
¦unui organ ¦-
hemoleucograma: ¦6 luni de la
¦
¦
¦ ¦
¦visceral ¦- anemie
moderata, ¦initierea
¦
¦
¦ ¦
¦prin conti-¦normocroma cu sideremie
¦tratamentului¦
¦
¦ ¦
¦guitate
¦scazuta
¦fazei acute),¦
¦
¦ ¦
¦- Std. III ¦- numar de leucocite -
¦in
¦
¦
¦ ¦
¦= afectarea¦usor crescut, cu deviere
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦ganglioni- ¦la
stanga
¦viscerale ¦
¦
¦ ¦
¦lor supra- ¦- eozinofilie moderata
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦si subdia- ¦- numar de monocite -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fragmatici
¦crescut
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦- III S - ¦- limfopenie
absoluta ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦cu afectare¦(L - 1 000 limf./mmc)
¦grava
¦
¦
¦ ¦
¦splenica, ¦- trombocitozamoderata
¦- formele ¦
¦
¦ ¦
¦hilara, ¦- VSH -
crescut ¦diseminate
cu¦
¦
¦ ¦
¦celiaca sau¦- biopsie
medulara, ¦casexie
¦
¦
¦ ¦
¦ganglioni
¦ganglionara
¦neoplazica, ¦
¦
¦ ¦
¦portali ¦- detectarea
celulei ¦in care
¦
¦
¦ ¦
¦- III 2 -
¦Reed-Stenberg
¦capacitatea ¦
¦
¦ ¦
¦cu
¦- teste functionale
¦de
¦
¦
¦ ¦
¦afectarea ¦hepatice -
cresterea ¦autoservire
¦
¦
¦ ¦
¦ganglioni- ¦fractiunii a(2)
a ¦este
pierduta¦
¦
¦ ¦
¦lor para-
¦globulinelor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aortici,
¦(electroforeza
¦
¦
¦
¦ ¦
¦iliaci,
¦proteinelor)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mezenterici¦- radiografie
toracica/CT¦
¦
¦
¦ ¦
¦- Std. IV
-¦abdominal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu
¦- cresterea nivelului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦afectarea ¦seric al:
acidului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ganglioni- ¦lactic, LDH, FA,
?
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lor sau a ¦globulinelor, proteinei
C¦
¦
¦
¦ ¦
¦structuri- ¦reactive, ß(2) microglo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lor
¦bulinei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦limfoide
de¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ambele
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦parti ale
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diafragmu-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lui, cu
de-¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦terminare
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦obligatorie¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si extra-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ganglionara¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(maduva
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦osoasa,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ficat,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plaman
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦etc.)
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦=
afectarea¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦unuia sau
a¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦doua
organe¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦care nu
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sunt
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦limfoide:
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ficat,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦maduva
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦osoasa,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pleura,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pericard.
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Limfoamele ¦Face parte din sindromul
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Non-
¦limfoproliferativ cronic.¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Hodgkiniene¦Elemente
clinice:
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦Prezinta 4 ¦- febra,
pierdere ¦- in forme
cu¦
¦
¦ ¦
¦stadii ¦ponderala,
adeno-patii ¦celule mici
¦
¦
¦ ¦
¦(v.b. ¦(70% dintre
cazuri), ¦cu remisiune
¦
¦
¦ ¦
¦Hodgkin) ¦splenomegalie
(30%), ¦de durata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hepatomegalie (30-50%); ¦crescuta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- histologic, se recunosc+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦LNH cu limfocite mici, cu¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta
¦Gradul III ¦
¦
¦evolutie lenta de cativa ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦ani, sau cu limfoblasti ¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦si evolutie agresiva - ¦-
in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦maligna
¦remisiuni ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice: ¦incomplete
si¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hemoleucograma ¦de durata
mai¦
¦
¦ ¦
¦
¦- biopsia maduvei osoase,¦scurta, mai
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ganglionara
¦ales in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- radiografie toracica ¦formele cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- CT abdominal + pelvin, ¦malignitate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cerebral
¦medie si mare¦
¦
¦ ¦
¦
¦- analiza citogenetica
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- markeri fenotipici de ¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦suprafata
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦- imunofenotipare
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
PRC
¦- in formele ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- LDH,
FA
¦cu remisiuni ¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
aciduric
¦incomplete de¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ß(2) microglobulina ¦scurta
durata¦
¦
¦ ¦
¦
¦- electroforeza ¦cele
rapid ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦evolutive (in¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦special LNH ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦malignitate ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦mare), in ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦determinari ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦viscerale ale¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦bolii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦
¦severa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- in invazii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦medulare, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hepatice, ale¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦sistemului ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦nervos
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦central care ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦impiedica ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦autoservirea ¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------+
*ST*
GAMOPATII MONOCLONALE
*T*
*FONT
9*
+-------------------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea,¦ Diagnosticul functional ¦
Deficienta ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forme
¦
¦ functionala ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦clinice,
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
¦stadii
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Mielomul ¦Elemente
clinice:
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦multiplu ¦- durere osoasa
la ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Stadiile ¦nivelul
coloanei
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦bolii: ¦vertebrale,
fracturi ¦Deficienta ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦- I. Hb: ¦patologice (coaste,
bazin¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦10 g%, Ca
¦etc.)
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦seric ¦- insuficienta
renala ¦- bolnavii
in¦
¦
¦ ¦
¦normal,
¦cronica
¦std. I in ¦
¦
¦ ¦
¦leziuni ¦- semne si simptome
ale ¦remisiune
¦
¦
¦ ¦
¦osoase
¦anemiei
¦dupa
¦
¦
¦ ¦
¦absente, ¦- infectii
recurente ¦tratament
¦
¦
¦ ¦
¦IgG < 5 g%,¦bacteriene si
virale
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦IgA < 3 g %¦- semne sistemice legate
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦lanturi ¦de
hipercalcemie, ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦usoare < ¦anorexie,
varsaturi,
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦4 g/24h ¦letargie, stupoare,
coma,¦- bolnavi in ¦
¦
¦ ¦
¦- II. In- ¦tulburari de ritm cardiac¦std. II
cu ¦
¦
¦ ¦
¦termediara
¦ireversibile
¦fracturi ¦
¦
¦ ¦
¦(intre ¦- neuropatie
periferica ¦consolidate ¦
¦
¦ ¦
¦I-III) ¦si a
neuronilor ¦corect,
cu ¦
¦
¦ ¦
¦- III. Hb ¦vegetativi, macroglosie,
¦anemie
¦
¦
¦ ¦
¦< 8 g%, ¦cardio-megalie,
diaree, ¦usoara, cu
¦
¦
¦ ¦
¦calciu ¦sindrom de tunel
carpian ¦afectare
¦
¦
¦ ¦
¦seric > ¦- sindrom
de
¦renala
¦
¦
¦ ¦
¦12 mg% /
¦hipervascozitate:
¦incipienta ¦
¦
¦ ¦
¦24 de ore ¦tulburari neurologice,
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦- leziuni ¦modificari
FO,
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦osoase ¦manifestari
hemoragice si¦functionala ¦
¦totalitate ¦
¦
¦avansate ¦insuficienta
cardiaca ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦- valori ¦- sindrom hemoragipar (la¦-
bolnavi in ¦
¦
¦ ¦
¦mari ale ¦1% dintre
pacienti) ¦st. III, cu
¦
¦
¦ ¦
¦componentei¦
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦M:
¦Elemente paraclinice: ¦osoase,
¦
¦
¦ ¦
¦- IgG > ¦- hemoleucograma:
anemie,¦renale,
¦
¦
¦ ¦
¦7g/dl
¦trombocitopenie,
¦infectioase ¦
¦
¦ ¦
¦- IgA <
¦neutropenie
¦etc.
¦
¦
¦ ¦
¦5g/dl ¦- fosfataza
alcalina - +-------------+--------+-----------+------------¦
¦- lanturi
¦crescuta
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦usoare > ¦- acid uric -
crescut ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦12g/24h ¦- VSH
accelerat
¦grava
¦
¦
¦ ¦
¦A - fara ¦- Ig A, Ig G - migreaza
¦- bolnavi cu ¦
¦
¦ ¦
¦B - cu ¦ca o banda
groasa ¦sindrom de
¦
¦
¦ ¦
¦insufici- ¦(banda
M)
¦compresiune ¦
¦
¦ ¦
¦enta renala¦- mielograma - punctia
¦medulara sau ¦
¦
¦ ¦
¦
¦sternala este obligatorie¦paralizii
sau¦
¦
¦ ¦
¦
¦- procent crescut de ¦insuficienta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦plasmocite
¦renala grava,¦
¦
¦ ¦
¦
¦- electroforeza serului +¦ceea ce
¦
¦
¦ ¦
¦
¦imunelectroforeza ¦conduce
la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦pierderea ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦capacitatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦autoservire ¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Boala ¦Elemente
clinice: ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦Waldenstrom¦- astenie neobisnuita,
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦pierdere in greutate,
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦stare de rau general, ce-¦- in
perioada¦
¦
¦ ¦
¦
¦falee, tulburari de ¦de
remisiune,¦
¦
¦ ¦
¦
¦vedere, ameteli ¦in forme
cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- paloare, uneori
¦anemie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦subicter, elemente ¦moderata, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦petesiale
¦determinari ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- adenopatie generalizata¦viscerale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hepatosplenomegalie
¦reduse
¦
¦
¦ ¦
¦
¦moderata
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- neuropatie periferica ¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦- surditate instalata ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦brusc
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- afectare pulmonara ¦- in forme
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(infiltrate izolate sau ¦avansate, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦confluente, pleurezie) ¦sindroame
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- malabsorbtie
¦hemoragice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
diaree
¦care duc la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- macroglosie
¦anemii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- aspect hipocratic al ¦pronuntate,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦degetelor
¦in forme ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Elemente paraclinice: ¦complicate
cu¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
hemograma:
¦insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - VSH crescut
¦renala sau ¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - anemie normocroma sau ¦cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipocroma
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - numar de leucocite
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦normal sau scazut
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦< 4
000/mmc
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - limfocitozamoderata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - numar trombocite
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦normal sau scazut
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- punctia sternala -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipocelularitate,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦infiltrat limfoid
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- biopsie maduva din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦creasta iliaca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hipocelularitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- imunograma: gamopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦monoclo-nala de tip Ig M
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- examen FO: hemoragii,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦exsudate si congestie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦venoasa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- examen sumar de urina:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hematurie, proteine
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Bence-Jones (in 50%
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dintre cazuri)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- posibilitatea
aparitiei¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anemiei hemolitice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autoimune cu test Coombs
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pozitiv
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------+
*ST*
SINDROAME HEMORAGIPARE
A) De cauza trombocitara
*T*
*FONT 9*
+-------------------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea,¦ Diagnosticul functional ¦
Deficienta ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forme
¦
¦ functionala ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦clinice,
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
¦stadii
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Purpura ¦Se caracterizeaza
prin ¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦trombocito-¦trombocitopenie imuna
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦penica ¦cauzata de
anticorpii ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦idiopatica
¦antitrombocitari. ¦- bolnavi in
¦
¦
¦ ¦
¦(PTI) ¦Elemente
clinice: ¦remisiune
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sangerari cutaneo-mucoase¦completa, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦absenta splenomegaliei. ¦trombocite
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Megacariocite sunt ¦mai mult de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦normale sau crescute in ¦150 000/mmc
¦
¦
¦ ¦
¦
¦maduva osoasa. La un
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦numar de trombocite ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦> 100 000/mmc nu apar ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦sangerari.
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦Intre 30 000-50 000/mmc ¦- bolnavi cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦apar sangerari la traume ¦remisiune
¦
¦
¦ ¦
¦
¦minime, iar cand
¦incompleta, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombocitele sunt ¦cu
trombocite¦
¦
¦ ¦
¦
¦< 30 000/mmc pot aparea
¦intre
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sangerari cutaneo-mucoase¦70000-150
000¦
¦
¦ ¦
¦
¦spontane. Cand
¦/mmc
¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombocitele sunt
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦< 10 000/mmc apare
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦sindromul hemoragic ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦generalizat, cu risc ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescut de hemoragii in ¦- bolnavi cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦SNC.
¦tablou clinic¦
¦
¦ ¦
¦
¦Investigatii:
¦sever, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hemoleucograma:
¦trombocite ¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - numar de trombocite - ¦< 50
000/mmc,¦
¦
¦ ¦
¦
¦20 000-80 000/mmc ¦cu sangerari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - Hb - scazuta ¦la
traume ¦
¦
¦ ¦
¦
¦(11 g/dl- 10 g/dl) ¦minime sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - numar reticulocite - ¦spontan
¦
¦
¦ ¦
¦
¦usor
crescut
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - numar crescut de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦megacariocite tinere (de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦4-8
ori)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - examenul maduvei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦osoase
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ - determinarea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anticorpilor antitrombo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦citari
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------+
*ST*
B) Sindroame hemoragice produse prin deficit de factori plasmatici ai coagularii
*T*
*FONT 9*
+-------------------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea,¦ Diagnosticul functional ¦
Deficienta ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forme
¦
¦ functionala ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦clinice,
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
¦stadii
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Hemofilia ¦Se caracterizeaza prin
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦(A sau
B) ¦deficit de factor VIII in¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Forme ¦85% dintre
cazuri -
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦clinice: ¦hemofilia A sau de factor¦-
bolnavi cu ¦
¦
¦ ¦
¦- usoara, ¦IX, in 15% dintre cazuri ¦forme
usoare ¦
¦
¦ ¦
¦cu factor ¦- hemofilia
B. ¦de boala, cu
¦
¦
¦ ¦
¦VIII sau IX¦Elemente
clinice: ¦factor de
¦
¦
¦ ¦
¦intre 5-25%¦hemoragii la
traumatisme,¦coagulare
¦
¦
¦ ¦
¦- medie, cu¦hematoame, hemartroze
¦< 5%,
¦
¦
¦ ¦
¦factor
VIII¦
¦- 4-5
¦
¦
¦ ¦
¦sau IX
¦Investigatii:
¦hemoragii ¦
¦
¦ ¦
¦intre 2-5% ¦-
hemoleucograma ¦intraarticu-
¦
¦
¦ ¦
¦- severa, ¦- timp de
sangerare ¦lare tratate
¦
¦
¦ ¦
¦cu factori ¦- timp de protrombina
¦anual
¦
¦
¦ ¦
¦VIII sau ¦- teste specifice pentru
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦IX=1% ¦factorul VIII
si factorul¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦
¦IX
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦
¦- bolnavi cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦forma medie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦de boala, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦factor de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦coagulare <5%¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦artropatie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦cronica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemofilica in¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦cel putin o ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦articulatie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- cu cel ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦putin 4
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦episoade ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemoragice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦intraarticu- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦lare pe an ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦documentate ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- sau cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦minimum o ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦articulatie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦tinta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- forme
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦severe
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦(factor < 1%)¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦artropatie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦cronica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemofilica cu¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦limitare ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦functionala a¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦miscarilor ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦articulare de¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦30% in cel ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦putin o
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦articulatie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦de membru ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- episoade ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemoragice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦amenintatoare¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦de viata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦(intracere- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦brale, intra-¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦abdominale, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦ruptura de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦splina etc.) ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- sinovecto- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦mie sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦protezare ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦articulara ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦
¦grava
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- forma
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦severa cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦factor <1% ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- hemofilici ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦care se afla ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦in carucior ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- anchiloze ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦sau semian- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦chiloze care ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦necesita ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦ajutor pentru¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦activitatile ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦uzuale
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Alte
¦
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦sindroame
¦
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦hemoragice
¦
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦prin
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦factori
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plasmatici
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ai
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦coagularii:¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦a) deficit ¦- hipo- sau afirinogenia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de factor I¦(evolutie
benigna)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit de ¦-
hipoprotrombinemia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦factor II ¦(evolutie
benigna)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------¦
¦
¦
¦ ¦
¦b) sindrom ¦-
hipoproaccelerina,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Owren ¦evolutie in
general
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦benigna
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) parahe- ¦- hemoragii articulare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mofilia ¦mai putin
importante
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Alexander
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦d) boala ¦- evolutie
benigna ¦Deficienta ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦von Wille-
¦
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦brand,
¦
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦boala
¦
¦- in situatia¦
¦
¦ ¦
¦Stuart-
¦
¦in care nu ¦
¦
¦ ¦
¦Prower,
¦
¦apar
¦
¦
¦ ¦
¦deficienta
¦
¦complicatii ¦
¦
¦ ¦
¦Rosenthal
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si defici-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦enta
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Hageman
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦e) defici- ¦- in general benigna,
dar¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦enta de ¦pot aparea
hemoragii ¦functionala ¦ sau
¦totalitate ¦
¦
¦factor XIII¦intracraniene
grave ¦accentuata ¦90-100%
¦
¦ ¦
¦(FSF)
¦
¦sau grava ¦
¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦
¦- in situatia¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦
¦hemoragiilor ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦intracraniene¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦in raport cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦intensitatea ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦si sechelele ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦acestora ¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Boala Von ¦Reprezinta
deficienta ¦Deficienta
¦
¦
¦ ¦
¦Willebrand ¦ereditara a factorului
¦functionala ¦
¦
¦ ¦
¦(BvW) ¦von Willebrand.
Acesta ¦este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asigura adeziunea ¦determinata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦plachetelor la colagenul ¦de frecventa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦subendotelial dezgolit
si¦si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦transportul si
¦intensitatea ¦
¦
¦ ¦
¦
¦stabilitatea in plasma a ¦accidentelor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factorului VIII al ¦trombotice,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦coagularii (VIII C). Se
¦de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦manifesta prin evenimente¦teritoriile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemoragice diverse:
¦venoase
¦
¦
¦ ¦
¦
¦muco-cutanate in formele ¦afectate de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦usoare ale bolii,
¦manifestarile¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemartroze sau hematoame ¦clinice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦profunde in formele ¦specifice,
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦severe. Hemoragii severe ¦tratamentul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦apar dupa traume sau
¦anticoagulant¦
¦
¦ ¦
¦
¦interventii chirurgicale.¦de fond ce
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Diagnosticul se sprijina ¦predispune
la¦
¦
¦ ¦
¦
¦pe asocierea TS alungit, ¦evenimente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦scaderea nivelurilor ¦hemoragice,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factorului VIII C si a ¦de sechele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factorului von Willebrand¦induse de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦deficienta agregarii ¦accidente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦plachetare in prezenta ¦trombotice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Ristocetinei.
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦Investigatii:
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦- nivelul plasmatic al ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factorului von Willebrand¦- in cazuri
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- timpul de sangerare
¦asimptomatice¦
¦
¦ ¦
¦
¦- activitatea factorului ¦cu
modificari¦
¦
¦ ¦
¦
¦VIII
¦hematologice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦de mica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦intensitate ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- in situatia¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦unor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦evenimente ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemoragice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦mucocutanate ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦ce survin rar¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦si raspund ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦prompt la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦tratament ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦
¦- in care ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦episoadele ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemoragice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦survin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦relativ
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦frecvent, dar¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦raspund
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦favorabil la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦tratament ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦- in hemora- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦gii severe ce¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦survin dupa ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦traumatisme ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦minore, in ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hemartoze sau¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦hematoame ¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦profunde ¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Trombofilii¦Tromboze unice
sau ¦Deficienta ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦ereditare ¦recurente (venoase
si/sau¦functionala ¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦(primare) ¦arteriale)
sau
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦sau
¦predispozitii pentru ¦- cu
tromboze¦
¦
¦ ¦
¦dobandite ¦accidente
trombotice,
¦de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦generate de o stare ¦intensitate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦latenta si permanenta, de¦redusa,
unice¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipercoagulabilitate ¦sau
recurente¦
¦
¦ ¦
¦
¦plasmatica de cauza ¦care nu lasa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ereditara.
¦sechele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Mutatiile genetice
¦durabile ¦
¦
¦ ¦
¦
¦implica:
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- anomalii ale unor ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦
¦factori de coagulare ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦(mutatia genei trombinei ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦la pozitia G 202 10 si a ¦- in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦genei factorului V la ¦accidente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pozitia CGA 1691 - ¦trombotice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factorul V Leiden si ¦repetate, in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦rezistenta la proteina C ¦cele ce
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activata;
¦implica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
deficienta
¦teritorii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦inhibitorilor naturali ai¦venoase
¦
¦
¦ ¦
¦
¦coagularii (proteina C, ¦profunde, in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦proteina S, antitrombina ¦forme cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦III, cofactorul II al ¦necroza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦heparinei,
¦cutanata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦trombomodulina);
+-------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦- anomalii ale lizei ¦Deficienta ¦
90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦
¦cheagului (disfibrinoge- ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦nemia, deficienta plasmi-¦grava
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nogenului si a ¦-
in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦inhibitorului sau); ¦accidente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- hiperhomocisteinemia. ¦trombotice
cu¦
¦
¦ ¦
¦
¦Accidentele trombotice ¦sechele
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pot afecta preponderent ¦durabile (in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦teritorii venoase
¦special
¦
¦
¦ ¦
¦
¦profunde (cav inferior, ¦cerebrale)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mezenteric, cerebral,
¦care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦renal, hepatic).
¦impiedica ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Manifestarile clinice ¦autoservirea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦particulare (purpura
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fulminans neonatala sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦necroza cutanata indusa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de warfarina) au fost
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦inregistrate in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦deficientele PC si PS.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Dupa diagnostic,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pacientii trebuie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anticoagulati toata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦viata.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Investigatii:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- timp de coagulare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- homocisteinemia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- proteina C, proteina
S,¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦AT III antitrombina III
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- activitatea factorului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦V
Leiden.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Status ¦Fara
complicatii
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦post-trans-¦(apreciate de medicul
¦functionala ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦plant(auto-¦curant)
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦sau
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦allotrans-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plant)
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Status ¦Se remarca
trombocitope- ¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦post- auto-¦nie
(usoara-moderata) sau¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦sau
¦leucopenie
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦allotrans- ¦(usoara-moderata) sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plant de ¦anemie (usoara-moderata)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦celule
Stem¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hematopoie-¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tice, in
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦care
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hematopoie-¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦za post-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦transplant
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦este cu
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦defect
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(grefare
cu¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦defect)
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------+-------------------------+-------------+--------+-----------+------------¦
¦Status
post¦Complicatiile:
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul I ¦
¦auto- sau ¦- Cataracta
secundara ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦allotrans- ¦corticoterapiei si/sau
¦grava
¦
¦
¦ ¦
¦plant de ¦iradierii
corporale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦celule
Stem¦totale.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hematopoie-¦- Complicatii
neurologice¦
¦
¦
¦ ¦
¦tice, in ¦tardive
secundare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦care exista¦iradierii
craniene,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatii¦chimioterapiei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦legate de ¦intratecale
sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦regimul de ¦neurotoxicitatii unor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conditiona-¦medicamente.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦re
¦- Disfunctii endocrine
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦secundare conditionarii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(iradierii corporale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦totale): hipotiroidie de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦diverse grade, tiroidita
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau neoplasmul
tiroidian,¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta gonadala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(ovariana).
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Disfunctii pulmonare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiace, hepatice
si/sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦renale considerate a fi
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦secundare procedurii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(tratamentului si/sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦regimului
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conditionare).
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Boala maligna a carei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦aparitie poate fi legata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de procedura de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦transplantare (iradiere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦corporala totala,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦deficienta imuna
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦secundara
transplantarii,¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦infectii,
imunosupresia).¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Hematopoieza post-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦transplant cu defect =
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦bi- sau pancitopenie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦moderat-severa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(trombocitopenie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦leucopenie sau anemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care necesita transplant
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦substitutiv lunar) prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipoplazie medulara, din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cauza unui grefon
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficient in ceea ce
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦priveste cantitatea de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦celule Stem continute.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------+
*ST*
8. APARATUL MUSCULOSCHELETAL
I. SECHELELE POSTTRAUMATICE
Fracturi, luxatii, distrugeri ale
partilor moi:
- redori;
- anchiloze;
- pseudoartroze;
- sindrom algoneurodistrofic;
- amputatii;
- traumatismele
vertebro-medulare.
REDORILE ARTICULARE
Diagnosticul clinic se stabileste pe
baza:
- examenului clinic;
- testarii articulare;
- examenului radiologic.
Diagnosticul pozitiv:
- reducerea miscarilor active si pasive
(se va consulta tabelul de la sfarsitul capitolului);
- modificarea de tonus muscular;
- imaginea radiologica.
Membrele superioare
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Redoare stransa de cot
¦Deficienta ¦ 20-25% ¦Pastrata ¦Se
recomanda ¦
¦
¦manipulatie ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Redoare stransa
scapulo-¦Deficienta ¦ 30-40% ¦Pastrata
¦Idem ¦
¦humerala unilateral
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦
¦
¦usoara
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Membrele inferioare
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Redoare de glezna
unila-¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Se
recomanda ¦
¦teral
¦functionala ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Redoare stransa de
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦glezna
bilateral ¦functionala
¦ ¦cel putin ¦Se
recomanda ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Redoare stransa de
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Idem
¦Gradul III ¦
¦genunchi
sau sold ¦functionala
¦
¦ ¦Se
recomanda ¦
¦unilateral
¦medie
¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Redoare stransa de
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦genunchi
bilateral ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Redoare stransa de sold
¦Deficienta ¦ 90-99% ¦Idem
¦Gradul I ¦
¦bilateral
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
ANCHILOZELE
Termenul de anchiloza presupune abolirea
totala a miscarilor intr-o articulatie.
Termenul de anchiloza provine din
grecescul: "curbat" - deoarece in majoritatea cazurilor fixarea articulatiei se
face prin angularea fragmentelor osoase care realizeaza articulatia.
Termenul este partial corect, deoarece
in multe cazuri asistam la anchiloze in rectitudine (in special cele realizate
operator), exceptie facand articulatia cotului.
Simptomatologie: pierderea miscarilor in
articulatia respectiva.
Examenul
radiologic este edificator.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza
cotului ¦Deficienta ¦
20-25% ¦Pastrata ¦Se recomanda ¦
¦
¦functionala ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza umarului
¦Deficienta ¦ 30-40% ¦Pastrata ¦Se
recomanda ¦
¦
¦functionala ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza
glezna ¦Deficienta ¦
20-30% ¦Pastrata ¦Se recomanda ¦
¦unilaterala
¦functionala ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza
glezna ¦Deficienta
¦ 50% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦bilaterala
¦functionala ¦ ¦cel
putin
¦
¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza genunchi
¦Deficienta ¦ 50%
¦Idem ¦Gradul III
¦
¦unilateral
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦
¦medie
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza
sold
¦Deficienta ¦ 60%
¦Idem ¦Gradul III
¦
¦unilateral
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦
¦medie
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza sold
cu ¦Deficienta ¦
70% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦redoare
stransa ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦genunchi
¦accentuata ¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza de genunchi
¦Deficienta ¦ 90% ¦Pierduta in¦Gradul
I ¦
¦bilateral
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦grava
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza sold
bilateral¦Deficienta ¦ 95% ¦Pierduta
in¦Gradul I ¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦grava
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
-----
* In cazul anchilozelor in pozitii
vicioase: cot in rectitudine, sold in flexum si/sau rotatie si/sau
abductie/adductie, genunchi in flexum, picior equin etc., de la caz la caz, in
functie de posibilitatea realizarii mersului si ortostatismului, se poate acorda
un grad de invaliditate superior.
PSEUDOARTROZA
Trebuie facuta distinctia dintre:
1. Intarzierea in consolidare - care
este o stare tranzitorie;
2.
Pseudoartroza - care reprezinta o stare definitiva.
Se pot distinge:
1. - Pseudoartroza libera sau
flotanta;
2. - Pseudoartroza stransa
sau fibroasa;
3. - Pseudoartroza
fibro-sinoviala (cu excesiva mobilitate a fragmentelor ce demonstreaza o
organizare a tesuturilor mai complexa).
Semne clinice:
- mobilitate anormala in focarul de
fractura dupa terminarea tratamentului de imobilizare (dupa 4-5 luni).
- miscarea este practic nedureroasa;
- mobilitatea anormala - in aproximativ
toate planurile;
Examenul radiologic
- semnificativ: lipsa consolidarii.
Membrele superioare
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Pseudoartroza oase
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Se
recomanda ¦
¦antebrat
¦functionala ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Pseudoartroza humerus
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Se
recomanda ¦
¦
¦functionala ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Pseudoartroza humerus
¦Deficienta ¦ 50% ¦Pierduta
¦Gradul III ¦
¦(cu
scurtare peste 5 cm)¦functionala
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Membrele inferioare
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Pseudoartroza oaselor
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Se
recomanda ¦
¦degetelor
piciorului ¦functionala
¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Pseudoartroza oase
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦gamba sau coapsa
(cu ¦functionala
¦ ¦cel putin ¦Se
recomanda ¦
¦scurtare sub 7
cm)
¦medie
¦ ¦jumatate
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Pseudoartroza oase
gamba¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦sau coapsa (cu
scurtare ¦functionala ¦
¦totalitate ¦Se recomanda ¦
¦peste 7
cm)
¦accentuata ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Pseudoartrozele beneficiaza de interventii chirurgicale corectoare. Pana la practicarea interventiei chirurgicale sau, in cazurile inoperabile ca urmare a unor complicatii locale sau a bolilor somatice asociate, bolnavii pot fi incadrati intr-un grad de invaliditate.
AMPUTATIILE
Diagnosticul clinic complet trebuie sa
contina urmatoarele elemente:
- cauza
amputatiei;
- data amputatiei;
- nivelul amputatiei;
- lateralitatea (dreapta, stanga,
bilaterala);
- starea bontului (cu
descrierea bontului vicios atunci cand e cazul);
- situatia protezarii (protezat,
neprotezat, neprotezabil) cu mentionarea tipului de proteza.
Criterii de diagnostic functional
In cazul amputatiilor, criteriile de
evaluare a deficientei (de manipulatie sau /si locomotorii) si de incadrare in
grad de invaliditate trebuie sa tina seama de:
1. nivelul amputatiei;
2. cauza care a condus la indicatia de
amputatie;
3. starea bontului si
eficienta protezarii.
1. Nivelul amputatiei:
Membrele superioare
*T*
+--------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa prin amputatie a ¦Deficienta de ¦ 20-30%
¦Nu se incadreaza. ¦
¦2-3 degete (in
afara ¦manipulatie
¦ ¦Se
recomanda ¦
¦policelui)
¦usoara
¦ ¦schimbarea locului ¦
¦
¦
¦ ¦de
munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa ultimelor falange ¦Deficienta de ¦
25% ¦Nu se incadreaza. ¦
¦de la toate
degetele de ¦manipulatie ¦
¦Se recomanda ¦
¦la o
mana
¦usoara
¦ ¦schimbarea locului ¦
¦
¦
¦ ¦de
munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa prin amputatie a ¦Deficienta de ¦ 30-40%
¦Nu se incadreaza. ¦
¦4 degete de la o
mana ¦manipulatie
¦ ¦Se
recomanda ¦
¦(in afara policelui)
¦usoara
¦ ¦schimbarea locului ¦
¦
¦
¦ ¦de
munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa
policelui ¦Deficienta de ¦
30% ¦Nu se incadreaza. ¦
¦unilateral
¦manipulatie ¦ ¦Se
recomanda ¦
¦
¦usoara
¦ ¦schimbarea locului ¦
¦
¦
¦ ¦de
munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa unui police cu ¦Deficienta
de ¦ 40% ¦Nu se incadreaza. ¦
¦metacarpianul respectiv ¦manipulatie
¦ ¦Se
recomanda ¦
¦
¦usoara
¦ ¦schimbarea locului ¦
¦
¦
¦ ¦de
munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa ultimelor falange ¦Deficienta de ¦
40% ¦Nu se incadreaza. ¦
¦de la
toate degetele ¦manipulatie
¦ ¦Se
recomanda ¦
¦ambelor
maini
¦usoara
¦ ¦schimbarea locului ¦
¦
¦
¦ ¦de
munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa
policelui ¦Deficienta de ¦
50% ¦Gradul III ¦
¦bilateral
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦
¦medie
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa a 4 degete (in ¦Deficienta
de ¦ 50% ¦Gradul
III ¦
¦afara
policelui) ¦manipulatie
¦
¦
¦
¦bilateral
¦medie
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa degetelor de la o ¦Deficienta de ¦
50% ¦Gradul III ¦
¦mana
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦
¦medie
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Dezarticulatie radio- ¦Deficienta de
¦ 55% ¦Gradul
III ¦
¦carpiana
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦
¦medie
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatia unilaterala de¦Deficienta de ¦ 60-69%
¦Gradul III ¦
¦antebrat la diferite
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦nivele
¦medie
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Dezarticulatie de cot ¦Deficienta de
¦ 70% ¦Gradul
II ¦
¦
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatia unilaterala de¦Deficienta de ¦ 70-79%
¦Gradul II ¦
¦brat la diferite nivele ¦manipulatie
¦
¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Dezarticulatie
¦Deficienta de ¦ 80% ¦Gradul
II ¦
¦scapulo-humerala
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatia unui membru ¦Deficienta de ¦
80-89% ¦Gradul II ¦
¦superior cu reducerea
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦prehensiunii
¦accentuata ¦
¦
¦
¦contralateral
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa tuturor degetelor ¦Deficienta de ¦
90% ¦Gradul
I ¦
¦de la ambele maini
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦
¦grava
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatia unui membru ¦Deficienta de ¦
90-100%¦Gradul I
¦
¦superior asociata cu
¦manipulatie ¦
¦
¦
¦redori stranse
ale
¦grava
¦
¦
¦
¦articulatiei membrului
¦
¦
¦
¦
¦controlateral
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatia ambelor membre¦Deficienta de ¦
100% ¦Gradul I
¦
¦superioare (de
la ¦manipulatie
¦
¦
¦
¦diferite
nivele)
¦grava
¦
¦
¦
+--------------------------------------------------------------------+
*ST*
N.B. Pentru bolnavii cu amputatii la nivelul membrului superior drept sau pentru bolnavii stangaci cu amputatii la nivelul membrului superior stang, se vor acorda 6-12 luni de pensionare Gradul II de invaliditate, timp necesar pentru reeducarea gestualitatii.
Membrele inferioare
*T*
+--------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie totala sau
¦Deficienta ¦ 20-25% ¦Nu se incadreaza. ¦
¦partiala a degetelor de ¦functionala
¦ ¦Se
recomanda ¦
¦la unul sau de la
ambele¦usoara
¦ ¦schimbarea locului ¦
¦picioare
¦(Se vor evalua¦ ¦de
munca ¦
¦
¦tulburarile ¦
¦
¦
¦
¦secundare.) ¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie tip Lisfranck
¦Deficienta ¦ 35%
¦Idem
¦
¦(tarso-metatarsiana)
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦usoara
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie tip Chopart
¦Deficienta ¦ 40%
¦Idem
¦
¦(intratarsiana)
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦usoara
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie bilaterala
tip¦Deficienta ¦ 50% ¦Gradul
III ¦
¦Lisfranck
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦medie
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie bilaterala
tip¦Deficienta ¦ 60% ¦Gradul
III ¦
¦Chopart
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦medie
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie de gamba
¦Deficienta ¦ 50-59% ¦Gradul
III ¦
¦unilateral (la orice
¦functionala ¦
¦
¦
¦nivel)
¦medie
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie la nivelul
l/3¦Deficienta ¦ 60-69% ¦Gradul
III ¦
¦prox. a coapsei (bont
¦functionala ¦
¦
¦
¦minim de 7
cm)
¦medie
¦
¦
¦
¦unilateral
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie coapsa (bont
¦Deficienta ¦ 70% ¦Gradul
II ¦
¦mai mic de 7 cm); bont
¦functionala ¦
¦
¦
¦greu
protezabil;
¦accentuata ¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie unilaterala
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Gradul
II ¦
¦membrul
inferior ¦functionala
¦
¦
¦
¦asociata cu redori si
¦accentuata ¦
¦
¦
¦calusuri
vicioase
¦
¦
¦
¦
¦controlateral
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Dezarticulatie de sold
¦Deficienta ¦ 80% ¦Gradul
II ¦
¦unilaterala
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatie bilaterala a
¦Deficienta ¦ 90% ¦Gradul
I ¦
¦membrelor pelvine de la ¦functionala
¦
¦
¦
¦nivelul gambelor cu
¦grava
¦
¦
¦
¦imposibilitatea
¦
¦
¦
¦
¦realizarii
¦
¦
¦
¦
¦ortostatismului fara
¦
¦
¦
¦
¦carje
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatia
gambei ¦Deficienta
¦ 90% ¦Gradul
I ¦
¦asociata cu amputatia
¦functionala ¦
¦
¦
¦coapsei controlaterale
¦grava
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Amputatia transpelviana
¦Deficienta ¦ 90% ¦Gradul
I ¦
¦(inter-ilio-abdominala) ¦functionala
¦
¦
¦
¦unilaterala
¦grava
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa prin amputatie a
¦Deficienta ¦ 90% ¦Gradul
I ¦
¦ambelor
coapse
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦grava
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa
prin
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Gradul
I ¦
¦dezarticulatie a unui
¦functionala ¦
¦
¦
¦membru inferior
asociata¦grava
¦
¦
¦
¦cu anchiloza membrului
¦
¦
¦
¦
¦inferior controlateral
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-------------------¦
¦Lipsa
prin
¦Deficienta ¦ 100% ¦Gradul
I ¦
¦dezarticulatie a unui
¦functionala ¦
¦
¦
¦membru inferior
asociata¦grava
¦
¦
¦
¦cu amputatia
sau
¦
¦
¦
¦
¦dezarticulatia unui
¦
¦
¦
¦
¦membru
superior
¦
¦
¦
¦
+--------------------------------------------------------------------+
*ST*
2. Cauza care a condus la indicatia de
amputatie
In cazul amputatiilor de
necesitate din arteriopatii, diabet zaharat, neoplasme, boli neurologice, se vor
consulta si criteriile de evaluare de la capitolele aferente afectiunilor
cauzale, tinandu-se cont si de faptul ca deficienta somatica si cea locomotorie
se pot potenta reciproc, accentuand gradul de invaliditate.
Amputatiile cauzate de boli vasculare
periferice justifica incadrarea cel putin in gradul II de invaliditate, intrucat
survin in stadii avansate ale bolii vasculare si sunt dificil de protezat (se
vor consulta si criteriile de evaluare de la capitolul Bolile arterelor
periferice).
3. Starea bontului si
eficientaprotezarii:
Deficienta
functionala in cazul amputatiei de membru inferior se apreciaza in raport cu
posibilitatile bolnavului de a purta proteza. Starea bontului este deosebit de
importanta pentru a evalua sansa amputatului deafi protezat sau nu.
In cazul membrelor inferioare, pentru a
putea fi eficient protezat, bontul de amputatie trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii:
- sa aiba o
lungime suficienta;
- sa aiba o forma
cat mai regulata;
- sa nu prezinte
proeminente osoase si sa fie bine acoperit de muschi;
- sa fie fara exces de parti moi;
- sa fie nedureros, fara nevroame;
- sa fie acoperit cu tegumente indemne,
cu cicatrici vindecate, suple, neretractile, fara plastii sensibile si friabile,
fara leziuni dermatologice;
- sa nu
prezinte tulburari circulatorii.
Un
bont scurt, cu cicatrici vicioase, cu calus vicios, cu nevroame hiperalgice, cu
leziuni trofice, cu fistule cronice sau cu sechele complexe nu va putea fi
protezat eficient, determinand un grad mai mare de invaliditate.
In cazul in care pacientul nu poate fi
protezat din cauza bontului vicios, va fi indrumat catre o sectie de ortopedie
pentru refacerea bontului. Daca exista contraindicatii medicale pentru
interventia chirurgicala (afectiuni grave cardio-respiratorii, renale etc.),
bontul neprotezabil determina o agravare a deficientei functionale, care poate
justifica incadrarea intr-un grad de invaliditate superior celui determinat de
nivelul de amputatie.
Cazurile cu
amputatii de membre inferioare neprotezate din motive obiective, neimputabile
pacientului, in functie de imposibilitatea realizarii mersului si
ortostatismului fara carje sau fotoliu rulant se pot incadra intr-un grad de
invaliditate superior celui determinat de nivelul de amputatie, pana la
realizarea protezarii.
In cazul
amputatiilor recente de membre inferioare, in functie de imposibilitatea
realizarii mersului si ortostatismului fara carje sau fotoliu rulant,
deficientul poate fi incadrat intr-un grad de invaliditate superior celui
determinat de nivelul de amputatie, pe o perioada de un an, timp necesar pentru
achizitionarea protezelor (provizorii, ulterior definitive) si a altor
dispozitive medicale necesare, precum si pentru reeducarea mersului cu aceste
dispozitive.
TRAUMATISMELE
VERTEBRO-MEDULARE
Traumatismele vertebro-medulare inchise
si deschise ocupa in tabloul general al patologiei aparatului locomotor o
fractiune de aproximativ 0,7-1 %.
Din
punct de vedere lezional, exista doua mari grupe:
1. Leziuni rahidiene cu interesarea
elementelor canalului rahidian, denumite si mielice;
2. Leziuni rahidiene fara semne
neurologice sau amielice (dupa Putti).
Din multiplele incercari de clasificare
de utilitate practica, certa este cea a Institutului "Rizzoli" prezentata la cea
de-a XXXIII-a reuniune anuala a Societatii Franceze de Ortopedie.
Aceasta clasificare imparte leziunile in
trei grupe mari, initiale:
I. Fracturi de corp vertebral:
a) fracturi prin compresiune care pot fi
complete sau cuneiforme;
b) fracturi
cominutive;
c) fracturi parcelare.
II. Fracturi de arc posterior:
a) fracturi de apofize (transverse,
spinoase, articulare);
b) fracturi de
lame;
c) fracturi de pediculi.
III. Fracturi - luxatii (cu sau fara
leziuni disco-ligamentare), care nu au alt cuprins decat pura notiune
enuntata.
In fata unei rezultante
posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatica a unui anumit segment,
urmand a detalia aspectul anatomopatologic si aspectul clinic - urmarit in
evolutia sa.
Importanta atingerilor
medulo-radiculare reprezinta un capitol dominant in patologia traumatismelor
rahidiene, prezenta sau absenta lor transeaza net doua aspecte, doua atitudini
terapeutice si incadrari diferentiate in grade de invaliditate.
Consecintele lezarii
medulo-rahidiene:
1. Consecinta
IMEDIATA: socul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activitatilor
spinale, avand caractertranzitoriu. Dureaza 1-6 saptamani.
2. Consecintele PRECOCE: sunt
independente de socul spinal, dar in directa dependenta de leziunea medulara.
Sunt aceleasi in toate segmentele medulare:
- sindrom senzitiv si motor remanent;
- tulburari vezicale subforma de
retentie;
- tulburari intestinale si
anorectale;
- tulburari alefunctiilor
genitale;
- tulburari
neuro-vegetative (termice, tensionale, aritmii);
- tulburari trofice.
3. Consecinte TARDIVE:
- deficit senzitiv si motor rezidual;
- tulburari metabolice si de
nutritie;
- tulburari viscerale;
- tulburari psihice.
Sistematizand sinoptic, distingem:
I. Sindrom neurologic total: tetraplegie
sau paraplegie
II. Sindroame
neurologice partiale, intre care distingem: Sindromul Brown-Sequard, sindromul
centromedular cervical, sindromul radiculo-medular acut si sindroame neurologice
particulare.
III. Sindrom radicular -
care cuprinde, pe langa atingerile electiv radiculare, sindromul cozii de
cal.
Diagnosticul clinic pozitiv se
stabileste tinand cont de:
- examenul
clinic neurologic;
- examenul
radiologic:
- discografie;
- flebografie;
- arteriografie;
- examenul tomografic;
- examenul IRM;
- electromiografiei;
- examenul LCR.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza unui segment
¦Deficienta ¦ 25-30% ¦Pastrata ¦Se
recomanda ¦
¦de coloana
(osteosinteza¦functionala
¦
¦
¦schimbarea ¦
¦posttraumatica)
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloza sau redori
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Se
recomaanda ¦
¦stranse pe segmente
mari¦functionala ¦ ¦cel
putin ¦schimbarea ¦
¦(cu
tulburari
¦medie
¦ ¦jumatate ¦locului
de ¦
¦ventilatorii
medii)
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Anchiloze cu deformari
¦Deficienta ¦ 70-80% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦mari
(cifoze-cifoscolio-¦functionala
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦ze cu
tulburari
¦accentuata ¦
¦
¦
¦
¦ventilatorii medii-ac-
¦
¦
¦
¦
¦
¦centuate)
¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Pentru sechelele neurologice, diagnosticul functional si capacitatea de munca se vor stabili dupa criteriile pentru afectiunile neurologice.
II. SECHELELE POST OA-TBC; MORB POTT
TBC evolueaza ciclic in trei faze:
I. Faza de insamantare;
II. Faza distructiva;
III. Faza de cicatrizare si
anchiloza.
Diagnosticul clinic si
stadiul afectiunii se stabilesc de catre unitatile teritoriale ale sectiei anti
TBC.
Diagnosticul functional se va
aprecia in raport cu stadiul afectiunii, respectiv cu incadrarea in grupele de
dispensarizare.
Toate afectiunile TBC
osteoarticulare in evolutie genereaza o deficienta functionala accentuata si se
incadreaza in gradul II (doi) de invaliditate, indiferent de localizarea
procesului tuberculos:
- TBC - OA
scapulohumerala;
- TBC - OA cot;
- TBC - OA radiocarpiana;
- TBC - OA sacroiliaca;
- TBC - OA coxofemurala;
- TBC - OA genunchi;
- TBC - OA tibiotarsiana si
intratarsiana.
Sechelele - anchiloze
si redorile stranse - se vor evalua conform criteriilor de la capitolul Redori -
Anchiloze.
Sechele Morb Pott
Se recomanda:
- examen clinic;
- testarea coloanei;
- probe ventilatorii;
- EKG;
- examen radiologic.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Osteosinteza
unui ¦Deficienta ¦ 25-30%
¦Pastrata ¦Se recomanda ¦
¦segment de coloana
¦functionala ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦(2-3-4
vertebre)
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Osteosinteza
unui ¦Deficienta ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦segment mare (5-6-7
¦functionala ¦ ¦cel
putin ¦Se recomanda ¦
¦vertebre)
¦medie
¦ ¦jumatate
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Osteosinteza pe coloana
¦Deficienta ¦ 70-80% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦deformata
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦
¦
¦(cifoscoliotica, cu
¦accentuata ¦
¦
¦
¦
¦tulburari ventilatorii)
¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
III. OSTEONECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL
Este o afectiune ce presupune alterarea
pana la suprimare a circulatiei arteriale intr-un segment al osului.
Cea mai frecventa localizare este capul
femural.
Alte localizari: osul
navicular carpian, astragalul, capul humeral si fragmente izolate de
os.
Criterii pentru diagnosticul clinic:
- durere spontana si provocata;
- redoare algica a articulatiei
soldului;
- mers schiopatat.
Examenele de laborator sunt
neconcludente.
Diagnosticul de
certitudine:
- examen radiologic;
- scintigrafie osoasa;
- tomografie computerizata;
- I.R.M.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Necroza aseptica de cap
¦Deficienta ¦ 50-59% ¦Pastrata ¦Gradul
III ¦
¦femural
confirmata ¦functionala
¦
¦ ¦Se
recomanda ¦
¦(unilateral)
¦usoara
¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Necroza aseptica de cap
¦Deficienta ¦ 60-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦femural unilateral
in ¦functionala
¦ ¦cel putin ¦Se
recomanda ¦
¦evolutie cu
distructie ¦medie
¦ ¦jumatate
¦schimbarea ¦
¦CF
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Necroza aseptica de cap
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Idem
¦Gradul II ¦
¦femural confirmata
¦functionala ¦
¦
¦
¦
¦(bilaterala) in
evolutie¦accentuata
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
IV. OSTEOMIELITA. OSTEITELE FISTULIZATE
Osteomielita este o boala generala, cu
evolutie si forme clinice diferentiate.
Termenul de osteomielita a fost introdus
de Lannelongue, care presupunea ca leziunea de inceput este infectia maduvei
osului.
Formele clinice pot fi:
- forme acute:
- forma hipertoxica;
- forma septicemica;
- forma piogena - cu modificari
prevalent locale;
- osteomielita
cronica de la inceput;
- osteomielita
acuta cronicizata.
Diagnosticul se
stabileste pe:
- tabloul clinic:
local si general;
- tabloul sanguin -
leucocitoza;
- VSH;
- insamantare din secretia locala;
- examenul radiologic - care ne arata:
distractie osoasa, eventual cu sechestru si osteoporoza perifocala.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Osteomielita cronica
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦fistulizata
¦globala
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
SUPURATIILE OSOASE POSTTRAUMATICE
- osteite post-traumatice acute
cronicizate;
- osteite
post-traumatice care evolueaza cronic de la inceput.
Diagnosticul clinic:
- fistule remanente unice sau multiple,
cu sau fara alterarea partilor moi.
-
examenul radiologic - fistulografic este concludent.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Supuratii
osoase ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦fistulizate
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
V. DEFORMATIILE COLOANEI VERTEBRALE
Acestea sunt scolioza sau cifoscolioza
de etiologie polimorfa, ajunsa la maturitate.
Diagnosticul clinic se stabileste pe
baza:
- examenului clinic;
- testarii mobilitatii coloanei;
- examenului radiologic.
Diagnosticul pozitiv are in vedere
examenul goniometric efectuat pe o radiografie standard.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Scolioza, cifoscolioza
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Se
recomanda ¦
¦cu grad de curbura
sub ¦functionala ¦
¦
¦schimbarea ¦
¦60° (cu
tulburari
¦usoara
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦ventilatorii
mici)
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Scolioza, cifoscolioza
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦cu grad de curbura
peste¦functionala ¦ ¦cel
putin ¦Se recomanda ¦
¦60° (cu
tulburari
¦medie
¦ ¦pe
jumatate¦schimbarea ¦
¦ventilatorii
mici-medii)¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦si fara
tulburari
¦
¦
¦
¦munca ¦
¦neurologice
¦
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Scolioza, cifoscolioza
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦cu grad de
curbura peste¦functionala
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦60°, cu
tulburari ¦accentuata
¦
¦
¦
¦
¦neurologice:
para-pareza¦
¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Scolioza cu grad de
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierduta in¦Gradul
I ¦
¦curbura
peste 60°, cu ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦tulburari neurologice -
¦grava
¦
¦
¦
¦
¦paraplegie
¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VI. ARTROPLASTIA DE SOLD CU PROTEZA TOTALA. Complicatii
Evaluand favorabil rezultatele bune,
medicul expert trebuie sa aiba in vedere si sa nu subestimeze complicatiile ce
pot surveni in timpul si dupa executarea artroplastiei.
Toate aceste elemente vor fi
inregistrate pentru ca, in final, sa se poata realiza o cat mai corecta
apreciere a deficientei functionale.
Complicatiile pot fi: intraoperatorii, secundare si tardive.
I. Complicatiile intraoperatorii, legate
de tehnica:
1. perforarea fundului
cotilului;
2. perforarea diafizei
femurale;
3. leziunea nervului
sciatic sau femural.
II. Complicatii
secundare legate de o tehnica imperfecta (neadaptata):
1. hematomul postoperator;
2. infectia postoperatorie;
3. luxatia capului protezei;
4. insuficienta muschilor fesieri si
abductori in statica si mers;
5.
complicatii generale: tromboemboliile.
III. Complicatii tardive:
1. Osiflcarile heterotope (dupa
Brooker):
a) - osificari insulare in
partile moi periarticular;
b) - punti
osoase incomplete;
c) - punti osoase
complete - anchiloza.
2. Decimentarea
aseptica, mobilizarea (Loosening) sau osteoliza. Descrisa pentru prima data de
Harris (l976), aceasta complicatie se manifesta prin:
- reaparitia durerii la nivelul
soldului, cu iradiere spre genunchi;
- fenomene claudicative cu limitarea miscarilor.
Diagnosticul radiologic:
- osteoliza segmentara: lizereu de
radiotransparenta periprotetica, progresiv;
- osteoliza lacunara - cand apare o
geoda metafizar sau diafizar, ce creste progresiv.
3. Fractura femurului - poate surveni in
orice moment, dar mai ales dupa un numar de ani.
4. Degradarea pieselor femurale survine
drept consecinta a "oboselii" materialului, in special a pieselor de otel in
situatia decimentarii sau a unui defect de fabricatie.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul clinic ¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate/
¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦Observatii ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Artroplastie de sold cu
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦redoare algica
prin ¦functionala
¦ ¦cel putin ¦Se
recomanda ¦
¦osificari
heterotope
¦medie
¦ ¦pejumatate
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Artroplastie de sold cu
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦decimentare
(osteoliza ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦progresiva)
¦accentuata ¦
¦
¦
¦
+------------------------+--------------+--------+-----------+---------------¦
¦Artroplastie de sold
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦algica prin
degradarea ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦pieselor
femurale ¦accentuata
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VII. MALFORMATII CONGENITALE
- membre toracale:
- luxatie congenitala a
umarului;
- agenezie -
degete, mana, antebrat;
-
sindactilie.
- membre pelvine:
- displazia luxanta a
soldului;
- coxa-vara,
coxa-valga, coxa-plana;
-
aplazii de femur;
- genu
varum, genu valgus, genu recurvatum;
- picior stramb congenital -
varus - valgus - talus - cavus.
-
coloana vertebrala:
A. de origine
medulara:
a) siringomielie si
hidromielie,
b) malformatii
vasculare;
c) chist dermoid si
epidermoid.
B. de origine
vertebrala:
a) sindrom
Klippel-Feil;
b) sindrom de coasta
cervicala;
c) sacralizarea vertebrei
L5;
d) angiom vertebral.
C. mixte;
a) spina bifida.
Diagnosticul functional se va stabili in
raport cu tulburarile functionale - anchiloze, redori, scurtari, membre balante,
tulburari neurologice.
TABEL
cu miscarile, pozitiile fiziologice si
pozitiile functionale in anchiloze si
redori stranse ale principalelor articulatii
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Denumirea
¦Amplitudinea fiziologica¦Deficienta medie.
¦Pozitia ¦
¦articulatiei
¦
¦Mobilitate de: ¦functionala in¦
¦
¦
¦
¦anchiloze si ¦
¦
¦
¦
¦redori stranse¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Coloana
¦Flex. = 0°-60°
¦
30° ¦
0°-30° ¦
¦cervicala ¦Ext.
= 0°-50°
¦
25° ¦
0°-10° ¦
¦
¦Incl. lat. stg. = 0°-40°¦
15° ¦
0°-15° ¦
¦
¦Incl. lat. dr. = 0°-40° ¦
15° ¦
0°-15° ¦
¦
¦Rotatie stg. = 0°-60° ¦
20° ¦
0°-20° ¦
¦
¦Rotatie dr. = 0°-60° ¦
20° ¦
0°-20° ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Coloana dorso- ¦Flex. =
0°-95°
¦
15° ¦
0°-15° ¦
¦lombara
¦Ext. = 0°-35°
¦
15° ¦
0°-15° ¦
¦
¦Incl. lat. stg. = 0°-40°¦
15° ¦
0°-15° ¦
¦
¦Incl. lat. dr. = 0°-40° ¦
15° ¦
0°-15° ¦
¦
¦Rotatie stg. = 0°-60° ¦
20° ¦
0°-20° ¦
¦
¦Rotatie dr. = 0°-60° ¦
20° ¦
0°-20° ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Scapulo-humerala¦Anteduc. =
0°-170° ¦
70° ¦
0°-15° ¦
¦
¦Retroduc. = 0°-35°
¦
0° ¦
0°-10° ¦
¦
¦Abd. = 0°-85°
¦
40° ¦
0°-20° ¦
¦
¦Add. = 0°-45°
¦
30° ¦
0°-0° ¦
¦
¦Rotatie int. = 0°-90° ¦
0° ¦
0°-10° ¦
¦
¦Rotatie ext. = 0°-90° ¦
0° ¦
0°-10° ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Cot
¦Flex. = 0°-140°
¦
45° ¦
90°-125° ¦
¦
¦Pron. = 0°-90°
¦
45° ¦
0°-45° ¦
¦
¦Supin. = 0°-90°
¦
45° ¦
0°-45° ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Mana (pumn) ¦Flex. =
0°-85°
¦
40° ¦
0°-40° ¦
¦
¦Ext. = 0°-85°
¦
30° ¦
0°-30° ¦
¦
¦Inclin. uln. = 0°-40° ¦
- ¦
0°-20° ¦
¦
¦Inclin. rad. = 0°-20° ¦
- ¦
0°-15° ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Police
¦Flex. = 0°-90°
¦
40° ¦
0°-45° ¦
¦Metacarpofalan- ¦Ext.
= 0°-0°
¦
-
¦ - ¦
¦giana
¦Abd. = 0°-60°
¦
10° ¦
0°-10° ¦
¦
¦Opozitie = 0 cm
¦ 2
cm
¦ - ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Interfalangiana ¦Flex. =
0°-90°
¦
30° ¦
0°-10° ¦
¦1
¦Ext. = 0°-0°
¦
- ¦
0°-10° ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Index
¦Flex. = 0°-90°
¦
30° ¦
35°-35° ¦
¦Mediu
¦Ext. = 0°-0°
¦
-
¦ - ¦
¦Inelar
¦
¦
¦
¦
¦Auricular
¦
¦
¦
¦
¦Metacarpofalan-
¦
¦
¦
¦
¦giana
¦
¦
¦
¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Interfalangiana ¦Flex. =
0°-90°
¦
30° ¦
35°-35° ¦
¦1
¦Ext.
=0°-0°
¦
-
¦ - ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Interfalangiana ¦Flex. =
0°-90°
¦
30° ¦
0°-45° ¦
¦2
¦Ext. = 0°-0°
¦
-
¦ - ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Coxofemurala ¦Flex. =
0°-130°
¦
45° ¦
0°-15° ¦
¦
¦Ext. = 0°-25°
¦
- ¦
0°-5° ¦
¦
¦Abd. = 0°-45°
¦
15° ¦
0°-10° ¦
¦
¦Add. = 0°-30°
¦
- ¦
0°-5° ¦
¦
¦Rotatie int. = 0°-40° ¦
- ¦
0°-5° ¦
¦
¦Rotatie ext. = 0°-60° ¦
- ¦
0°-5° ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Genunchi
¦Flex. = 0°-145°
¦
45° ¦
0°-10° ¦
+----------------+------------------------+-------------------+--------------¦
¦Glezna
¦Flex. plantara = 0°-50° ¦
15° ¦
0°-0° ¦
¦
¦Flex. dorsala = 0°-20° ¦
10° ¦
0°-5° ¦
¦
¦Abd. = 0°-25°
¦
15° ¦
0°-10° ¦
¦
¦Add. = 0°-45°
¦
10° ¦
0°-10° ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
9. CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC,
DIAGNOSTICUL FUNCTIONAL SI AL CAPACITATII
DE MUNCA IN BOLILE REUMATISMALE
Bolile reumatismale fac parte din clasa
a XIII-a din cele 2l de clase mari de boli, conform Clasificatiei Statistice
Internationale a Maladiilor si Problemelor conexe de Sanatate (C.I.M. in romana
si franceza, ICD in engleza).
Clasa a
XIII-a, conform C.I.M., este clasa din care fac parte: Bolile sistemului
osteo-articular al muschilor si ale sistemului conjunctiv.
Principalele boli invalidante:
I. Poliartrita reumatoida
II. Spondilartritele seronegative:
1. Spondilartrita anchilozanta.
2. Artritele reactive
(SindromulReiter-Fiessinger-Leroy).
3. Artropatiapsoriazica.
4.
Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasa, Boala Crohn.
5. Boala Whiple.
III. Lupusul eritematos sistemic
IV. Sclerodermia sistemica
V. Polimiozitele si dermatomiozita
VI. Vasculitele. Poliarterita nodoasa si
alte vasculite: Angeita alergica si granulomatoasa (Boala Churg-Strauss), Boala
Kawasaky, Arterita Takayasu, Granulomatoza Wegener, Boala Behcet
VII. Boala mixta a tesutului
conjunctiv
VIII. Sindromul Sjogren
IX. Artritele microcristaline si
dismetabolice:
1. Guta.
2. Condrocarcinoza (Pseudoguta).
3. Alte artropatii microcristaline.
X. Bolile articulare degenerative:
1. Coxartroza.
2. Gonartroza.
3. Artrozele piciorului.
4. Artrozele mainii.
5. Spondiloza cervicala si lombara.
6. Spondiloza hiperostozanta.
XI. Bolile reumatismale abarticulare
1. Bolile reumatismale abarticulare
difuze:
a) Fibromialgia
(fibrozita);
b) Sindromul durerii
miofasciale.
2. Bolile reumatismale
abarticulare localizate:
a)
Periartrita scapulo-humerala (umar blocat, pseudoparalitic);
b) Periartrita coxofemurala;
c) Distrofia simpatica reflexa;
d) Boala Dupuytren;
e) Boala Ledderhose.
I. POLIARTRITA REUMATOIDA (P.R.)
SAU ARTRITA REUMATOIDA -
COD DE BOALA 628, DUPA C.I.M.
Diagnosticul de Poliartrita reumatoida
se sustine pe criteriile ACR (revizuite in 1987), dupa Arnett si
colaboratorii.
- Investigatiile de
laborator necesare pentru sustinerea diagnosticului de PR si pentru urmarirea
evolutiei bolii sunt: VSH, Proteina C reactiva (cantitativ), factorii
reumatoizi, anticorpii antipeptid ciclic citrulinat (AC anti CCP);
- Examenul radiologie standard;
- Ecografia articulara;
- Rezonanta magnetica nucleara (de
rezerva);
- Scintigrafia
osteo-articulara (de rezerva, numai in cazuri selectionate).
Aprecierea capacitatii functionale a
bolnavilor cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii si de alterarile
structurale osteo-articulare.
Exista
deci o incapacitate cauzata de inflamatie (potential reversibila) si alta
determinata de alterarile structurale consecutive (frecvent definitiva).
Gradul de activitate al PR poate fi
evaluat printr-o serie de parametri clinici sau biologici: numar de articulatii
dureroase si tumefiate, redoare matinala, evaluare globala a activitatii bolii
(VAS medic si pacient), niveluri reactanti de faza acuta (VSH, CRP cantitativ),
indici compoziti validati (DAS 28), factori prognostici (niveluri Ac anti CCP si
niveluri serice factori reumatoizi).
Diagnosticul stadiului alterarii structurale se bazeaza pe scorul radiografic
Sharp (in varianta modificata de Van der Heijde sau de Genant), al
eroziunilorjuxtaarticulare si de ingustare a spatiului articular si poate fi
sumarizat pe baza criteriilor unanim acceptate, propuse de Steinbrocker, care
prezinta corelatie cu deficitul functional.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul
clinic ¦ Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Poliartrita reumatoida
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦precoce sau
artrita ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦nediferentiata
¦functionala ¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Poliartrita reumatoida la
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦debut
(dupa criteriile ¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Steinbroker)
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦Clasa functionala 1 -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capacitate functionala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦completa, cu posibilitatea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de a exercita
normal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦profesia
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Poliartrita reumatoida
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦st. I (dupa criteriile
¦functionala ¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦Steinbroker) = moderat
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦activa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Clasa functionala 2 =
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capacitate functionala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦normala, cu
exceptia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦handicapului durerii si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦redorii la una sau mai
¦
¦
¦
¦ ¦
¦multe
articulatii
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦I. Poliartrita reumatoida
¦Deficienta ¦ 70-79% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦st. II (dupa criteriile
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦Steinbrocker) = moderat
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦activa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Clasa functionala 2 -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capacitate functionala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦redusa,
prezentand
¦
¦
¦
¦ ¦
¦handicapul durerii si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦redorii la una sau mai
¦
¦
¦
¦ ¦
¦multe
articulatii
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦II. Poliartrita reumatoida
¦Deficienta ¦ 80-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦st. II/III = moderat activa¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦Clasa functionala 2 -
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦capacitate functionala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦redusa, cu
afectarea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦semnificativa a
mobilitatii¦
¦
¦
¦ ¦
¦articulare, reducerea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capacitatii de deplasare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si/sau a gesticii uzuale
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦I. Poliartrita reumatoida
¦Deficienta ¦ 90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦st. III (sever)
dupa ¦functionala
¦ ¦de munca
si¦Necesita ¦
¦criteriile
Steinbroker
¦grava
¦ ¦autoservire¦ingrijire si¦
¦Clasa functionala 3 =
¦
¦ ¦pierduta in¦supraveghere¦
¦capacitate functionala
mult¦
¦ ¦totalitate ¦din partea ¦
¦limitata,
permitand
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦bolnavului numai o mica
¦
¦
¦
¦persoane ¦
¦parte din
ocupatiile
¦
¦
¦
¦ ¦
¦casnice si de autoservire
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦II. Poliartrita reumatoida
¦Deficienta ¦ 90-95% ¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦st. IV (dupa criteriile
lui¦functionala ¦ ¦de
munca si¦Necesita ¦
¦Steinbroker)
¦grava
¦ ¦autoservire¦ingrijire si¦
¦Clasa functionala 4 =
¦
¦ ¦pierduta in¦supraveghere¦
¦infirmitate importanta;
¦
¦ ¦totalitate ¦din partea ¦
¦bolnav imobilizat la pat
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦sau
fotoliu; se deplaseaza
¦
¦
¦
¦persoane ¦
¦cu foarte mare
dificultate,¦
¦
¦
¦ ¦
¦nu se poate ocupa
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦propria ingrijire sau o
¦
¦
¦
¦ ¦
¦face cu mare dificultate
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
II. SPONDILARTRITELE SERONEGATIVE:
II.1. Spondilita
anchilozanta (S.A.) - cod de boala 469, dupa C.I.M.
Diagnostic cert de spondilita
anchilozanta se stabileste conform criteriilor New York (1984), modificate:
a. durere lombarajoasa si redoare
matinala de peste 3 luni care se amelioreaza in conditii de efort si nu dispare
in repaus;
b. limitarea miscarii
coloanei lombare in plan sagital si frontal;
c. limitarea expansiunii cutiei
toracice;
d.1. sacroilita unilaterala
grad 3-4;
d.2. sacroilita bilaterala
grad 2-4.
Diagnosticul cert de
spondilita anchilozanta presupune prezenta criteriului imagistic (radiologic sau
RMN) asociat cel putin unui criteriu clinic.
Explorarile de laborator necesare pentru
sustinerea diagnosticul de SA:
-
Investigatii biologice:
- VSH;
proteina C reactiva (cantitativ); antigenul HLAB 27 este prezent la 80-90 %
dintre bolnavi, dar nu este obligatoriu pentru diagnostic, care poate fi pus si
in absenta acestuia.
- Examenul
radiologic standard.
- Rezonanta
magnetica nucleara.
- Tomografia
computerizata axiala (de rezerva, numai in cazuri selectionate).
- Scintigrafia osteoarticulara (de
rezerva, numai in cazuri selectionate ).
Necesita evaluare conform criteriilor ASAS, inclusiv BASDAI.
VERSIUNEA ROMANEASCA A INDEXULUI
BASDAI
(BATH
ANKYLOSINGSPONDYLITISDISEASE ACTIVITY INDEX)
Va rugam sa marcati cu un X pe
urmatoarele scale (0-10 cm). Daca simptomele dvs. (durere, oboseala) au avut
variatii, marcati numarul care indica media severitatii acestora.
Cum au fost in ultima saptamana?
1. Care a fost gradul oboselii pe care
ati resimtit-o?
[0][1][2][3][4][5][6][7][8][9][10]
absenta
Foarte severa
2. Cum ati descrie durerea de coloana
cervicala, toracala sau lombara?
[0][1][2][3][4][5][6][7][8][9][10]
absenta
Foarte severa
3. Cum au fost, per ansamblu, durerile
si tumefactiile pe care le-ati avut la nivelul articulatiile periferice?
[0][1][2][3][4][5][6][7][8][9][10]
absenta
Foarte severa
4. Cum ati resimtit durerea la atingere
sau presiune la nivelul zonelor dureroase (entezelor)?
[0][1][2][3][4][5][6][7][8][9][10]
absenta
Foarte severa
5. Cum ati resimtit redoarea
(intepeneala) de dimineata, dupa ce va treziti?
[0][1][2][3][4][5][6][7][8][9][10]
absenta
Foarte severa
6. Cat timp apreciati ca dureaza
redoarea (intepeneala), dimineata?
[0][1][2][3][4][5][6][7][8][9][10]
0
ore 1
ora 2 ore sau peste
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul
clinic ¦ Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Spondilartrita
anchilozanta¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦la debut in faza
de ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦sacroileita gradul I sau
II¦functionala ¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦I.
Spondilartrita
¦Deficienta ¦ 20-39% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦anchilozanta forma centrala¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦in faza de sacroileita
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦gradul III -
IV
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦II.
Spondilartrita
¦Deficienta ¦ 40-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦anchilozanta forma centrala¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦cu prinderea articulatiei
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦sacroiliace gradul IV +
¦
¦
¦
¦ ¦
¦coloana dorso-lombara
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦I.
Spondilartrita
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦anchilozanta forma
centrala¦functionala ¦
¦cel putin
¦ ¦
¦cu prinderea coloanei
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦cervico-dorso-lombare
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦II.
Spondilartrita
¦Deficienta ¦ 60-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦anchilozanta
forma ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦periferica la
debut
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦I. Spondilita anchilozanta
¦Deficienta ¦ 70-79% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦forma centrala cu prinderea¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦coloanei
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦cervico-dorso-lombare si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fixarea coloanei cervicale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦in flexie in
mod
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ireversibil
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦II. Spondilita
anchilozanta¦Deficienta ¦ 80-85% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦forma centrala cu
prinderea¦functionala ¦
¦totalitate ¦
¦
¦coloanei cervicale si a
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦centurilor
scapulo-humerale¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau coxo-femurale uni- sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bilateral
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦III.
Spondilita
¦Deficienta ¦ 85-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦anchilozanta
forma ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦periferica cu prinderea
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦articulatiilor periferice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mari -
coxofemurale,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦genunchi, coate, pumni
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦I. Spondilita anchilozanta
¦Deficienta ¦ 90-94% ¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦forma centrala cu
prinderea¦functionala ¦
¦de munca si¦Necesita ¦
¦coloanei cervicale si a
¦grava
¦ ¦autoservire¦ingrijire si¦
¦centurilor
scapulo-humerale¦
¦ ¦pierduta in¦supraveghere¦
¦si coxofemurale bilateral
¦
¦ ¦totalitate ¦din partea ¦
¦cu tendinte la anchiloze
in¦
¦
¦
¦altei ¦
¦pozitii
vicioase
¦
¦
¦
¦persoane ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦II. Spondilita
anchilozanta¦Deficienta ¦ 95%
¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦forme
periferice severe cu ¦functionala
¦ ¦de munca
si¦Necesita ¦
¦anchiloze
multiple
¦grava
¦ ¦autoservire¦ingrijire si¦
¦(genunchi in
flexie;
¦
¦ ¦pierduta in¦supraveghere¦
¦anchiloza tibiotarsiana in
¦
¦ ¦totalitate ¦din partea ¦
¦equin
etc.)
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦
¦
¦persoane ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦III.
Spondilita
¦Deficienta ¦ 96-100%¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦anchilozanta forme mixte
¦functionala ¦ ¦de munca
si¦Necesita ¦
¦(centrale si
periferice) ¦grava
¦ ¦autoservire¦ingrijire si¦
¦cuprinderea
coloanei
¦
¦ ¦pierduta in¦supraveghere¦
¦cervicale, a centurilor
¦
¦ ¦totalitate ¦din partea ¦
¦scapulo-humerale si
pelvine¦
¦
¦
¦altei ¦
¦si a
articulatiilor
¦
¦
¦
¦persoane ¦
¦periferice
mari
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
II.2. Artritele reactive (AR) sau Sindrom Reiter - Fiessinger -Leroy - (RFL) - cod de boala 647, dupa C.I.M.
Criteriile pentru diagnosticul clinic al
sindromului RFL sunt criteriile clinice si semnele radiologice:
- Investigatii de laborator:
- VSH; hemoleucograma; proteina C
reactiva; anticorpii specifici in functie de germenul incriminat in declansarea
bolii; examenul lichidului sinovial (numai in cazuri selectionate);
- Examen radiologic.
- R.M.N. (de rezerva, numai in cazuri
selectionate).
- Scintigrama osoasa;
(de rezerva, numai in cazuri selectionate).
- Examen bacteriologic: urocultura,
coprocultura (pot fi negative daca nu sunt surprinse la declansarea bolii).
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul
clinic ¦ Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦AR sau sindrom
RFL
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦incomplet in
faza
¦deficienta ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦incipienta de oligoartrita
¦functionala ¦
¦
¦ ¦
¦subacuta
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦AR cu sindrom RFL la
debut,¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦in faza
de artrita
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦incipienta la una sau doua
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦articulatii, sau asociat
cu¦
¦
¦
¦ ¦
¦sacroileita unilateral
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦AR cu sindrom RFL in forme
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦constituite dupa o
perioada¦functionala ¦
¦cel putin
¦ ¦
¦de evolutie cu 2-3 pusee
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦acute de oligo-artrite in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cursul unui
an
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦AR sau sindrom RFL in
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦formele cronice, dupa o
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦evolutie de aproximativ
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦5 ani, cu 3-4 pusee acute
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pe an, care evolueaza spre
¦
¦
¦
¦ ¦
¦S.A. in forma
mixta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦centrala si periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
II.3. Artropatiapsoriazica (AP) - cod de
boala 647, dupa C.I.M.
Diagnosticul de artropatie psoriazica se
sustine pe criterii clinice si radiologice.
Criteriile de clasificare cele mai
cunoscute si raspandite sunt cele ale lui Moll si Wright*:
1 - afectare interfalangiana distala
(specifica artropatieipsoriazice)
2 -
artrita mutilanta (specifica artropatieipsoriazice)
3 - poliartrita simetrica, asemanatoare
clinic cu PR, dar cu FR absent (des intalnita)
4 - oligoartrita asimetrica sau
monoartrita (cel mai des intalnita)
5
- afectare axiala ca element caracteristic predominant.
Psoriazisul cutanat sau/si unghial este
frecvent prezent, dar exista cazuri in care manifestarile cutanate apar dupa
instalarea artritelor.
- Investigatii
de laborator:
- hemoleucograma;
VSH; PCR (cantitativ ), acidul uric; factorul reumatoid;
- Examen radiologic (diferentiat pentru
afectarea periferica sau axiala);
-
Rezonanta magnetica nucleara (in cazuri selectionate).
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul
clinic ¦ Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Artrita psoriazica in
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦observatie cu forme usoare
¦deficienta ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦de
psoriazis
¦functionala ¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Artrita psoriazica in
forma¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦de
oligoartrita asimetrica ¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦la debut, cu afectarea
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦articulatiilor
mici
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(articulatiile IF distale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de mana sau picior + forme
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cutanate usoare
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦psoriazis
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Artrita psoriazica in
forma¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦de oligoartrita
asimetrica,¦functionala ¦
¦cel putin
¦ ¦
¦cu afectarea unei singure
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦articulatii mari sau a 2-3
¦
¦
¦
¦ ¦
¦articulatii mici, asociate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu leziuni cutanate de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦psoriazis
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Artropatie psoriazica in
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦forma de
spondilita ¦functionala
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦psoriazica: afectare
axiala¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦cu prinderea coloanei CDL,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦asociata cu tendinta la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anchiloze si deformarea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mainii (mana "in gheara")
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
I.4. Spondilartritele enteropatice din colita ulceroasa; boala Crohn - cod de boala 647, dupa C.I.M.
II.5. Maladia Whipple (B.W.) - cod de
boala 647, dupa C.I.M. sau lipodistrofia intestinala
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul
clinic ¦ Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Artritele enteropatice sau
¦Deficienta ¦
¦
¦ ¦
¦Spondilitele enteropatice
¦functionala ¦
¦
¦ ¦
¦sunt artrite ce insotesc
¦este
¦
¦
¦ ¦
¦colita ulceroasa, boala
¦determinata de¦
¦
¦ ¦
¦Crohn si by-pass-ul ileal ¦boala de baza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- afectarea ¦
¦
¦ ¦
¦
¦articulara ¦
¦
¦ ¦
¦
¦este o
¦
¦
¦ ¦
¦
¦modalitate de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦debut a bolii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦digestive cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦multi ani ¦
¦
¦ ¦
¦
¦inainte de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦aparitia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦semnelor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦digestive. ¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Maladia Whipple in forme
de¦Deficienta ¦
¦
¦ ¦
¦artrite acute migratoare
¦functionala ¦
¦
¦ ¦
¦sau fugace, cu durata mai
¦este
¦
¦
¦ ¦
¦mica de o saptamana, cu
¦determinata de¦
¦
¦ ¦
¦vindecare fara sechele
¦boala de baza ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- afectarea ¦
¦
¦ ¦
¦
¦articulara ¦
¦
¦ ¦
¦
¦este o
¦
¦
¦ ¦
¦
¦modalitate de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦debut a bolii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦digestive cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦multi ani ¦
¦
¦ ¦
¦
¦inainte de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦aparitia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦semnelor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦digestive. ¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦Maladia Whipple in forme
de¦vezi
¦
¦
¦ ¦
¦sacroileita asociata cu HLA¦criteriile de
¦
¦
¦ ¦
¦B27 pozitiv = spondilitele
¦dignostic ¦
¦
¦ ¦
¦din bolile intestinale
¦pentru SA ¦
¦
¦ ¦
¦inflamatorii
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
III. LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (LES) - cod de boala 641, dupa C.I.M.
Diagnosticul se sustine pe criteriile
ARA.
- Investigatii de laborator
utile:
- hemoleucograma; VSH;
proteina C reactiva (cantitativ); complement seric (C3, C4), autoanticorpi: Ac
antinucleari, anti ADNdc, anticorpi antifosfolipidici, celule lupice; factor
reumatoid; teste de coagulare (functie de forma de manifestare).
- Biopsie renala (numai in formele cu
afectare renala severa).
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul
clinic ¦ Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦LES in
observatie
¦Deficienta ¦ 20-39% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦LES indus medicamentos la
¦Deficienta ¦ 40-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦debut
¦functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(O serie de medicamente
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦sunt implicate in aparitia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦unui sindrom lupus-like)
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦LES sistemic
latent ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦(incomplet) la
debut ¦functionala
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦I. LES clasic diagnosticat
¦Deficienta ¦ 70-79% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦dupa criteriile ARA, in
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦faza
cronica
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦II. LES in faza acuta
¦Deficienta ¦ 80-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦(puseu)
¦functionala ¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦accentuata ¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+--------------+--------+-----------+------------¦
¦LES in puseu acut
cu ¦Deficienta ¦
90-100%¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦alterarea starii generale
¦functionala ¦ ¦de munca
si¦Necesita ¦
¦LES cu afectare
de organ ¦grava
¦ ¦autoservire¦ingrijire
¦
¦(ex: cardiaca, renala,
¦
¦ ¦pierdute
in¦sau ¦
¦neurologica etc.) grava
¦
¦ ¦totalitate ¦supraveghere¦
¦
¦
¦
¦ ¦din partea
¦
¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦
¦
¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
IV. SCLERODERMIA
SISTEMICA (SS) - COD DE BOALA 642, DUPA C.I.M.
Diagnosticul se sustine pe semne
clinice, radiologice si biologice.
-
Investigatii de laborator utile:
- hemoleucograma; VSH; proteina C
reactiva (cantitativ), factor reumatoid; anticorpi antinucleari, anticorpi
anti-Sc170, anticentromer si anti-Ro;
- Examen radiologic (rg. osteo-articulare, rx. pulmonar, digestiv);
- Capilaroscopie;
- Biopsie cutanata (in cazuri
selectionate);
- Probe functionale
respiratorii.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦SS in observatie, in faza de
sindrom ¦Deficienta ¦ 20-49%
¦Pastrata. ¦
¦Raynaud, fara
manifestari cutanate, ¦functionala
¦ ¦Nu
se ¦
¦articulare sau ale altor
organe
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. SS la debut in forma
cutanata ¦Deficienta ¦
50-59% ¦Pierduta cel¦
¦limitata, cu sindrom
Raynaud si ¦functionala
¦
¦putin ¦
¦afectare
cutanata
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. SS in forma cutanata difuza la
debut¦Deficienta ¦ 60-69%
¦Idem ¦
¦cu prezenta sindromului Raynaud si cu
¦functionala ¦
¦ ¦
¦afectarea cutanata a membrelor, fetei
si¦medie
¦
¦ ¦
¦trunchiului, fara afectare pulmonara,
¦
¦
¦ ¦
¦renala
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. SS forma cutanata difuza,
cu ¦Deficienta ¦
70-79% ¦Pierduta in ¦
¦afectarea cutanata a
membrelor si a ¦functionala
¦ ¦totalitate; ¦
¦fetei, cu afectare
pulmonara
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. SS in forma cutanata difuza,
cu ¦Deficienta ¦ 80-89%
¦Idem ¦
¦afectare cutanata a membrelor si a
fetei¦functionala ¦
¦ ¦
¦a trunchiului, cu afectare pulmonara si
¦accentuata ¦
¦ ¦
¦renala
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦SS in forma cutanata difuza, cu
afectare¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierderea ¦
¦cutanata a membrelor, fetei
si ¦functionala
¦ ¦totala a ¦
¦trunchiului, cu manifestari
respiratorii¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦grave, manifestari cardiace si renale
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
V. POLIMIOZITA SAU
DERMATOMIOZITA - cod de boala 642, dupa C.I.M.
Diagnosticul se sustine pe criterii
clinice, examene de laborator si biopsie musculara.
- Investigatii de laborator:
- hemoleucograma cu formula; VSH;
proteina C reactiva; aldolaza, transaminaze, creatinkinaza; mioglobina;
- EMG;
- Biopsia musculara (in cazuri
selectionate).
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦PM/DM in
observatie
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata. ¦
¦
¦functionala ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦PM/DM in forma idiopatica a adultului
la¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦debut
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. PM/DM in forme cronice cu
atrofii ¦Deficienta ¦ 70-79% ¦Pierduta in ¦
¦musculare la
membre
¦functionala ¦ ¦totalitate; ¦
¦
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. PM/DM cronica ulcerativa
cu ¦Deficienta ¦
80-89% ¦Idem ¦
¦ulceratii gastrointestinale si cutanate
¦functionala ¦
¦ ¦
¦
¦accentuata ¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. PM/DM idiopatica in faza acuta
si ¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierderea
¦
¦subacuta, cu atrofia maselor musculare,
¦functionala ¦ ¦totala
a ¦
¦afectarea muschilor striati
ai
¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦hipofaringelui si esofagului superior
si¦
¦ ¦de munca si ¦
¦fenomene
respiratorii
¦
¦
¦de ¦
+----------------------------------------+-------------¦
¦autoservire.¦
¦II. PM/DM asociata cu cancer,
cu ¦Deficienta
¦ ¦Necesita ¦
¦deficienta musculara
grava
¦functionala ¦
¦ingrijire ¦
¦
¦grava
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VI. VASCULITELE
VI.1. Poliarterita nodoasa
sauperiarterita nodoasa (PAN) - cod de boala 640, dupa C.I.M.
Diagnosticul se sustine pe semne clinice
si examene de laborator.
-
Investigatii de laborator utile:
- VSH; hemoleucograma;
- Biopsie (in cazuri
selectionate).
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦PAN in observatie -
prezenta
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦manifestarilor cutanate,
musculo-articu-¦functionala ¦
¦putin ¦
¦lare
si HTA oscilanta, fara manifestari
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦renale, cardiace sau
neurologice
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦PAN cu manifestari renale, neurologice,
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in ¦
¦cardiace
¦functionala ¦ ¦totalitate; ¦
¦
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦PAN in faza de insuficienta
renala, ¦Deficienta ¦
90-100%¦Pierderea ¦
¦cardiaca,
decompensata sau cu afectarea ¦functionala
¦ ¦totala a ¦
¦sistemului nervos
central
¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane. ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VI.2. Angeita alergica sigranulomatoasa
(Boala Churg - Strauss).
Criterii
pentru diagnosticul angeitei alergice si granulomatoase (Boala Churg-Strauss) -
criteriile A.C.R. - (Colegiul American de Reumatologie).
- Investigatii de laborator:
- VSH; dozarea IgE;
- Examen radiologic si probe functionale
ventilatorii.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Angeita alergica si granulomatoasa in
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦faza
prodromala
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Angeita alergica si granulomatoasa in
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in ¦
¦faza sistemica
manifesta
¦functionala ¦ ¦totalitate; ¦
¦
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Angeita alergica si
granulomatoasa ¦Deficienta ¦
90-100%¦Pierderea ¦
¦sistemica, cu
manifestari grave cardiace¦functionala
¦ ¦totala a ¦
¦mergand pana la insuficienta cardiaca
¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦decompensata, stare generala alterata,
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦febra prelungita, scadere
ponderala
¦
¦
¦de ¦
¦marcata
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VI.3. Granulomatoza Wegener
Criterii clinice pentru diagnosticul
clinic: semnele si simptomele dominante sunt cele ale afectarii tractului
respirator superior si inferior, a rinichiului, sistemului nervos central sau
periferic.
- Investigatii de
laborator:
- dozarea
anticorpilor C-ANCA; hemoleucograma; VSH;
- Biopsie tegumentara, de mucoasa,
renala sau musculara a zonelor afectate (in cazuri selectionate).
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Granulomatoza Wegener in observatie (in
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦faza evolutiva, cu pierderea vederii si
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦cu
afectarea sistemului nervos central)
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Granulomatoza Wegener, cu manifestari
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in ¦
¦clinice multiple, in faze
acute ¦functionala
¦ ¦totalitate; ¦
¦
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Granulomatoza Wegener in faza
evolutiva,¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierderea ¦
¦cu pierderea vederii si cu
afectarea ¦functionala
¦ ¦totala a ¦
¦sistemului nervos
central
¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VI.4. Arterita Takayasu
Criterii pentru diagnosticul clinic
(dupa criteriile A.C.R. - Colegiul American de Reumatologie):
- Investigatii de laborator:
- hemoleucograma; VSH;
imunoglobuline.
- Arteriografie;
angio-RMN.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Arterita Takayasu in faza preocluziva
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Arterita Takayasu in faza
ocluziva ¦Deficienta ¦ 70-89%
¦Pierduta in ¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate; ¦
¦
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Arterita Takayasu cu modificari
cardiace¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierderea ¦
¦severe: insuficienta
cardiaca
¦functionala ¦ ¦totala
a ¦
¦decompensata; HTA cu valori
ridicate; ¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦palpitatii, dispnee de
repaus
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦ ¦sau suprave-¦
¦
¦
¦ ¦ghere din ¦
¦
¦
¦ ¦partea altei¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VI.5. Sindromul Behcet (SB) - cod de
boala 642, dupa C.I.M.
Criterii
majore (obligatorii) - ulceratii orale recurente (observate de medic/pacient, de
minimum 3 ori in12 luni).
Criterii
minore:
1) ulceratii genitale
recurente (observate de medic/pacient)
2) leziuni oculare (uveita ant/post,
vasculita retiniana, dg. de oftalmolog)
3) leziuni cutanate
4) test patergie pozitiv.
Diagnostic: 1 criteriu major + 2
criterii minore
- Investigatii de
laborator:
- hemoleucograma; Ig
A; crioglobuline.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Sindrom Behcet la debut, cu
leziuni ¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta
cel¦
¦cutaneo-mucoase
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Sindrom Behcet in faza acuta,
cu ¦Deficienta ¦ 70-89%
¦Pierduta in ¦
¦afectare oculara bilaterala sau
afectare¦functionala ¦
¦totalitate; ¦
¦nervoasa
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Sindrom Behcet in faza de
afectare ¦Deficienta ¦
90-100%¦Pierderea ¦
¦oculara, ce
determina orbirea prin ¦functionala
¦ ¦totala a ¦
¦nevrita nervului optic sau
corioretinita¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦(vezi criteriile af. oftalmologice) sau
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦SB cu manifestari nervoase sau SB
cu
¦
¦
¦de ¦
¦leziuni vasculare
arteriale
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VII. BOALA MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV
(BMTC) - cod de boala 642, dupa C.I.M.
Diagnosticul pozitiv in BMTC se sustine
pe asocierea criteriului serologic si a criteriilor clinice.
- Investigatii de laborator:
- dozarea autoanticorpilor anti-U1
- RNP; hemoleucograma; complement seric; factor reumatoid.
- biopsie cutanata si musculara (in
cazuri selectionate), capilaroscopie.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦BMTC in observatie, in care predomina
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦manifestarile cutaneo-mucoase de
tip ¦functionala
¦
¦putin ¦
¦fenomen Raynaud, asociat cu
unele
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦manifestari articulare de tip artrite
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III (trei) ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦BMTC in perioada activa, cu manifestari
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in ¦
¦musculare, pulmonare si
cardiace ¦functionala
¦ ¦totalitate; ¦
¦
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦ ¦(doi) de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Este in functie de gradul
afectarii ¦Deficienta ¦
90-100%¦Pierderea ¦
¦organice
(viscerale), asemanator celei ¦functionala
¦ ¦totala a ¦
¦observate in LES (cu aparitie mai rara
¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦decat in
acesta)
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VIII. SINDROMUL SJOGREN (SS)
Diagnosticul sindromului Sjogren se
sustine pe criterii clinice si pe examenul biologic.
- Investigatii de laborator:
- VSH; hemoleucograma;
electroforeza; factor reumatoid; anticorpi antinucleari; crioglobuline; dozarea
anticorpilor anti SS-A(Ro) si anti SS-B(La); anti SS-C.
Manifestarile respiratorii,
gastrointestinale, cutanate, endocrine, neurologice, articulare, musculare,
hematologice si renale dau invaliditati ca in S.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦SS cu manifestari oculare si la nivelul
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦glandelor salivare, la
debut
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦SS primar sau secundar cu manifestari
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in ¦
¦respiratorii
¦functionala ¦ ¦totalitate; ¦
¦
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦SS primar sau secundar cu manifestari
¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierderea ¦
¦gastrointestinale, renale, neurologice,
¦functionala ¦ ¦totala
a ¦
¦musculare si
articulare
¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
IX. ARTRITELE MICROCRISTALINE SI
DISMETABOLICE
IX.1. Guta - cod de
boala 630 dupa, C.I.M.
Criterii pentru diagnosticul gutei
(Criterii ARA, 1975):
- Investigatii
de laborator:
- VSH; acid uric;
hemoleucograma; lipide sanguine, glicemie etc.;
- Examen lichid sinovial;
- Examen radiologic.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Guta se manifesta clinic sub
forma ¦Deficienta ¦ 20-49%
¦Pastrata. ¦
¦atacului acut de
artrita
¦functionala ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Guta cronica
tofacee
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Guta in faza cronica, poliarticulara
¦Deficienta ¦ 70-79% ¦Pierduta in ¦
¦
¦functionala ¦ ¦totalitate; ¦
¦
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Guta sub forma
pseudoflegmonoasa ¦Deficienta ¦ 80-85%
¦Idem ¦
¦(mimand o inflamatie
supurativa) ¦functionala
¦
¦ ¦
¦
¦accentuata ¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III: Guta cronica poliarticulara
tofacee¦Deficienta ¦ 85-89%
¦Idem ¦
¦asociata cu diabetul zaharat,
HTA, ¦functionala
¦
¦ ¦
¦psoriazisul, nefropatie
gutoasa ¦accentuata
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Guta cronica poliarticulara cu
anchiloza¦Deficienta ¦ 90-100%¦Pierderea ¦
¦osoasa, asa-numita artrita
gutoasa ¦functionala
¦ ¦totala a ¦
¦anchilozanta la nivelul
membrelor
¦grava
¦ ¦capacitatii ¦
¦toracice si
pelvine
¦
¦ ¦de munca si ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦autoservire.¦
¦
¦
¦ ¦Necesita ¦
¦
¦
¦ ¦ingrijire ¦
¦
¦
¦
¦sau ¦
¦
¦
¦ ¦supraveghere¦
¦
¦
¦ ¦din partea ¦
¦
¦
¦
¦altei ¦
¦
¦
¦ ¦persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
IX.2. Condrocalcinoza (pseudo-guta) -
cod de boala 630, dupa C.I.M.
Diagnosticul se sustine pe:
-
Investigatii de laborator;
- Examen
lichid sinovial;
- Examen
radiologic.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Condrocalcinoza in forma asimptomatica
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦(dg.
radiologic)
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Condrocalcinoza in forma pseudo-gutoasa
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata. ¦
¦cu afectare
monoarticulara
¦functionala ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Condrocalcinoza cu localizare
la ¦Deficienta ¦ 50-59% ¦Pierduta cel¦
¦nivelul discurilor
intervertebrale ¦functionala
¦ ¦putin pe ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Condrocalcinoza de
tip
¦Deficienta ¦ 60-69% ¦Idem
¦
¦pseudo-reumatoid (cu
afectare
¦functionala ¦
¦ ¦
¦poliarticulara
¦medie
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. Condrocalcinoza de
tip
¦Deficienta ¦
¦Idem ¦
¦pseudoartrozic
¦functionala ¦
¦ ¦
¦
¦medie
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦IV. Condrocalcinoza de tipuri combinate
¦Deficienta ¦
¦Idem ¦
¦
¦functionala ¦
¦ ¦
¦
¦medie
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
IX.3. ALTE ARTROPATII:
Artropatia cu cristale de
hidroxiapatita
- Investigatii de
laborator: - VSH.
- Examen
radiologic.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Calcificari periarticulare ale umarului
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Calcificari ale rahisului
coloanei
¦
¦
¦ ¦
¦lombare
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Calcificarile tendoanelor
muschiului
¦
¦
¦ ¦
¦fesier
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
X. BOLI ARTICULARE DEGENERATIVE
X.1. Coxartroza - cod de boala 633, dupa C.I.M.
Diagnosticul se sustine pe criterii
clinice si radiologice, cu absenta modificarilor biologice:
- Examenul radiologic;
- Testare articulara (bilant
articular);
- R.M.N.;
- TC.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Coxartroze secundare polare superioare
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦sau inferioare
unilaterale.
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦Diagnosticul coxartrozei este
numai ¦functionala
¦ ¦incadreaza ¦
¦radiologic.
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Coxartroze primare, secundare sau post
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦
¦malformatii protuzive unilaterale (coxa
¦functionala ¦
¦ ¦
¦profunda de Gradul
1,2,3)
¦usoara
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Coxartroze primare sau
secundare ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Pierduta cel¦
¦unilaterale post
malformatii congenitale¦functionala
¦ ¦putin pe ¦
¦coxo-femurale
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Coxartroze primare sau
secundare ¦Deficienta ¦
70-79% ¦Pierduta in ¦
¦bilaterale post malformatii
congenitale ¦functionala ¦
¦totalitate; ¦
¦coxo-femurale
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
X.1.1. Coxartroze operate
Tehnicile operatorii folosite in prezent
pentru coxartrozele primare sau secundare sunt:
- osteotomiile;
- artroplastiile.
In prezent sunt folosite:
- artroplastia cu endoproteza
cefalica;
- artroplastia totala a
soldului.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Coxartroze primare sau
secundare ¦Deficienta ¦
50-59% ¦Pierduta cel¦
¦unilaterale operate recent
(osteotomii ¦functionala ¦
¦putin ¦
¦si
artroplastii cu proteza totala
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦cimentata si
necimentata)
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Coxartroze primare sau
secundare ¦Deficienta ¦
60-69% ¦Idem ¦
¦unilaterale operate recent si
complicate¦functionala ¦
¦ ¦
¦prin tehnicile
operatorii:
¦medie
¦
¦ ¦
¦a) perforarea fundului cotilului
cu
¦
¦
¦ ¦
¦protuzia secundara sau luxatia cupei;
¦
¦
¦ ¦
¦b) perforarea diafizei
femurale;
¦
¦
¦ ¦
¦c) leziunea nervului sciatic sau
femural¦
¦
¦ ¦
¦d) infectiile
postoperatorii.
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Complicatiile tardive ale
protezei ¦Deficienta ¦ 70-89%
¦Pierduta in ¦
¦totale de
sold:
¦functionala ¦ ¦totalitate; ¦
¦a) decimentarea aseptica - osteoliza;
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦b) fractura femurului localizata in 1/3
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦distala a tijei protezei sau la varful
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦sau;
¦
¦
¦de ¦
¦c) degradarea pieselor
femurale.
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Coxartroze primare sau
secundare
¦
¦
¦ ¦
¦bilaterale operate si complicate prin
¦
¦
¦ ¦
¦tehnicile operatorii sau
complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦tardive ale protezei totale de
sold
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
X.2. Gonartroza - cod de boala 634, dupa
C.I.M.
Diagnosticul se sustine clinic
si radiologic.
- Investigatii de
laborator:
- VSH in formele
active;
- Examen radiologic;
- Examen lichid sinovial;
- R.M.N.;
- Artroscopie genunchi; ecografie
osteo-articulara.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Artroza incipienta
femuro-patelara
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦unilaterala secundara
sau primitiva ¦deficienta
¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Gonartroza secundara
unilaterala ¦Deficienta ¦ 20-29%
¦Idem ¦
¦posttraumatica sau primitiva
unilaterala¦functionala ¦
¦ ¦
¦(de tipul artrozei femuro-patelare sau
¦usoara
¦
¦ ¦
¦femuro-tibiale
incipiente)
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Gonartroze primare sau secundare de
¦Deficienta ¦ 30-49% ¦Idem
¦
¦tipul artrozei
femuro-patelare
¦functionala ¦
¦ ¦
¦unilaterale insotite de
laxitate
¦usoara
¦
¦ ¦
¦genunchi unilateral
(instabilitate
¦
¦
¦ ¦
¦laterala
mica)
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Gonartroza primara sau
secundara ¦Deficienta ¦ 50-59% ¦Pierduta
cel¦
¦posttraumatica unilaterala, cu deviatii
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦axiale femuro-tibiale in plan frontal
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦(genu varum sau valgus) sau dezaxare in
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦plan sagital (genu flexum) decompensata
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦algic
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Gonartroza primara sau
secundara ¦Deficienta ¦ 60-69%
¦Idem ¦
¦unilaterala decompensata algic
si ¦functionala
¦
¦ ¦
¦functional cu instabilitate
a
¦medie
¦
¦ ¦
¦genunchiului lateral si
antero-posterior¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Gonartroze bilaterale
secundare ¦Deficienta ¦ 70-79%
¦Pierduta in ¦
¦posttraumatice sau primitive
avansate cu¦functionala ¦
¦totalitate; ¦
¦dezaxare in plan frontal (genu
varum) cu¦accentuata ¦
¦se ¦
¦limitarea mobilitatii
genunchilor
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦progresiva (extensia,
flexia)
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦decompensate algic si
functional
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Gonartroze primare sau
secundare ¦Deficienta ¦ 80-89%
¦Idem ¦
¦bilateral cu sindrom de instabilitate a
¦functionala ¦
¦ ¦
¦genunchiului laterala externa si
interna¦accentuata ¦
¦ ¦
¦antero-posterior bilateral, cu
dezaxarea¦
¦
¦ ¦
¦in plan frontal si
sagital
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
X.3. Artrozelepiciorului - cod de boala
635, dupa C.I.M.
Diagnosticul clinic
se sustine pe manifestari radiologice. Nu sunt prezente modificari biologice.
- Examen radiologic;
- R.M.N.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Artroza MTF a degetului mare (hallux
¦Fara ¦ 0-9%
¦Pastrata. ¦
¦valgus)
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Artroza tarso-metatarsiana
(Lisfranc¦Fara ¦ 10-19%
¦Idem ¦
¦unilaterala sau
bilaterala
¦deficienta ¦
¦ ¦
¦
¦functionala ¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Artroza MTF a degetului mare in faza
¦Deficienta ¦ 20-29% ¦Idem
¦
¦de hallux rigidus, insotita de sinovita
¦functionala ¦
¦ ¦
¦secundara si de bursita la
nivelul
¦usoara
¦
¦ ¦
¦exostozei capitometatarsiene bilateral
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Artroza MTF a degetului al doilea
¦Deficienta ¦ 30-39% ¦Idem
¦
¦unilateral sau
bilateral
¦functionala ¦
¦ ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. Artroza cuplului de
torsiune ¦Deficienta ¦ 40-49%
¦Idem ¦
¦(artroza subas-tragaliana si
artroza ¦functionala
¦
¦ ¦
¦mediotarsiana)
unilaterala
¦usoara
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦IV. Artroza secundara a cuplului
de ¦Deficienta
¦
¦Idem ¦
¦torsiune prin osteonecroza aseptica a
¦functionala ¦
¦ ¦
¦capului astragalian sau a scafoidului
¦usoara
¦
¦ ¦
¦unilateral
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Artroza MTF a degetului al doilea,
¦Deficienta ¦ 50-59% ¦Pierduta cel¦
¦bilaterala, secundara unei osteonecroze
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦capitometatarsiene (Freiberg - Kohler)
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III (trei) ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Artroza cuplului de
torsiune ¦Deficienta ¦
60-69% ¦Idem ¦
¦bilaterala, prin asocierea unei artroze
¦functionala ¦
¦ ¦
¦subastragaliene cu o
artroza
¦medie
¦
¦ ¦
¦mediotarsiana
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
X.4. Artrozele mainii - cod de boala
635, dupa C.I.M.
Diagnosticul clinic se sustine pe
manifestarile radiologice.
Investigatii - examen radiologic.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Artrozele interfalangiene
distale ¦Fara
¦ 0-9% ¦Pastrata. ¦
¦(Heberden)
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Artroze interfalangiene proximale
¦Fara ¦ 10-19%
¦Idem ¦
¦(Bouchard)
¦deficienta ¦
¦ ¦
¦
¦functionala ¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Artroze secundare posttraumatice ale
¦Deficienta ¦ 20-29% ¦Idem
¦
¦degetelor mainii unilateral, cu redoare
¦functionala ¦
¦ ¦
¦IF si
dezaxari
¦usoara
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Rizartroza policelui uni-
sau ¦Deficienta ¦ 30-39%
¦Idem ¦
¦bilaterala (artroza
trapezo-meta-carpia-¦functionala
¦
¦ ¦
¦na)
¦usoara
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. Artroza eroziva a IF proximale si
¦Deficienta ¦ 40-49% ¦Idem
¦
¦distale cu puseuri inflamatorii,
cu ¦functionala
¦
¦ ¦
¦deformatia degetelor si
dezaxari
¦usoara
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Rizartroza policelui unilateral sau/ si
¦Deficienta ¦ 50-59% ¦Pierduta cel¦
¦bilateral (artroza trapezometacarpiana)
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦cu
limitarea mobilitatii policelui cu
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦deficit de prehensiune prin amiotrofia
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦eminentei tenare si subluxatia primului
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦MC si fixarea lui in adductie
si
¦
¦ ¦III
de ¦
¦antepozitie
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
X.5. Spondilozele - cod de boala 648,
dupa C.I.M.
X.5.1. Spondiloza cervicala
(cervicartroza sau spondilodiscartroza cervicala)
Diagnosticul clinic se sustine pe
criterii clinice si pe manifestari radiologice.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Cervicalgia
cronica
¦Fara ¦ 0-19% ¦Pastrata.
Nu¦
¦
¦deficienta ¦
¦se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Cervicalgia acuta sau torticolisul
¦
¦
¦ ¦
¦acut
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. Cefaleea
cervicala:
¦
¦
¦ ¦
¦a) forma occipitala (Nevralgia Arnold);
¦
¦
¦ ¦
¦b) forma
occipito-temporo-maxilara;
¦
¦
¦ ¦
¦c) forma
supraorbitara;
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦IV. Migrena cervicala -
sindrom
¦
¦
¦ ¦
¦paroxistic caracterizat prin cefalee,
¦
¦
¦ ¦
¦greturi, varsaturi, tulburari oculare
si¦
¦
¦ ¦
¦neurovegetative
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
X.5.2. Spondiloza dorsala
Examenul radiologic sustine diagnosticul
de certitudine al spondilozei dorsale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Dorsalgia
cronica
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Dorsalgia
acuta
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. Nevralgia
intercostala
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
X.5.3. Spondiloza lombara
Diagnosticul clinic se sustine pe
criteriile clinice si pe manifestari radiologice.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Lombalgia
cronica
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Lombalgia
acuta
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. Sindromul
trofostatic
¦
¦
¦ ¦
¦Pentru afectarea radiculara -
vezi
¦
¦
¦ ¦
¦criteriile
neurologice.
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
XI. BOLILE ARTICULARE ABARTICULARE
XI.1. Bolile reumatismale abarticulare
difuze
XI.1.1. Fibromialgia
(fibrozita) - cod de boala 654, dupa C.I.M.
Diagnosticul pozitiv se sustine pe
criteriile stabilite de catre H.A. Smythe, in anul 1985.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Fibromialgia (fibrozita) primara
la ¦Fara
¦ 0-19% ¦Pastrata. ¦
¦debut
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Fibromialgia (fibrozita) primara cu o
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata. ¦
¦durata mai mare de 2-3
luni
¦functionala ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
XI.1.2. Sindromul durerii miofasciale
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Sindromul durerii miofasciale
din
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦regiunea cervicala
posterioara
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
XI.2. Bolile reumatismale abarticulare
localizate
XI.2.1. Periartrita scapulohumerala -
cod de boala 658, dupa C.I.M.
Diagnosticul pozitiv se sustine pe criterii clinice si pe manifestari
radiologice.
- Investigatii de
laborator;
- Examen radiologic;
- R.M.N.;
- TC;
- Ecografie.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Sindromul de "acrosare" unilateral
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦determinat de o
suferinta a tendonului ¦deficienta
¦ ¦Nu
se ¦
¦supraspinosului
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Tendinita degenerativa ("sindromul
¦Fara
¦
¦ ¦
¦supraspinosului")
unilaterala
¦deficienta ¦
¦ ¦
¦
¦functionala ¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. Tendinita calcifianta si bursita
¦Fara
¦
¦ ¦
¦unilaterala
¦deficienta ¦
¦ ¦
¦
¦functionala ¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Capsulita retractila denumita si umar
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata. ¦
¦blocat
unilateral
¦functionala ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Capsulita retractila - umar blocat
¦Deficienta ¦ 40-49% ¦Pierduta cel¦
¦bilateral
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III (trei) ¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Umar pseudoparalitic unilateral -
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Idem
¦
¦ruptura partiala a
mansonului
¦functionala ¦
¦ ¦
¦rotatorilor
¦medie
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Umar pseudoparalitic bilateral -
ruptura¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in ¦
¦totala a mansonului
rotatorilor ¦functionala
¦ ¦totalitate; ¦
¦bilateral
¦accentuata ¦
¦se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦ ¦(doi) de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
XI.2.2. Periartrita coxofemurala
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Sindromul tensorului "fasciei
lata"
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦(soldul in
"resort")
¦deficienta ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. Bursita
adductorilor
¦Deficienta ¦ 20-29% ¦Pastrata. ¦
¦
¦functionala ¦ ¦Nu
se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. Bursita ileopectineala si tendinita
¦
¦
¦ ¦
¦psoasului
iliac
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. Bursita
trohanteriana
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦IV. Periartrita coxofemurala subacuta
si¦ ¦
30-49% ¦ ¦
¦cronica
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦V. Periartrita coxofemurala
acuta
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
XI.2.3. Distrofia simpatica reflexa
(DSR), sindromul algoneurodistrofic (SAND)
Diagnosticul pozitiv se sustine dupa
criteriile lui Kozin.
-
Termografie;
- Examen radiologic;
- Scintigrafie osoasa.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦DSR a membrului superior, localizat la
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦umar sau la mana, in
forme usoare ¦deficienta
¦ ¦Nu
se ¦
¦posttraumatice
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦DSR a membrului superior sau inferior
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata. ¦
¦unilateral, cu localizari diverse
in ¦functionala
¦ ¦Nu
se ¦
¦stadiul
I de evolutivitate in forma
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦moderata
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. DSR la membrul superior sau pelvin
¦Deficienta ¦ 50-59% ¦Pierduta cel¦
¦unilateral stadiul II (din punct
de ¦functionala
¦
¦putin ¦
¦vedere al evolutiei), cu
localizari
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦diverse
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. DSR localizat la umar (umar blocat,
¦
¦
¦ ¦
¦capsulita retractila) sau sindrom umar
-¦
¦
¦ ¦
¦mana stadiul II de
evolutie
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. DSR genunchi - picior stadiul II
de¦ ¦
60-69% ¦Idem ¦
¦evolutie,
unilateral
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦IV. DSR la nivelul membrului superior
¦
¦
¦ ¦
¦sau inferior, unilateral, in stadiul
III¦
¦
¦ ¦
¦de evolutie, forma
severa
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. DSR localizat la mana, stadiul III
de¦Deficienta ¦ 70-79% ¦Pierduta in ¦
¦evolutie, bilateral; sau la
sold ¦functionala
¦ ¦totalitate. ¦
¦bilateral; sau la gambe
bilateral ¦accentuata
¦
¦Se ¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. DSR la nivelul membrului superior
¦
¦
¦ ¦
¦sau inferior bilateral, in stadiul III
¦
¦
¦ ¦
¦de evolutie, in forma severa,
cu
¦
¦
¦ ¦
¦localizari
diverse
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
XI.2.4. Boala Dupuytren - cod de boala
660, dupa CIM.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Boala Dupuytren in faza de debut
sub ¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata. ¦
¦forma de
noduli rotunzi sau ovoizi in ¦deficienta
¦ ¦Nu
se ¦
¦regiunea
palmara
¦functionala ¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. M. Dupuytren in faza de noduli
in ¦Deficienta ¦ 20-29% ¦Pastrata.
¦
¦regiunea palmara insotita de o limitare
¦functionala ¦ ¦Nu
se ¦
¦a
extensiei degetelor III - IV - V
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦unilateral
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. M. Dupuytren in faza de aderare a
¦Deficienta ¦ 30-49% ¦Idem
¦
¦aponevrozei palmare de
tegumente ¦functionala
¦
¦ ¦
¦supraiacente si subiacente si limitarea
¦usoara
¦
¦ ¦
¦accentuata a extensiei
degetelor
¦
¦
¦ ¦
¦III - V, cu redoare in
flexie
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦III. M. Dupuytren uni- sau bilateral in
¦Deficienta ¦ 50-59% ¦Idem
¦
¦faza de redoare in flexie a
degetelor ¦functionala
¦
¦ ¦
¦IV - V si afectarea degetului
III
¦usoara
¦
¦ ¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦M. Dupuytren unilaterala in faza
de ¦Deficienta ¦ 60-69% ¦Pierduta cel¦
¦fibroza retractila, cu redoare in
flexie¦functionala ¦
¦putin ¦
¦a
degetelor II - III -IV -
V,
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦nereductibila, cu fixare in flexie
a
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦policelui
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦I. M. Dupuytren bilaterala in faza de
¦Deficienta ¦ 70-79% ¦Pierduta in ¦
¦fibroza retractila, cu redoare in
flexum¦functionala ¦
¦totalitate. ¦
¦a degetelor II - III -IV - V
bilaterala,¦accentuata ¦
¦Se ¦
¦nereductibila, cu fixare in flexie
a
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦policelui
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦
¦
¦
¦de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦II. M. Dupuytren bilaterala asociata cu
¦Deficienta ¦ 80-89% ¦Idem
¦
¦boala Ledderhose bilaterala, in
faza ¦functionala
¦
¦ ¦
¦evolutiva, cu picior boltit bilateral
¦accentuata ¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
XI.2.5. Boala Ledderhose
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul
clinic
¦Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea ¦
¦
¦ functional ¦citatea ¦de munca ¦
¦
¦
¦adaptiva¦
¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Boala Ledderhose in faza de debut, cu
¦Fara ¦ 0-19%
¦Pastrata. ¦
¦ingrosarea nodulara a
aponevroziei ¦deficienta
¦ ¦Nu
se ¦
¦plantare
unilateral pe marginea interna ¦functionala
¦ ¦incadreaza ¦
¦a
piciorului
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Boala Ledderhose in faza de ingrosare
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata. ¦
¦nodulara a aponevrozei
plantare ¦functionala
¦ ¦Nu
se ¦
¦bilateral
¦usoara
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in grad de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦Boala Ledderhose bilaterala in
faza ¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta cel¦
¦evolutiva, cu picior boltit bilateral
¦functionala ¦
¦putin ¦
¦
¦medie
¦ ¦jumatate; se¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦ ¦in gradul ¦
¦
¦
¦ ¦III
de ¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------+-------------+--------+------------¦
¦B. Ledderhose bilaterala in
faza ¦Deficienta ¦ 70-89%
¦Pierduta in ¦
¦evolutiva asociata cu M.
Dupuytren ¦functionala
¦ ¦totalitate. ¦
¦bilaterala, in faza de
fibroza
¦accentuata ¦
¦Se ¦
¦retractila cu redoare in flexum
a
¦
¦ ¦incadreaza ¦
¦degetelor II - III -IV - V bilaterala,
¦
¦ ¦in gradul II¦
¦nereductibila, cu fixarea policelui in
¦
¦
¦de ¦
¦flexie
¦
¦ ¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
10. AFECTIUNI NEUROLOGICE
TRAUMATISMELE CRANIENE
Traumatismele craniene si leziunile
traumatice ale maduvii spinarii apar deseori impreuna, frecventa cea mai mare
fiind cauzata de accidentele de circulatie.
Sechelele neuropsihice dupa
traumatismele craniene
Dupa
traumatismele usoare, majoritatea pacientilor se recupereaza total. Exista
probabil o incidenta mare a tulburarilor de atentie si a deficitelor minore de
memorie si ale altor functii dupa traumatismele medii si severe; dupa cele
usoare se retin frecvent: oboseala, ameteli, cefalee, dificultati de concentrare
- manifestari care se incadreaza in ceea ce numim sindrom postcomotional.
In traumatismele moderate si severe,
tulburarile neuro-psihice apar in mod obisnuit; deseori, explorarile evidentiaza
deficite care nu sunt importante pentru activitatea obisnuita a creierului.
Rezultatele testelor tind sa se imbunatateasca rapid in primele 6 luni dupa
traumatism si mai lent in ani de zile.
Pentru expertiza medicala a capacitatii
de munca si respectiv pentru aprecierea incapacitatii adaptative si incadrarea
corespunzatoare in grad de invaliditate, importante sunt sechelele ramase in
urma TCC dupa o perioada incepand cu 6 luni si mergand pana la 8-12 luni,
perioada considerata necesara pentru recuperare; sechelele ramase ulterior sunt
ori definitive, ori au o evolutie lenta de ameliorare in ani de zile (in functie
de gravitatea sechelelor).
Aprecierea
deficientei functionale dupa clasificarea TCC in:
1. TCC minore - simptomatologie minima:
cefalee, lipotimie, greata; ± varsaturi; ± dificultati de concentrare, usoara
incetosare a vederii; ± amnezie pentru o scurta perioada de timp in jurul
impactului. Radiografie craniu ± la majoritatea bolnavilor nu arata modificari.
CT si IRM nu sunt necesare decat daca semnele clinice sugereaza ca impactul a
fost sever, sau daca ulterior apare o agravare progresiva clinica dupa un
interval liber de ore-zile-saptamani, care se poate datora unui hematom
intracranian subacut/ cronic post-traumatic (care mai ales la varstnici se poate
dezvolta si dupa un TCC minor, din cauza fragilitatii peretelui vascular). In
cazul TCC acute sunt necesare suplimentar examene CT, sau RMN ± EEG.
2. TCC de severitate medie -
simptomatologia: scaderea capacitatii de concentrare, lentoare in gandire,
uneori dezinteres; ± tulburari de vedere (tip deficite: hemianopsie, ambliopie),
± tulburari de auz (hipoacuzie); ± tulburari de miros (anosmie); ± tulburari de
mers si manipulatie de tip monopareze brahiale sau crurale, sau fruste
hemipareze; ± crize de pierderea constientei; toate acestea constituindu-se in
sechele TCC la cel putin 6-12 luni.
3. TCC severe - simptomatologie: tulburari accentuate psihice; pierderi
accentuate de memorie cu performante slabe retrograde si anterograde;
irascibilitate, dezinteres; tulburari accentuate de concentrare; ± tulburari de
mers si manipulatie in asociere cu deficite motorii de tip hemipareza;
hemiplegie, tulburari de vorbire tip afazie mixta ± tulburari date de afectarea
nervilor cranieni; ± crize comitiale; ± sindroame diskinetice.
4. TCC grave, ce duc la sechele
definitive: lipsa mare de substanta osoasa craniana post operatorie; volete
mari, hemiplegii; paraplegii; tetratraplegii, tulburari psihice severe, crize
comitiale frecvente, tulburari de vorbire, tulburari sfincteriene permanente.
Simptomatologia poate duce la diagnostice grave: sindroame psihoorganice
deteriorative pana la dementa posttraumatica.
Traumatismele craniene
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul
clinic ¦Diagnosticul¦Incapa-¦ Capacitatea ¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦
¦ Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦ TCC
minore ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦ TCC de severitate medie ¦
Deficienta ¦50-69% ¦50% pierduta ¦Gradul III¦
¦
¦ medie ¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦ TCC
severe ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦
¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦TCC grave, ce duc la sechele ¦ Deficienta
¦90-100%¦Capacitatea ¦ Gradul I ¦
¦
definitive ¦
grava ¦ ¦de
munca,
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦autoconductie
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
TRAUMATISMELE SI ALTE AFECTIUNI ALE
MADUVEI SPINARII
Majoritatea
leziunilor maduvei sunt rezultatul leziunilor provocate de fractura, dislocatie
sau ambele, la nivelul coloanei vertebrale, precum si de leziunile vasculare
intramedulare secundare impactului traumatic.
Multe leziuni ale maduvei spinarii sunt
detrminate de fenomenele secundare din minutele si orele de dupa producerea
traumatismului.
Ca si in cazul TCC,
si in cazurile de fracturi ale coloanei vertebrale si de leziuni ale maduvei
spinarii se vor aprecia numai sechelele definitve in stabilirea capacitatii de
munca si respectiv a incapacitatii adaptative pentru incadrarea corespunzatoare
in grad de invaliditate.
Evaluarea
completa a afectiunilor medulare necesita o examinare atenta completa, teste de
laborator incluzand IRM, scanarea prin tomografia computerizata (TC),
mielografia, analiza LCR, examen electroneurofiziologic (electroneurografie si
electromiografie) si raspunsurile evocate somato-senzitive.
Alte afectiuni ale maduvei spinarii
Bolile maduvei spinarii sunt frecvent
debilitante, producand invaliditate neurologica permanenta si severa. Leziunile
pot produce tetraplegie, paraplegie, monoplegii si deficite senzoriale,
tulburari sfincteriene etc.
Evaluarea
completa a afectiunilor medulare necesita o examinare atenta completa, teste de
laborator incluzand IRM, scanarea prin tomografia computerizata (CT),
mielografia, analiza LCR, examen electroneurofiziologic (electroneurografie si
electromiografie) si raspunsurile evocate somato-senzitive.
Clasificare:
? Mielopatiile neoplazice necompresive,
inflamatorii, infectioase, toxice, degenerative, mielopatiile din afectiunile
metabolice, carentiale
? Infarctele
maduvei spinarii
? Hematomielia
? Malformatiile vasculare ale maduvei
spinarii
? Stenoza lombara
? Siringomielia
? Tabesul dorsal.
Diagnosticul functional, incapacitatea
adaptativa si respectiv capacitatea de munca si incadrarea in grad de
invaliditate se vor aprecia conform tabelului de la T.V.M.
Traumatisme si alte afectiuni ale
maduvei spinarii
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnosticul
clinic ¦Diagnosticul¦Incapa-¦ Capacitatea ¦Gradul
de ¦
¦
¦ functional ¦citatea¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦TVM prin compresie spinala ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦partiala -
realizand de ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦obicei un sindrom de hemi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sectiune medulara progresiva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(sindrom Brown-Sequard) si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deseori
atipica.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦TVM prin compresie spinala ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦partiala -
care evolueaza cu ¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦instalarea de hemipareza ±
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari de sensibilitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦contralaterale,sau
parapareze¦
¦
¦
¦ ¦
¦± tulburari sfincteriene
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦TVM prin compresie spinala ¦ Deficienta
¦90-100%¦Capacitatea ¦ Gradul I ¦
¦totala (apare prin accentua- ¦
grava ¦ ¦de
munca,
¦ ¦
¦rea tulburarilor prezentate
¦
¦ ¦autoconductie
¦ ¦
¦mai sus care tind la o sec-
¦
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦tiune totala medulara cu:
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦paraplegie cu
tulburari
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
¦sfincteriene grave,
sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tetraplegie
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Procesele expansive intracraniene
Prin proces expansiv intracranian se
intelege orice proces inlocuitor de spatiu, indiferent de natura sa: tumori,
revarsate sangvine (hematoame), malformatii vasculare expansive, procese
inflamatorii expansive (abcese, tuberculoame, gome), parazitoze,
pseudotumori.
Tumorile primitive iau
nastere in interiorul meningelui, al parenchimului cerebral.
Tumorile secundare iau nastere la
pacientii cu un neoplasm primar cu alta localizare, mai rar chiar cerebral,
anterior diagnosticat sau nu (adesea primele manifestari clinice sunt
determinate direct de metastazele cerebrale, tumora primara fiind identificata
sau nu ulterior), uneori aflati in tratament pentru un cancer sistemic.
Tumorile primare pot fi: benigne sau
maligne.
Diagnostic clinic
- cefaleea este frecvent intalnita, dar
ea poate lipsi in 10% dintre cazuri;
- sindromul de HIC (la 40-80% dintre cazuri) - cefalee, greturi, vomismente,
staza papilara, tulburari psihice, semne de iritatie meningeala, pareze de
occulomotori, tulburari vestibulare;
- semnele neurologice de focar, reflectand sediul anatomic particular al
tumorii.
Investigatii paraclinice
- EEG arata modificari in proportie de
50%;
- examenul radiografic simplu -
arata modificari in proportie de 40%;
- examen FO, CT, IRM.
Pentru
aprecierea deficitului functional, a incapacitatii adaptative si respectiv a
capacitatii de munca, pentru o corecta incadrare in grad de invaliditate a
acestei categorii de bolnavi, se vor contabiliza toate manifestarile clinice
neurologice generate de locul si marimea tumorii, gradul de compresie pe
structurile invecinate, gradul de malignitate, tulburarile psihice
generate.
Procesele expansive intracraniene
(PEIC)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦Procesele expansive intracraniene
operate
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦- PEIC operate se apreciaza
¦
¦
¦
¦ ¦
¦in functie de natura lor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(benigne, maligne),de
locali-¦
¦
¦
¦ ¦
¦zare, tulburari neurologice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(leziuni de focar, tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cognitive) ± crize
comitiale,¦
¦
¦
¦ ¦
¦± tulburari
psihice ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦- PEIC la care postoperator ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦nu au ramas sechele neurolo-
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦gice obiective,natura
tumorii¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦a fost benigna, evolutia si
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦prognosticul sunt bune (ex.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hematoamele, abcesele, ane-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vrisme); se va tine cont de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦timpul scurs de la interven-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tia
chirurgicala.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦PEIC la care postoperator a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ramas o simtomatologie
clini-¦
¦
¦
¦ ¦
¦ca cu cefalee
reziduala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cvasipermanenta, crize comi- ¦ Deficienta ¦50-69%
¦50% pierduta ¦Gradul III¦
¦tiale partiale
sau grand mal,¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦cu frecventa medie, deficite
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motorii de intensitate
medie,¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari cognitive de
inten-¦
¦
¦
¦ ¦
¦sitate medie ± tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦psihice de intensitate medie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦PEIC la care postoperator
¦
¦
¦
¦ ¦
¦raman deficite motorii
accen-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tuate: hemipareze, tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦multiple din partea nervilor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cranieni, ± crize comitiale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partiale sau grand malfrec- ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦vente,
tulburari de limbaj si¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦de vorbire de la dizartrie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pana la afazie mixta, tulbu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari cognitive severe
±
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari psihice de
intensi-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tate
accentuata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦PEIC la care postoperator
¦
¦
¦
¦ ¦
¦raman sechele definitive
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grave: hemiplegii, tetraple-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gii, paraplegii, tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grave de limbaj, de vorbire, ¦ Deficienta
¦90-100%¦Capacitatea ¦ Gradul I ¦
¦tulburari cognitive severe, ¦
grava ¦ ¦de
munca,
¦ ¦
¦paralizii sau pareze de
nervi¦
¦ ¦autoconductie
¦ ¦
¦cranieni multiple, crize
¦
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦comitiale frecvente, tulbu-
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦rari sfincteriene, tulburari
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
¦psihice
grave
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦Procesele expansive intracraniene
neoperate
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦PEIC neoperate sau neopera-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bile, verificate prin examen
¦
¦
¦
¦ ¦
¦CT, IRM, angiografic
(ependi-¦
¦
¦
¦ ¦
¦moame, tumori infiltrative
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦trunchi cerebral, nuclei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bazali, anevrisme profunde ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦etc)
¦ usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦Incadrarea in grad de
invali-¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦ditate se apreciaza in func-
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦tie de simptomatologia cli-
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦nica
subiectiva, semnele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦obiective neurologice,
evolu-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tivitate, prognostic, gradul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦afectarii nervilor cranieni,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficite motorii, tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de limbaj, de vorbire,
tulbu-¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari cognitive, tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sensibilitate, ± crize comi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tiale, ± tulburari psihice.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦PEIC fara sechele
neurologice¦
¦
¦
¦ ¦
¦obiective, natura tumorii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦este benigna, evolutia si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prognosticul sunt bune (ex.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hematoamele, ependinoame,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hemangioame
etc.).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦PEIC simptomatice, cu
cefalee¦
¦
¦
¦ ¦
¦cvasipermanenta, crize comi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tiale partiale sau grand
mal,¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu frecventa medie, deficite ¦ Deficienta ¦50-69%
¦50% pierduta ¦Gradul III¦
¦motorii de
intensitate medie,¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari cognitive de
inten-¦
¦
¦
¦ ¦
¦sitate medie ± tulburari
psi-¦
¦
¦
¦ ¦
¦hice de intensitate medie.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦PEIC insotite de deficite
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motorii
accentuate:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hemipareze, tulburari multi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ple din partea
nervilor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cranieni, ± crize comitiale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partiale sau grand malfrec- ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦vente,
tulburari de limbaj si¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦de vorbire de la dizartrie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pana la afazie mixta, tulbu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari cognitive severe
±
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari psihice de
intensi-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tate
accentuata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦PEIC insotite de sechele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦definitive grave:
hemiplegii,¦
¦
¦
¦ ¦
¦tetraplegii, paraplegii,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari grave de limbaj,
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦vorbire, tulburari cognitive ¦ Deficienta
¦90-100%¦Capacitatea ¦ Gradul I ¦
¦severe, paralizii sau pareze ¦
grava ¦ ¦de
munca,
¦ ¦
¦de nervi cranieni multiple,
¦
¦ ¦autoconductie
¦ ¦
¦crize comitiale frecvente,
¦
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦tulburari
sfincteriene,
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦tulburari psihice grave.
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Paralizii cerebrale
Definitie: sindroame de handicap motor,
neprogresive, care se caracterizeaza clinic prin deficit locomotor si tulburari
de postura aparute ca urmare a lezarii creierului imatur.
Forme clinice
A. Spastica
- Diplegia spastica
- Hemiplegia spastica
- Tetraplegia spastica
- Monoplegia spastica
B. Diskinetica
A. Ataxica
D. Atona
E. Mixta
* Din punct de vedere al gravitatii, se
impart in:
- severa
- medie
- usoara
Diagnostic
- clinic - formele de prezentare
- paraclinic
1. CT - identifica malformatiile
congenitale, hemoragii intracraniene, leucomalacia periventriculara;
2. IRM - de electie - identifica
structurile cortexului si ale substantei albe; permite aprecierea mielinizarii
pentru o anumita varsta;
3. EEG la
pacientii cu epilepsie;
4. probe
electrofiziologice pentru diagnostic diferential;
5. teste metabolice sau genetice pentru
diagnostic diferential, atunci cand este posibil.
Paralizii cerebrale (se vor lua in
considerare si afectarea cognitiva si epilepsia asociate)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦
Paralizii cerebrale
spastice
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦Formele usoare- hipertonie la¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦nivelul membrelor inferioare ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦cu ROT vii, fara
crize
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦comitiale si cu
dezvoltare
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦psihica
normala.
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele medii -
sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bipiramidal; ± tulburari de ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦vorbire
(dizartrie,
¦ medie ¦
¦
¦ ¦
¦bradilalie); ± tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vedere - strabism,
nistagmus,¦
¦
¦
¦ ¦
¦atrofie optica; ± crize de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦epilepsie foarte
rare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(una-doua pe
an)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Forme severe - hemipareze
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦parapareze; ± retard mental ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦usor; ±
tulburari de vorbire ¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦de aspect disfazic; ± crize
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de epilepsie controlate prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament anticonvulsivant
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele severe - paraplegie ¦ Deficienta
¦90-100%¦Capacitatea ¦ Gradul I ¦
¦sau
tetraplegie; ± retard ¦ grava
¦ ¦de munca,
¦ ¦
¦psihic important; ± crize de
¦
¦ ¦autoconductie
¦ ¦
¦epilepsie frecvente
sub
¦
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦tratament anticonvulsivant
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦
Paraliziile cerebrale
diskinetice
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦Forme cu
sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦extrapiramidal de tip spasm ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦de torsiune;
± torticolis ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦spasmodic; ± retard mental
¦
¦
¦
¦ ¦
¦usor sau
coreo-atetoza
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bilaterala, mai evident la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦membrele
superioare,tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦de vorbire,tulburari
psihice,¦
¦
¦
¦ ¦
¦diferite grade de intarziere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mintala; ± surditate
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate
medie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Forme diskinetice care prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sechelele respective impie- ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦dica
desfasurarea normala a ¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦activitatii profesionale.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele severe - diskinetice ¦ Deficienta
¦90-100%¦Capacitatea ¦Gradul I ¦
¦severe cu imposibilitatea
¦ grava ¦ ¦de
munca,
¦ ¦
¦mersului si autoservirii;
¦
¦ ¦autoconductie
¦ ¦
¦± retard psihic important;
¦
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦± crize de
epilepsie
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦frecvente sub
tratament
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
¦anticonvulsivant
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦
Paralizii cerebrale
ataxice
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦Forma ataxica - ortostatism ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦cu baza largita, mers ebrios ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦asociind sau nu
titubatie,
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦tulburari de coordonare
-
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦hipometrie/
hiper/
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦adiadococinezie - vorbire
+------------+-------+--------------+----------¦
¦sacadata. Dezvoltare psihica ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦normala.
¦ medie ¦
¦
¦ ¦
¦
+------------+-------+--------------+----------¦
¦Simptomatologie de gravitate ¦ Deficienta ¦70-89% ¦
75% pierduta ¦Gradul II ¦
¦diferita ce poate merge
pana ¦ severa ¦
¦
¦ ¦
¦la impiedicarea desfasurarii
+------------+-------+--------------+----------¦
¦unei activitati profesionale ¦ Deficienta
¦90-100%¦100% pierduta ¦ Gradul I ¦
¦normale
¦ grava ¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦
Paralizii cerebrale
atone
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦Formele usoare- hipotonie la ¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦nivelul membrelor inferioare ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦cu ROT vii, fara
crize
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦comitiale si cu
dezvoltare
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦psihica
normala.
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele medii - hipotonie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦moderata bilaterala cu ambu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦latie
pastrata);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± tulburari de
vorbire ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ 50% pierduta
¦Gradul III¦
¦(dizartrie,
bradilalie); ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦± tulburari de vedere
-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦strabism, nistagmus, atrofie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦optica; ± crize de epilepsie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦foarte rare (una-doua pe an)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele severe - ambulatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦posibila cu ajutor ± retard ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦mental usor ±
tulburari de ¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦vorbire de aspect disfazic;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± crize de epilepsie contro-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦late prin
tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anticonvulsivant
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele grave - imposibili- ¦ Deficienta
¦90-100%¦Capacitatea ¦ Gradul I ¦
¦tatea miscarii sau miscari ¦
grava ¦ ¦de
munca,
¦ ¦
¦reduse; ± retard
psihic
¦
¦ ¦autoconductie
¦ ¦
¦important; ± crize de epi-
¦
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦lepsie frecvente
sub
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦tratament anticonvulsivant
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦
Paralizii cerebrale
mixte
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦- asociaza deficite motorii +¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦s. extrapiramidale
in ¦
medie ¦
¦
¦ ¦
¦diferite grade de severitate
+------------+-------+--------------+----------¦
¦+ s. cerebelos
(ataxie) ¦ Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate
¦Gradul II ¦
¦
¦ accentuata ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele cu sechele neurolo-
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦gice definitive care
prezinta¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦in plus tulburari psihice ¦
Deficienta ¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦incompatibile cu desfasurarea¦
grava ¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦unei activitati profesionale
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦normale sau cu integrarea
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦sociala a
bolnavului
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
BOALA VASCULARA CEREBRALA
1. AIT carotidian
2. AIT vertebrobazilar
AIT carotidian - se stabileste prin semne clinice: deficite motorii focale, tulburari de limbaj, de vorbire, tulburari de vedere (cecitate monoculara, amauroza tranzitorie, hemianopsie), care se remit complet fara sa lase sechele si care nu se insotesc de leziuni noi pe un examen IRM cerebral; adesea au tendinta la repetabilitate. Este o urgenta medicala, deoarece intr-o proportie mare preced instalarea unui infarct cerebral definitiv. Diagnosticul clinic se stabileste pe baza documentelor medicale ce atesta un AIT, dar exista certitudinea factorilor predispozanti, favorizanti, determinanti (HTA, diabet zaharat, modificari de ateroscleroza la examenul FO, modificari la examenul eco-Doppler al arterelor cervico-cerebrale; este necesar si un examen IRM cerebral pentru depistarea eventualelor infarcte cerebrale silentioase si/ sau unor leziuni abiotrofice cerebrale), ± ecocardiografie (transtoracica ± transesofagiana). in cazul suspiciunii de stenoza arteriala care ar necesita tratament interventional: angiografie cerebrala cu contrast intra-arterial.
AIT vertebrobazilar
Diagnosticul clinic se pune pe baza
documentelor medicale care atesta existenta unuia sau mai multor episoade de
boala, fiecare dintre ele cu o durata de la cateva minute pana la cateva ore, cu
tendinta la repetabilitate. Se manifesta prin deficite motorii: hemipareze,
parapareze, drop-attack-uri, sindroame cerebeloase, tulburari obiective de
sensibilitate, ataxii non-cerebeloase, sindroame vestibulare obiective,
hemianopsii, cecitate tranzitorie, amnezie globala tranzitorie, dezorientare
vizuo-spatiala, sindroame confuzionale, sindroame de nervi cranieni in diverse
combinatii; tulburari de vorbire.
Examenele paraclinice necesare: IRM cerebrala, examen FO, examen eco-Doppler pe
arterele cervico-cerebrale, in particular pe arterele vertebrale si pe trunchiul
bazilar si ramurile sale (examen Doppler transcranian), EKG, EEG, ±
ecocardiografie (transtoracica ± transesofagiana), examen de laborator (pentru
stabilirea stigmatelor organice). In cazul suspiciunii de stenoza arteriala care
ar necesita tratament interventional: angiografie cerebrala cu contrast
intra-arterial.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Stabilit conform datelor ¦
Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦clinice si
paraclinice enun- ¦ usoara
¦
¦
¦incadreaza¦
¦tate in text si care releva
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦un singur AIT
neverificat
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦prin examene paraclinice si
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦de cele mai
multe ori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anamnestic
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AIT- uri repetate verificate ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦clinic si
paraclinic ¦
medie ¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AIT-uri repetate verificate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinic si paraclinic - ca ¦
Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦manifestare a aterosclerozei ¦ accentuata
¦ ¦ pierduta
¦ ¦
¦aa. cervico-cerebrale steno-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦zante sau nu, a altei pato-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦logii de perete arterial, a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦unor embolii cardiace, mai
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ales in prezenta unor
factori¦
¦
¦
¦ ¦
¦de risc vascular ca: HTA,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dislipidemie, obezitate,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fumat, sindrom metabolic,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabet zaharat etc. si fac-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tori favorizanti care pot
¦
¦
¦
¦ ¦
¦agrava
simptomatologia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinica
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
CONSTITUIT (INFARCTUL CEREBRAL)
Diagnosticul clinic: AIC se manifesta prin deficite motorii de diverse forme,
hemipareze, hemiplegii, parapareze, tulburari obiective de sensibilitate primara
si/ sau integrativa, ataxii, hemianopsii sau alte tulburari de vedere,
manifestari din partea nervilor cranieni, tulburari de limbaj (sindroame
afazice), de vorbire, tulburari de scris, de citit, de calcul, alterarea starii
de constienta pana la stadiul de coma.
Investigatii paraclinice: confirmarea
leziunii trebuie facuta obligatoriu in urgenta, conform ghidurilor de practica
medicala printr-un examen imagistic cerebral: CT sau preferabil IRM (in
diferitele sale variante structurale si/ sau functionale, cel putin in stadiul
acut).
Alte investigatii paraclinice:
eco-Doppler vase cervico-cerebrale extra si transcranian, EKG, examen FO, examen
ORL; in cazul suspiciunii de stenoza arteriala care ar necesita tratament
interventional, se recomanda angiografie cerebrala cu contrast
intra-arterial.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Entitati nosologice
cu ¦ Deficienta ¦20-49% ¦
Pastrata ¦Nu se ¦
¦evolutie favorabila spre
¦ usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦remisiune, de regula totala,
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦sau cu sechele minime (de
ex.¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦sindrom
piramidal)
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AIC cu sechele fruste
- ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul
III¦
¦hemipareze crurale
sau ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦brahiale, discrete semne din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partea nervilor cranieni, de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦postura
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AIC cu sechele definitive,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦importante, de
exemplu:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hemipareze, pareze de nervi ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦cranieni,
tulburari de limbaj¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦(afazie senzitiva
sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motorie), alexii, dislexii,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦acalculie, tulburari cogni-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tive, tulburari de
sensibili-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tate de tip talamic,
disocia-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tie de tip sirigomielic,
tul-¦
¦
¦
¦ ¦
¦burari de sensibilitate pro-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦funda, ± tulburari psihice
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AIC cu sechele grave defini-
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦tive si ireversibile de tip
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦motor (hemiplegii, tetraple- ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦gii,
tetrapareze), tulburari ¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦de limbaj (afazie mixta),
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦hemianopsie, ataxie
importan-¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦ta, tulburari severe de sen-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sibilitate (mai ales
proprio-¦
¦
¦
¦ ¦
¦ceptiva), tulburari de inte-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grare vizuo-spatiala, tulbu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari cognitive, dementa,
tul-¦
¦
¦
¦ ¦
¦burari sfincteriene, ±
tulbu-¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari psihice care necesita
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nursing
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA
Diagnosticul clinic se pune pe baza
urmatoarelor elemente: cefaleee intensa, semne meningeale intens pozitive,
fotofobie, varsaturi, uneori afectari din partea nervilor cranieni, in special
perechea a III-a, a VI-a, toata aceasta simptomatologie putand uneori evolua
spre stare de coma. Cauza cea mai frecventa o reprezinta anevrismele sau
malformatiile arterio-venoase intracraniene rupte.
Examinari paraclinice: Prima
investigatie de urgenta este examenul CT cerebral, care evidentiaza prezenta
sangelui (hiperdens) in spatiul subarahnoidian; daca examenul CT nu evidentiaza
modificari patologice, nu se poate infirma suspiciunea de HSA, si doar in
aceasta situatie se va face examenul LCR (xantocrom), dupa ce in prealabil s-a
facut examen de FO; optional: IRM, EEG, examen oftalmologic; daca starea de
constienta a bolnavului este pastrata, se face in primele zile de la debut
angiografie cerebrala de 4 vase cu contrast prin cateterism arterial (pentru
depistarea malformatilor cerebrale eventuale), probe biologice (glicemie, sodiu,
uree, creatinina - in ser) ce pot orienta spre etiologia si complicatiile bolii.
Evolutia poate fi favorabila cu remisiunea semnelor clinice si paraclinice dupa
aproximativ 3 saptamani-1 luna. Daca hemoragia nu a fost determinata de ruperea
unei malformatii vasculare, sau intre timp s-a facut tratamentul de excludere a
acesteia (chirurgical sau endovascular) prognosticul este favorabil. Daca
evolutia este prelungita peste aceasta perioada si in plus apar complicatii cu
stare comatoasa, semne de focar si/sau depistarea de malformatii cerebrale
vasculare, prognosticul este rezervat.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦HSA - formele cu evolutie ¦
Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦favorabila si
sechele minime:¦ usoara
¦
¦
¦incadreaza¦
¦cefalee, vertij,
astenie
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦fizica, ± tulburari psihice
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦minime
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦HSA - formele cu evolutie ¦
Deficienta ¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦prelungita mai mult de 1
¦ medie ¦
¦
¦ ¦
¦luna, cu etiologie bine de-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦terminata ce ar predispune
la¦
¦
¦
¦ ¦
¦repetarea episodului acut
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(HTA std.II/III, malformatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculare cerebrale, colage-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦noze, diabet
zaharat)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦HSA - forme cu evolutie
grava¦
¦
¦
¦ ¦
¦si prelungita cu persistenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de sechele chiar minime (sin-¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦drom piramidal,
sindrom cere-¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦belos, afectare de nervi
cra-¦
¦
¦
¦ ¦
¦nieni) cu posibilitate mare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de repetare a sangerarii in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cazurile in care etiologia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦este certa (malformatie vas-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦culara cerebrala,
colagenoze,¦
¦
¦
¦ ¦
¦boala moya-moya), diagnosti-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cate cu certitudine CT/ RMN,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦angiografic.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* HSA nu
evolueaza cu sechele ireversibile grav invalidante care sa necesite supraveghere
si ingrijire permanenta din partea altei persoane, deci, gradul I de
invaliditate.
HEMORAGIA CEREBRALA
INTRAPARENCHIMATOASA
Diagnosticul
clinic se stabileste pe baza unor manifestari specifice: debut brusc, adesea in
stare de sanatate aparenta la un bolnav cu antecedente de boala hipertensiva,
diabet zaharat, colagenoze, malformatii vasculare cerebrale cunoscute sau nu,
obezitate si alti factori predispozanti sau favorizanti (consum cronic de alcool
etc.). Debutul este caracterizat de cefalee uneori foarte puternica si stare de
coma cu respiratie stertoroasa si semne de focar (hemiplegii, suferinta de
trunchi cerebral, paralizii ale nervilor cranieni, frecvent perechile III-VI),
febra inalta, tulburari neurovegetative severe, hipertensiune arteriala,
bradicardie.
Examene paraclinice:
obligatoriu in urgenta la internare se va face CT cerebrala/ sau IRM cerebrala;
numai daca acestea nu sunt posibile, se face examen LCR (hemoragic) si examen
EKG.
Hemoragiile cerebrale cu
inundatie ventriculara evolueaza de regula grav, conducand aproape intotdeauna
la exitus. Sunt insa multe situatii de efractie a sangelui in sistemul
ventricular cu evolutie favorabila, prin evacuare spontana a sangelui, atata
timp cat nu blocheaza caile de drenaj al LCR, situatie care se complica cu
hidrocefalie hipertensiva acuta/subacuta si cresterea mortalitatii daca nu se
poate interveni chirurgical pentru drenaj ventricular extern.
In cazul hemoragiilor
intraparenchimatoase, evolutia poate fi favorabila in functie de focarul
hemoragic, megand spre remisiunea partiala a semnelor clinice, de regula
existand sechele invalidante definitive.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦HC - cazurile in care diag- ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦nosticul a fost de certitu- ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦dine (CT sau RMN,examen
LCR),¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦iar evolutia a fost favora-
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦bila cu sechele minime
neuro-¦
¦
¦
¦tate ¦
¦logice
(cazuri rare)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦HC - cazurile cu
diagnosticul¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinic de certitudine, etio-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦logie bine precizata, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sechele minime, care se apre-¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦ciaza la circa 6 luni
de la ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦debut si pot sa
fie:tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦de coordonare, tulburari din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partea nervilor cranieni
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(perechile II, III, IV, VI,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦VII), tulburari motorii
frus-¦
¦
¦
¦ ¦
¦te, tulburari minime de lim-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦baj; se va tine seama si de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gravitatea factorilor
etiolo-¦
¦
¦
¦ ¦
¦gici (HTA, diabet zaharat,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦malformatii vasculare, cola-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦genoze), precum si de alti
¦
¦
¦
¦ ¦
¦factori predispozanti/ favo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rizanti.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦HC - formele cu diagnostic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinic si paraclinic de cer-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦titudine si care prezinta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sechele invalidante, rareori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦reversibile, ca: hemipareze, ¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦hemianopsie, ataxie
importan-¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦ta, pareze sau paralizii de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nervi cranieni, tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦limbaj si de vorbire, de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦scris, de citit, de calcul,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari cognitive, tulbu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari de sensibilitate de as-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pect talamic, disociatie si-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ringomielica, tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sensibilitate profunda, ±
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari
psihice.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦HC - formele cu diagnostic
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦clinic si paraclinic de cer-
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦titudine cu evolutie si prog-¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦nostic
nefavorabil,cu sechele¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦invalidante definitive:
hemi-¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦plegii, hemianopsie, ataxie
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦importanta, tulburari severe
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de sensibilitate (mai ales
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proprioceptiva), tulburari
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦integrare vizuo-spatiala,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦paralizii de nervi cranieni,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari grave de limbaj de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tip afazie mixta,tulburari
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦scris, de calcul, citire,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦apraxii, agnozii, tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cognitive severe pana la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dementa si tulburari psihice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grave.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
ACCIDENTUL VASCULAR ISCHEMIC EMBOLIC
Din punct de vedere etiologic, presupune
existenta unei afectiuni de baza emboligene: afectiuni cardiace (fibrilatie
atriala, valvulopatii, risc emboligen post interventii chirurgicale pe cord
deschis, in special in cazul implantului de proteza valvulara metalica),
interventii chirurgicale in micul bazin etc.
Clinic, se manifesta prin deficite
motorii de aspect hemipareza, monopareza, deficite de partea nervilor cranieni,
tulburari de vorbire, tulburari de coordonare si echilibru (v. mai sus INFARCTUL
CEREBRAL).
Examenele paraclinice -
trebuie sa cuprinda obligatoriu analize de laborator, EKG, EEG, examen
oftalmologic, ecografie cardiaca, examen CT cerebral, eventual angiografie
cardiaca si a vaselor.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AVC embolic remis in totali- ¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦tate clinic si cu sechele
¦ usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦minore: frust sindrom
pirami-¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦dal, tulburari de echilibru,
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦sau/si tulburari ale
CV
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦minore;
compensare cardio-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculara
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AVC embolic la care se con-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦stata existenta unor sechele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ce permit manualitate si lo- ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦comotie cvasinormale
sau cu ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦sechele minime din partea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nervilor cranieni, sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vestibular central, fara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ataxie importanta, tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ale CV, dizartrie, fruste
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sindroame
cerebeloase
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AVC embolic in care seche-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lele sunt importante, gene-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rand deficite motorii (mono-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pareze, hemipareze), sechele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦din partea nervilor cranieni,¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦hemianopsii, sindrom
cerebe- ¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦los, sindrom vestibular,
tul-¦
¦
¦
¦ ¦
¦burari de sensibilitate pro-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦funda, ± tulburari psihice.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦La tabloul neurologic se
aso-¦
¦
¦
¦ ¦
¦ciaza si tulburari generale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ale afectiunilor cu risc
¦
¦
¦
¦ ¦
¦emboligen.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦AVC embolic cu evolutie si
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦prognostic nefavorabile, cu
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦sechele definitive: hemiple- ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦gii,pareze/paralizii de nervi¦
grava ¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦cranieni, tulburari grave de
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦limbaj de tip afazie mixta,
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦tulburari de scris, de
citit,¦
¦
¦
¦ ¦
¦calcul, ataxie importanta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦apraxii, agnozii, ±
tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦psihice
grave.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
EPILEPSIILE
Epilepsia constituie o stare anormala a
creierului, care se manifesta prin tulburari neuropsihice ce apar sub forma de
paroxisme cu caracter recurent. Continutul clinic al crizelor variaza in raport
cu valoarea functionala a diverselor zone cerebrale cuprinse de paroxismul
epileptic, el putand imbraca o gama larga de manifestari: motorii, senzitive,
senzoriale, vegetative sau psihice, care pot aparea izolat sau in diferite
combinatii.
Clasificarea epilepsiilor
este si in prezent o problema deosebit de controversata; marea dificultate a
clasificarii diferitelor forme de epilepsie este determinata, printre altele, de
numarul mare de fenomene cu caracter polimorf interesand sfera mentala si
neurovegetativa. Una dintre clasificarile acceptate de catre Liga Internationala
contra epilepsiei si, la noi, de catre Ministerul Sanatatii imparte, in mare,
crizele de epilepsie astfel:
1. crize
de epilepsie focala;
2. crize
partiale cu simptomatologie complexa;
3. crize de epilepsie generalizata;
4. crize de epilepsie hemigeneralizate;
5. crize de epilepsie de forma
particulara (greu de clasificat);
6.
starile de rau epileptic.
Diagnosticul clinic este sustinut pe anamneza, facuta atat bolnavului, cat si
apartinatorilor, care confirma starile paroxistice de pierdere a constientei,
durata lor, tipul de criza, aspectul, frecventa, manifestarile postcritice si
existenta unor tulburari psihice; este sustinut, de asemenea, de biletele de
iesire din serviciul de neuropsihiatrie care reprezinta de fapt in expertiza
documentul clinic de confirmare clinica a bolii; se vor lua in considerare
antecedentele heredocolaterale, antecedentele patologice personale, ca si
istoricul bolii.
Investigatii
paraclinice: EEG, simplu si cu activare (hiperpnee, SLI ± activari
farmacologice, cu mare prudenta in servicii specializate), video-EEG (cand EEG
standard nu este relevant) CT sau IRM cerebrala (este de preferat examenului CT,
daca se poate face de prima intentie, raportul cost/ beneficiu diagnostic fiind
net mai mare).
In aprecierea IA si
respectiv a capacitatii de munca este necesar de stabilit cu certitudine
diagnosticul clinic, tipul de criza, frecventa crizelor sub tratament
anticonvulsivant, durata crizelor, manifestarile post-critice, intensitatea
tulburarilor psihice. Dupa o evolutie de ani de zile, sunt numeroase cazurile in
care, desi frecventa crizelor este medie, gradul tulburarilor psihice
intercritice poate fi de intensitate accentuata, situatie in care deficienta
functionala globala poate fi accentuata.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele de epilepsie cu evo- ¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦lutie favorabila sub trata- ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦ment anticonvulsivant in
care¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦frecventa crizelor este rara
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦(1 criza la 2-3 luni), se
vor¦
¦
¦
¦tate ¦
¦face
recomandari riguroase
¦
¦
¦
¦ ¦
¦privind regimul de viata,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦locul de munca corespunzator
¦
¦
¦
¦ ¦
¦contraindicatiilor medicale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦specifice (siguranta circu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦latiei, surse de apa si de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦foc, agregate in miscare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦inaltime
etc.)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele de epilepsie ce pre-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦zinta crize generalizate,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦convulsive sau akinetice, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦frecventa de 1-2 crize/luna, ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦sau 1-2 crize
partiale/sap- ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦tamana sub tratament
anticon-¦
¦
¦
¦ ¦
¦vulsivant si/sau prezenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦unor tulburari
psihice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intercritice specifice de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate
medie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele de epilepsie ce pre-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦zinta crize generalizate
con-¦
¦
¦
¦ ¦
¦vulsive cel putin 2-3/luna,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau crize partiale > 2/3sap- ¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦tamana sub tratament
anticon-¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦vulsivant si sunt prezente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦manifestari psihice
specifice¦
¦
¦
¦ ¦
¦intercritic cu intensitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦accentuata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele de epilepsie in care
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦crizele generalizate si/ sau
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦partiale sunt frecvente, cu ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦stari
postcritice prelungite,¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦sau stari subintrante frec-
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦vente ce necesita perioade
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦mari de spitalizare si
supra-¦
¦
¦
¦ ¦
¦veghere in special din cauza
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburarilor psihice grave
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(diagnosticate de serviciul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de psihiatrie), care pun in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pericol viata bolnavului sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦a
anturajului.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Astfel de cazuri sunt rare;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ele denota, in special, un
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament inadecvat, consum
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronic de
alcool
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
AFECTIUNILE GANGLIONILOR BAZALI SI ALE SISTEMELOR MOTORII DIN SNC
Principalele afectiuni incluse in
aceasta categorie sunt:
I. Boala
Parkinson si sindroamele parkinsoniene
II. Coreea acuta Sydenham
III. Coreea cronica Hungtington
IV. Alte sindroame coreice: congenitale,
metabolic-endocrine, toxice, vasculare, traumatice si degenerative
V. Boala Wilson (Degenerescenta
hepatolenticulara)
VI. Balismul
(hemibalism, monobalism, bibalism)
VII. Distonii primare (cele mai multe sunt boli genetice neurochimice) si
secundare (postAVC, post-traumatice,postencefalitice, in bolimetabolicegenetice,
in boliprionice, medicamentoase s.a)
a. Distonii generalizate si semigeneralizate (ex. spasmul de torsiune,
camptocormia s.a.)
b. Distonii focale
si segmentare:
i. craniene:
blefarospasm, paraspasm facial, hemispasm facial distonic, sindromul Meige,
strabism distonic, distonia limbii s.a.
ii. cervicale: distonii cervicale
(torticolis spasmodic, laterocolis, retrocolis, antecolis), tremor distonic al
capului, disfonia distonica, distonia muzicienilor care canta la instrumente de
suflat etc.
iii. ale membrelor:
crampa scriitorului, crampa muzicianului, tremor distonic al membrelor
superioare, distonia piciorului s.a.
VIII. Anomalii motorii produse de medicamente
IX. Alte boli mai rare
Boala Parkinson este a doua boala
neurodegenerativa ca frecventa, dupa boala Alzheimer. Ca regula generala, varsta
de debut a bolii este intre 40 si 70 de ani, cu un varf in decada a 6-a de
varsta, avand o prevalenta de circa 1% la varsta de 65 de ani si de 3,5% la 85
de ani. Boala Parkinson este o afectiune multilezionala a sistemului nervos
central, care afecteaza mai multe structuri din trunchiul cerebral, bulbii
olfactivi si sistemul nervos vegetativ periferic foarte precoce, inainte de
aparitia manifestarilor motorii, iar tardiv - substanta neagra din mezencefal,
diencefalul, sistemul limbic si neocortexul. Clinic, se manifesta prin tulburari
motorii (cauzate de deficitul dopaminergic, dar si non-dopaminergic) si
non-motorii (vegetative, senzitive, afective, cognitive - pana la dementa,
psihotice, tulburari de control impulsiv, tulburari de miros, tulburari de
somn).
Semnele clinice majore ale
parkinsonismului motor sunt:
-
tremorul de repaus cu o frecventa de 4-7 cicli/s;
- hipokinezia, definita ca o dificultate
in initierea actelor motorii, mai evidenta atunci cand este necesara trecerea de
la un anumit tip de miscare la altul (care adesea nu se poate face decat dupa o
perioada de blocaj motor) si care determina un aspect global de "saracire" a
complexitatii comportamentului motor; forma extrema a hipokineziei este
akinezia;
- bradikinezia, definita ca
o scadere a vitezei de realizare a miscarilor (lentoare); deoarece diferentierea
clinica a hipokineziei de bradikinezie este uneori dificil de realizat, ele
reprezentand caracteristici ale actului motor care se intrepatrund in mare
masura; in practica clinica se foloseste adesea doar termenul de bradikinezie,
cu sens mai larg (care include de fapt si caracteristicile hipokineziei - vezi
scala UPDRS);
- rigiditatea musculara
caracteristica parkinsonismului, cu fenomenul de roata dintata;
- postura in flexie si mersul cu pasi
mici, cu viteza variabila, uneori cu fenomene de "freezing" si caderi
frecvente.
Alte semne clinice
sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie,
diminuarea miscarilor automate, postura caracteristica a mainii s. a.) sunt
sugestive pentru diagnostic, in particular in formele clinice de debut, dar
numai daca se asociaza unuia sau mai multor semne majore.
Parkinsonismul se caracterizeaza clinic
prin orice combinatie intre tremor de repaus (cu frecventa de 4-7 cicli/s.),
bradi/hipokinezie, rigiditate musculara, posturi in flexie si fenomene de blocaj
motor ("freezing").
Conventional,
categoriile de boli in care apare parkinsonismul se pot clasifica in:
? Boala Parkinson primara;
? Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism
atipic):
- paralizia supranucleara
progresiva;
- atrofia
multisistemica;
? sindromul
Shy-Drager;
? degenerescenta
strio-nigrica;
? atrofia
olivo-ponto-cerebeloasa;
- boala
difuza cu corp Lewy;
- degenerescenta
corticobazala.
? Parkinsonismul din
alte boli heredodegenerative (in care acest sindrom nu este trasatura clinica
primara):
- dementa frontotemporala
cu parkinsonism;
- sindromul
"overlap" Alzheimer-Parkinson;
-
sindromul Parkinson-SLA - dementa Guam; - SLA asociata cu parkinsonism si
dementa (taupatie, diferita de complexul Guam);
- boala Huntington - varianta rigida;
- boala Hallervorden-Spatz.
? Parkinsonism secundar (consecinta a
unei leziuni cerebrale dobandite):
Toxic:
- MPTP
(metil-4-fenil-tetrahidropirinina);
-
mangan;
- monoxid de carbon.
Indus medicamentos:
- neuroleptic;
- metoclopramid, proclorperazina;
- rezerpina;
- valproat;
- blocanti ai canalelor de calciu
non-dihidropiridinici.
Vascular:
- lacune multiple in ganglionii
bazali;
- boala Binswanger;
- hidrocefalii;
- traumatisme cranio-cerebrale;
- tumori;
- degenerescenta cronica
hepatocerebrala;
- boala Wilson.
Boli infectioase:
- parkinsonismul postencefalitic;
- boala Creutzfeldt-Jakob;
- infectia HIV/SIDA.
Pentru diagnosticul pozitiv al bolii
Parkinson, Societatea de Neurologie din Romania recomanda criteriile UK
Parkinson's Disease Society Brain Bank Clinical Diagnostic Criteria, unanim
acceptate in prezent pe plan international:
? Criterii de confirmare:
- bradikinezie (obligatoriu)
si cel putin unul dintre:
- Rigiditate musculara
- Tremor cu frecventa de 4-6 Hz
- Instabilitate posturala (necauzata de
o disfunctie primara vizuala, vestibulara cerebeloasa sau proprioceptiva).
Criterii de sustinere:
(cel putin 3, pentru BP definita):
- debut unilateral;
- tremor de repaus;
- evolutie progresiva;
- asimetrie persistenta (mai accetuat pe
partea de debut);
- raspuns excelent
la l-DOPA;
- coree severa indusa de
l-DOPA;
- responsivitate la l-DOPA
cel putin 5 ani;
- evolutie clinica
> /=10 ani.
? Criterii de
excludere:
- AVC repetate cu sindrom
parkinsonian treptat evolutiv;
-
istoric de TCC repetate;
- istoric
definit de encefalita;
- crize
oculogire;
- tratament neuroleptic la
debutul simptomelor;
- remisiune
sustinuta;
- simptome strict
unilaterale dupa 3 ani;
- paralizie
supranucleara a privirii;
- semne
cerebeloase;
- afectare vegetativa
severa precoce;
- dementa severa
precoce cu tulburari de limbaj, memorie si de praxie;
- semn Babinski;
- CT: tumora cerebrala/hidrocefalie
comunicanta;
- raspuns negativ la
doze mari de levodopa;
(daca se
exclude un sindrom de malabsorbtie);
- expunere la MPTP.
Examene
paraclinice: IRM sau CT nu aduc informatii importante directe pentru
diagnosticul de boala Parkinson (dar sunt obligatorii, de preferat direct IRM
pentru excluderea altor sindroame parkinsoniene care au semne imagistice
specifice, precum atrofia multisistemica, bolile vasculare cerebrale,
hidrocefaliile, tumorile s.a.); examenul IRM cerebral este obligatoriu pentru
interventiile terapeutice prin stereotaxie. Examenul SPECT de tip DaT-scan aduce
informatii patognomonice tipice pentru boala Parkinson si se poate face optional
(fiind si costisitor si greu accesibil deocamdata) atunci cand diagnosticul
diferential este incert.
-
Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale si in primul rand a dopaminei
se reflecta prin modificarea metabolitilor acestora in LCR si urina.
- EMG - deceleaza caracteristicile
fiziologice ale tremorului (descarcari ritmice de 4-7 cicli/secunda).
Afectiunile
ganglionilor bazali si ale sistemelor motorii din SNC
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice la debut:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Semne putin evocatoare: du-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦reri nesistematizate,
obosea-¦
¦
¦
¦ ¦
¦la rapida, reducerea activi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tatii, tulburari vegetative, ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦frecvent cu tremor cu
carac- ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦ter localizat la membrul su-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦perior (hemi-sindromul par-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦kinsonian); hipertonie dis-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦creta, lipsa balansului mem-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦brelor de aceeasi parte,
pre-¦
¦
¦
¦ ¦
¦zenta semnului Noica +/-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tremor discret evidentiat
EMG¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Forme clinice in care pre-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦domina tremorul sau cele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦akineto - hipertone - la
care¦
¦
¦
¦ ¦
¦simptomatologia subiectiva
si¦
¦
¦
¦ ¦
¦modificarile obiective clini-¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦ce sunt cu caracter
perman- ¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦ent, partial influentate de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦terapia medicamentoasa si la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦care se adauga intregul cor-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tegiu de simptome insoti-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦toare: tulburari vegetative,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari de vorbire, tulbu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari
psihice
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice cu evolutie
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦indelungata - care duc la
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦imobilizarea bolnavului - se ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦insotesc de
tulburari psihice¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦grave si tulburari de
vorbire¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦deficiente de deglutitie si
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦respiratie permanente
(rezis-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tente la diverse variante
¦
¦
¦
¦ ¦
¦terapeutice)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Sindromul parkinsonian post-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦encefalitic - sechela majora
¦
¦
¦
¦ ¦
¦a encefalitei epidemice Von
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Economo (istoric) sau a
altor¦
¦
¦
¦ ¦
¦forme sporadice, rare, de ¦
Deficienta ¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦encefalita.
¦ medie ¦
¦
¦ ¦
¦Semiologia parkinsoniana se
¦
¦
¦
¦ ¦
¦instaleaza dupa o perioada
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦timp ce variaza de la cateva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦saptamani la cativa ani.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Clinic - debutul in jurul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦varstei de 40 de ani, tremo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rul este mai putin constant,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de regula mixt (de repaus si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de actiune); prezenta mani-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦festarilor oculare sub forma
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de crize oculogire;
paralizia¦
¦
¦
¦ ¦
¦convergentei, tulburari ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vigilentei (inversarea rit-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mului somn -
veghe);tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦psihice;tulburari
vegetative.¦
¦
¦
¦ ¦
¦Caracteristic - dupa o
insta-¦
¦
¦
¦ ¦
¦lare relativ rapida,
evolutia¦
¦
¦
¦ ¦
¦ulterioara este
lenta
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Sindromul parkinsonian post- ¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦medicamentos si toxic
- ¦ usoara
¦
¦
¦incadreaza¦
¦intoxicatii (cu oxid de car-
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦bon si mangan). Este
rezulta-¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦tul introducerii neurolepti-
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦celor de
prima generatie in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦terapia psihiatrica sau re-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦zultatul expunerii la toxi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cele
mentionate.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Principalele manifestari
sunt¦
¦
¦
¦ ¦
¦rigiditatea (akinezia) ±
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiperkinezii
intricate(facio-¦
¦
¦
¦ ¦
¦buco-linguale); torticolis,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦spasme de torsiune. Dispar
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦regula dupa o perioada
scurta¦
¦
¦
¦ ¦
¦de la oprirea medicatiei. In
¦
¦
¦
¦ ¦
¦multe situatii, chiar dupa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intreruperea definitiva,
per-¦
¦
¦
¦ ¦
¦sista cronic sindromul de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diskinezie/distonie tardiva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(dificil de tratat; amelio-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari cu injectii cu toxina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦botulinica si utilizarea
unor¦
¦
¦
¦ ¦
¦neuroleptice atipice +
clona-¦
¦
¦
¦ ¦
¦zepam). Sindroamele parkin-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦soniene de etiologie
vascula-¦
¦
¦
¦ ¦
¦ra si traumatica vor fi tra-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tate la capitolele
respective¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Coreea acuta (coreea
Sydenham¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau coreea minor).
Reprezinta¦
¦
¦
¦ ¦
¦o manifestare cerebrala neo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦striata a reumatismului
arti-¦
¦
¦
¦ ¦
¦cular acut, avand o
patogenie¦
¦
¦
¦ ¦
¦inflamator alergica post
¦
¦
¦
¦ ¦
¦streptococica. Clinic -
debut¦
¦
¦
¦ ¦
¦frecvent la 6-15 ani cu trei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦simptome
cardinale:
¦ ¦Nu ge-
¦
¦Nu se ¦
¦-
hiperkinezie;
¦In afara pe-¦nereaza¦ Pastrata ¦incadreaza¦
¦-
hipotonie;
¦rioadei de
¦incapa-¦
¦in grad de¦
¦- labilitate
emotionala. ¦stare
¦citate
¦
¦invalidi- ¦
¦Fenomenele sunt exagerate de
¦
¦de
¦
¦tate ¦
¦activitati
psihice, fizice,
¦ ¦munca
¦
¦ ¦
¦emotii, diminuate in repaus
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si dispar in somn. Evolutia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦este favorabila; se vindeca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦spontan si de preferat cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament specific in 4-6
¦
¦
¦
¦ ¦
¦saptamani (pentru formele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severe - 1
an)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Coreea cronica (Hungtington)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Coreea cronica progresiva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ereditara autosomal
dominanta¦
¦
¦
¦ ¦
¦este insotita de tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦psihice care evolueaza spre
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dementa.
¦Deficienta ¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦Forme cu debut de regula
¦medie ¦
¦
¦ ¦
¦intre 30-35 ani, cu modifi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cari psihice de la
iritabili-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tate pana la crize de
violen-¦
¦
¦
¦ ¦
¦ta, tulburari de atentie, de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦memorie si tulburari psihice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de intensitate
medie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Forme cu miscari coreice cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦caracter atetozic si dis-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tonic, care se accentueaza
la¦
¦
¦
¦ ¦
¦nivelul trunchiului, gatului,¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦cand apar grimase ale
fetei ¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦ce duc la tulburari de vor-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bire si deglutitie, cand
tul-¦
¦
¦
¦ ¦
¦burarile psihice devin mar-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cate(de la deliruri
paranoice¦
¦
¦
¦ ¦
¦pana la dementa lent progre-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦siva)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele cu evolutie progre-
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦siva ce conduc la tulburari
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦de mers - mers cu sprijin, ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦rigiditate,
akinezie duc in ¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦final la casexie prin tulbu-
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦rari de deglutitie
accentuate¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦de miscarile hiperkinetice.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Se adauga deteriorare cogni-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tiva grava -
dementa
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Degenerescenta hepatolenti-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦culara (Boala
Wilson)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- afectiune metabolica
deter-¦
¦
¦
¦ ¦
¦minata genetic si caracteri-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦zata prin acumularea
cuprului¦
¦
¦
¦ ¦
¦in S.N.C., ficat, cornee,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rinichi, cord, pancreas.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Astazi se recunoaste o sin- ¦Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦gura entitate
anatomoclinica ¦medie
¦
¦
¦ ¦
¦si genetica bine
identificata¦
¦
¦
¦ ¦
¦(legata de anomalii ale
genei¦
¦
¦
¦ ¦
¦pentru o ATP-aza cuplata la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pompa membranara care evacu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦eaza cuprul hepatocitar
catre¦
¦
¦
¦ ¦
¦caile biliare,gena ce se
afla¦
¦
¦
¦ ¦
¦pe bratul lung al cromo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦zomului
13):
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- debut de regula intre 7-15
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ani,dar se poate si la
varste¦
¦
¦
¦ ¦
¦mai inaintate, dominata de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rigiditate extrapiramidala,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tremor wilsonian cu aspect
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦"recul", facies hipomimic,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bradikinezie, puerilism,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦degradare
intelectuala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦progresiva.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele cu tulburari de
mers,¦
¦
¦
¦ ¦
¦de manipulatie si tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦psihice de intensitate
medie.¦
¦
¦
¦ ¦
¦Formele cu tulburari de mers ¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦si de manipulatie
severe, ¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦tulburari de vorbire
si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari psihice
accentuate.¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele cu tulburari de mers
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦si de manipulatie ce fac
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦imposibila deplasarea si ¦
Deficienta ¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦autoservirea bolnavului, cu ¦
grava ¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦tulburari de vorbire
si
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦tulburari psihice grave, cu
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦pierderea discernamantului.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
BOLILE INFLAMATORII CRONICE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Entitati clinice:
1. Scleroza multipla (termeni inca
acceptati, dar nerecomandati de nomenclatura internationala stiintifica:
scleroza in placi, leuconevraxita). Variante foarte rare: forma maligna acuta
Marburg, forma cu leziuni concentrice Balo. Nu este doar o boala demielinizanta,
ci este o boala inflamatorie cronica difuza a SNC, care afecteaza atat substanta
alba cu leziuni focale, cat si substanta alba aparent normala, precum si
substanta cenusie, avand doua tipuri de leziuni coexistente inca de la debutul
subclinic: degenerescenta axonala ireversibila (responsabila de invalidarea
clinica ireversibila) si demielinizarile focale care se pot vindeca (de obicei
cu defect) si spontan si care sunt corespondente in plan clinic episoadelor de
recadere (puseelor).
Forme
clinice:
- forma recurent
remisiva;
- forma primar
progresiva;
- forma secundar
progresiva;
- forma progresiva cu
recaderi.
2. Neuromielita optica
(NMO, Boala Devic) - este o boala independenta de scleroza multipla, de care a
fost separata odata cu identificarea modificarilor imunologice care o
caracterizeaza, respectiv prezenta anticorpilor anti-aquaporina 4 de la nivelul
astrocitelor.
3. Encefalomielita
acuta diseminata - este o boala acuta inflamator-demielinizanta cu focare
multiple, determinata, de obicei, de prezenta la distanta a unui focar infectios
in organism, sau dupa o vaccinare la persoane cu o reactivitate imunitara de tip
hiperergic. Cel mai adesea apare la copii de varsta mai mare, dar poate aparea
si la adultii tineri. De regula are o evolutie monofazica, dar nu rareori se
poate manifesta si prin episoade clinice repetate, ridicand probleme de
diagnostic diferential cu scleroza multipla (mai ales la copii).
SCLEROZA MULTIPLA
Diagnosticul de scleroza multipla se
bazeaza pe asocierea de semne clinice si paraclinice, intrucat nu exista un
singur semn clinic sau rezultat de investigatie cu valoare patognomonica.
In prezent, in intreaga lume sunt
acceptate si folosite criteriile McDonald (revizuite in 2005):
Criteriile de diagnostic McDonald revizuite in 2005
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦ Prezentare
clinica
¦ Date aditionale necesare
¦
¦crt.¦
¦diagnosticului de scleroza multipla¦
+----+-----------------------------------+-----------------------------------¦
¦ 1. ¦> = 2 pusee; semne
clinice
¦Niciuna
¦
¦ ¦obiective pentru > =
leziuni
¦
¦
+----+-----------------------------------+-----------------------------------¦
¦ 2. ¦> = 2 pusee; semne
clinice ¦Diseminarea in spatiu,
demonstrata ¦
¦ ¦obiective
pentru 1 leziune
¦prin:
¦
¦
¦
¦1. RM
sau
¦
¦
¦
¦2. > = 2 leziuni sugestive la ¦
¦
¦
¦examen RM + LCR pozitiv, sau ¦
¦
¦
¦3. se asteapta alte pusee clinice ¦
¦
¦
¦cu alte
localizari
¦
+----+-----------------------------------+-----------------------------------¦
¦ 3. ¦1 puseu; semne clinice obiective
¦Diseminarea in timp, demonstrata ¦
¦ ¦pentru > = 2
leziuni
¦prin:
¦
¦
¦
¦1. RM
sau
¦
¦
¦
¦2. Al doilea
puseu
¦
+----+-----------------------------------+-----------------------------------¦
¦
¦
¦Diseminarea in spatiu, demonstrata ¦
¦ 4. ¦1
puseu; semne clinice obiective
¦prin:
¦
¦ ¦pentru 1 leziune
(prezentarea ¦1. RM
sau
¦
¦ ¦monosimptomatica;sd. izolat
clinic)¦2.> = 2 leziuni sugestive la examen¦
¦
¦
¦RM + LCR
pozitiv
¦
¦
¦
¦si
¦
¦
¦
¦Diseminarea in timp, demonstrata ¦
¦
¦
¦prin:
¦
¦
¦
¦1. RM
sau
¦
¦
¦
¦2. Al doilea
puseu
¦
+----+-----------------------------------+-----------------------------------¦
¦
¦
¦Progresie a bolii timp de 1 an ¦
¦
¦
¦(documentata retrospectiv sau ¦
¦
¦
¦prospectiv)
¦
¦ 5. ¦Progresie neurologica
insidioasa ¦si 2 din
urmatoarele:
¦
¦ ¦sugestiva pentru
SM
¦a. RM pozitiv (9 leziuni T2 sau > =¦
¦
¦
¦4 leziuni T2 si PEV modificate); ¦
¦
¦
¦b. RM medular pozitiv (>= 2 leziuni¦
¦
¦
¦focale);
¦
¦
¦
¦c. LCR
pozitiv
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Criteriile revizuite Mc Donald pun
accentul pe obiectivarea clinica a leziunilor si ofera evidenta diseminarii in
timp si spatiu. Criteriile utilizeaza examene paraclinice suportive, pentru a
grabi stabilirea diagnosticului si pentru a elimina diagnostice fals-pozitive
sau fals-negative. Ele pun accent asupra specificitatii si mai putin asupra
sensibilitatii metodelor de diagnostic, precum si asupra necesitatii de a
elimina conceptul de "cea mai buna explicatie pentru diagnostic pentru clinica".
Totodata, ele "liberalizeaza" realizarea anumitor criterii paraclice (IRM si
LCR), considerate anterior absolut necesare.
Manifestarile clinice cele mai sugestive
pentru diagnosticul de scleroza multipla pot fi grupate dupa cum urmeaza:
a. anomalii senzitive:
- parestezii, adesea sub forma de
amorteli;
- dureri;
- semnul Lhermitte.
b. anomalii motorii:
- deficit motor de tip piramidal;
- spasticitate;
- contractii spastice (in flexie, in
extensie).
c. anomalii vizuale:
- nevrita optica (pierderea monoculara a
vederii, insotita eventual de durere si de scotom central).
d. anomalii cerebeloase:
- ataxie, incoordonare;
- tremor cerebelos (asociat uneori cu
tremor postural);
- dizartrie
cerebeloasa.
e. anomalii ale
functiilor trunchiului cerebral:
-
diplopie;
- dizartrie, disfagie,
disfonie;
- parestezii la nivelul
fetei;
- pareza faciala;
- oftalmoplegie internucleara;
- nevralgie trigeminala;
- vertij.
f. alte anomalii (mai rare la debutul
bolii):
- crize paroxistice (cu
durata de secunde/minute, dar care apar repetat timp de mai multe saptamani
pentru a avea semnificatie de puseu SM);
- anomalii vezicale;
- disfunctii sexuale;
- tulburari cognitive.
Un atac (puseu, recadere) este definit
ca o tulburare neurologica sugestiva pentru SM (relatare subiectiva sau
observatie obiectiva), cu durata de minimum 24 ore, in absenta febrei. Trebuie
excluse pseudoatacurile sau episoadele paroxistice singulare. Se considera, prin
conventie, durata de 30 de zile ca interval minim de timp intre doua pusee
diferite.
Modificarile LCR sugestive
pentru diagnosticul de SM sunt: pleiocitoza moderata sub 50/mmc, discreta
hiperproteinorahie, dar sub 0, 8 g/l, cantitate crescuta de IgG cu un index mai
mare de 0, 7 (fata de cantitatile de IgG si albumina din ser), distributie
oligoclonala a IgG la electroforeza in gel de agaroza in LCR, nu si in ser. Desi
sugestive in context clinic, aceste modificari nu sunt patognomonice pentru
SM.
Masurarea potentialelor evocate,
in special a celor vizuale, poate evidentia o alungire semnificativa a anumitor
unde bine definite. in SM, examinarea electrofiziologica arata cresterea
latentei undei P100 de partea ochiului afectat (valoare peste 120 msec), cu o
usoara scadere a amplitudinii acesteia, forma undei fiind relativ bine pastrata.
Anomaliile PEV pot fi tranzitorii, in sensul ca amplitudinea raspunsului poate
reveni la normal odata cu recapatarea vederii, insa modificarea latentei undei
este permanenta, ceea ce serveste diagnosticului retrospectiv al unei nevrite
optice subclinice sau ignorate in contextul sclerozei multiple.
Criteriile Barkhof de diagnostic prin
IRM - sunt criterii cu valoare predictiva, ce se aplica pacientilor care se
prezinta pentru prima oara la neurolog, avand sindroame clinice izolate,
sugestive pentru diagnosticul de SM.
Intrunirea a 3 dintre urmatoarele 4 criterii are valoare predictiva pentru
instalarea la un pacient a SM definite clinic ("IRM pozitiv pentru SM"):
? o leziune cerebrala sau spinala
Gd-captanta sau 9 leziuni T2 hiperintense cerebrale si/sau spinale, daca nu
exista nicio leziune Gd-captanta;
?
una sau mai multe leziuni cerebrale infratentoriale sau spinale;
? una sau mai multe
leziunijuxtacorticale;
? 3 sau mai
multe leziuni periventriculare.
Nota:
Leziunile spinale individuale pot contribui impreuna cu leziunile individuale
cerebrale la atingerea numarului de leziuni T2 cerute.
Criteriile RMN incluse in criteriile
McDonald, sunt cele propuse de Barkhof, modificate de Tintore, pentru a
evidentia diseminarea in spatiu si timp.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice cu evolutie ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦favorabila in timp,
cu ¦ usoara
¦
¦
¦incadreaza¦
¦simptomatologie
subiectiva
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦absenta sau minima si obiec-
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦tiv cu: sindrom piramidal, ±
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦sindrom
vestibular sau sin-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦drom cerebelos
frust
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice cu pusee
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rare, in perioada de remisi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦une cu tulburari motorii de ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦intensitate
medie (fruste ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦hemipareze sau monopareze)
la¦
¦
¦
¦ ¦
¦care se asociaza tulburari
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibru side coordo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nare si uneori tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vizuale de intensitate medie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(scor EDSS <
3)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Forme clinice cu evolutie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦progresiva cu pusee acute
¦
¦
¦
¦ ¦
¦repetate ce conduc la tulbu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari de mers
accentuate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(parapareze spastice si ¦ Deficienta ¦70-89% ¦In
totalitate ¦Gradul II ¦
¦hemipareze spastice) la
care ¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦se asociaza tulburari
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦echilibru side coordo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nare (sindrom
cerebelo-vesti-¦
¦
¦
¦ ¦
¦bular), tulburari vizuale -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦frecvent diplopie, si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦modificari de camp vizual,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari de sensibilitate,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± tulburari sfincteriene
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(scor EDSS = 3-6
)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice cu evolutie
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦continua fara remisiuni,
care¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦conduc in timp la imobiliza- ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦rea
bolnavului, facandu-l ¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦dependent (partial sau per-
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦manent) de ajutorul altei
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦persoane (scor EDSS > 6).
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Simptomatologia obiectiva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦indica prezenta tuturor sin-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦droamelor: sindrom piramidal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(hemiplegie, parapareza/
¦
¦
¦
¦ ¦
¦paraplegie ± asocierea cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦monopareze brahiale, tetra-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pareza/tetraplegie); sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cerebelo-vestibular -
eviden-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tiaza tulburari de echilibru
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si coordonare; tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vizuale grave; tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sensibilitate, tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sfincteriene (frecvent
incon-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tinenta
urinara)
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
PATOLOGIA NEUROMUSCULARA SI EREDODEGENERATIVA
DISTROFIILE MUSCULARE PROGRESIVE (DMP) -
afectiuni degenerative ale muschiului striat conditionate genetic, cu evolutie
lent progresiva si etiopatogeneza incomplet stabilita. O clasificare a
distrofiilor musculare progresive completa este aceea bazata pe date
clinico-genetice si pe date informationale din domeniul biochimiei,
electrofiziologiei si histopatologiei (clasificarea modificata a DMP dupa
Waltore si Gardnen-Medwin):
1. DMP cu
transmitere genetica X - recesiva: forma severa (Duchenne); forma benigna
(Becker-Kiene).
2. DMP cu transmitere
genetica autosomal-recesiva: fenotip Duchenne forma centurilor.
3. DMP cu transmitere genetica autosomal
dominanta: facio-scapulo-humerala; distala; oculara; oculofaringiana.
Simptomatologie clinica generala -
simptomul care domina tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul
motor. Grupele musculare interesate sunt diferite in functie de forma
clinico-genetica, dar, indiferent daca debutul este distal sau proximal,
generalizarea prin afectarea ulterioara a altor grupe musculare este constanta.
Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascata de
adipozitatea mai mult sau mai putin evidenta a acestor bolnavi. Anumite grupe
musculare sunt mai atrofice si nu exista un paralelism intre gradul amiotrofiei
si intensitatea deficitului motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Unele
grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moletilor in special, dar
si deltoidul, maseterii, musculatura limbii).
In cursul evolutiei survin retractii
tendinoase care compromit functionalitatea segmentelor respective. Reflexele
osteotendinoase diminua progresiv pana la abolire. Acesti bolnavi nu prezinta
tulburari de sensibilitate. in cursul evolutiei se constata cardiomiopatie
distrofica, aritmie, modificari EKG ale complexului ventricular, fara a se
ajunge decat in mod exceptional la o insuficienta cardiocirculatorie.
Simptomatologia pulmonara este expresia
hipoventilatiei permanente, iar infectiile cailor respiratorii sunt foarte
comune.
Testele paraclinice de
diagnostic - diagnosticul de certitudine al DMP este un diagnostic paraclinic
bazat pe trei elemente esentiale: enzimograma serica, biopsia musculara,
EMG.
DISTROFIA MUSCULARA PROGRESIVA (DMP)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦DMP - forme clinice la 1-2
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ani de la debut, cu o
simpto-¦
¦
¦
¦ ¦
¦matologie subiectiva
si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦obiectiva centrata pe modifi-¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦carile generate de
amiotro- ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦fiile musculare si deficitul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motor secundar de
intensitate¦
¦
¦
¦ ¦
¦medie, ce duc la scaderea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦performantelor de mers si a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ortostatismului prelungit
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦DMP - formele clinice cu
evo-¦
¦
¦
¦ ¦
¦lutie indelungata, mai mult
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de 5 ani, care conduc la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦amiotrofii musculare accentu-¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦ate si respectiv un
deficit ¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦accentuat, la care se adauga
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiomiopatie distrofica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aritmii, tulburari respira-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦torii, expresia hipoventila-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tiei
pulmonare
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦DMP - formele clinice dupa o
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦evolutie indelungata, care,
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦prin deficitul motor instalat¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦progresiv
face imposibila ¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦deplasarea bolnavului prin
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦forte proprii si la care se
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦adauga tot cortegiul tulbu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rarilor respiratorii, fona-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦torii, de deglutitie etc. si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari cardiovasculare
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
MIOTONIILE
Miotoniile sunt un grup de afectiuni
determinate genetic, in patologia carora este implicat un defect de membrana
celulara; sunt caracterizate clinic printr-o lentoare a relaxarii musculare dupa
contractura voluntara, fenomenul diminuand progresiv, consecutiv repetarii
contractiei voluntare (fenomenul de incalzire). Distributia miotoniei este mai
evidenta distal la musculatura membrelor, la nivelul musculaturii mimicii si la
limba. Celelalte grupe musculare sunt mai putin interesate, miotonia
rezumandu-se la raspunsuri idiomusculare persistente. Se descriu doua forme de
miotonie:
? Miotonia congenitala
Thompson.
? Distrofia miotonica
Steinert.
Miotonia congenitala Thompson
Miotonia congenitala Thompson sau
miotonia hipertrofica congenitala; afectiune rara cu debut precoce in copilarie,
cu aparitia selectiva a fenomenului miotonic la flexorii degetelor, la nivelul
muschilor policelui, a musculaturii orbicularului pleoapelor, la care se
asociaza o hipertrofie musculara difuza la toate grupele musculare cu
predominenta la membrele inferioare, aspect intalnit in 25% dintre cazuri, ce da
bolnavului un aspect de halterofil. Miotonia se accentueaza la frig si la
inceputul actului voluntar.
Examinari
paraclinice
- EMG;
- microscopia optica.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele autozomal dominante
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu simptomatologie subiectiva¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦si obiectiva limitata
la ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦cateva grupe
musculare(limba,¦
¦
¦
¦ ¦
¦orbicularul pleoapelor, mus-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦culatura distala a
membrelor)¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele recesive - simptoma-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tologia este intotdeauna mai ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦severa, generalizata cu
ten- ¦ medie ¦
¦
¦ ¦
¦dinta la agravare progresiva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦in timp, cu prinderea muscu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦laturii flexoare distale a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦membrelor si musculatura
¦
¦
¦
¦ ¦
¦masticatorie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦
¦ Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦
¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
DISTROFIA MIOTONICA STEINERT
Simptomatologie complexa care include,
alaturi de simptome musculare, un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie
gonadica); sindrom miotonic; cataracta; surditate prin afectarea urechii interne
si tulburari psihice.
Examinari
paraclinice:
- enzimograma serica;
- EMG;
- microscopia optica.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice la debut
care¦
¦
¦
¦ ¦
¦nu au inca amiotrofii muscu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lare sau acestea sunt discre-¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦te; in care deficitul
motor ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦este mediu, simetric distal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si nu se insotesc de compli-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦catii psihice si cardiace
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦acestea sunt de intensitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice care
se
¦
¦
¦
¦ ¦
¦insotesc de amiotrofii mus-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦culare marcate - cu scaderea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fortei musculare preferential¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦pe musculatura
faciala, fle- ¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦xorii gatului, musculatura
¦
¦
¦
¦ ¦
¦antebratului, a eminentei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tenare,pe muschii
interososi,¦
¦
¦
¦ ¦
¦loja anterioara a gambei -
si¦
¦
¦
¦ ¦
¦de complicatii cardiace,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦endocrine, psihice,
tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦de vedere
(cataracta)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele de distrofie mioto-
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦nica evolueaza progresiv, pe
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦o perioada de 10-15 ani. La ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦manifestarile
clinice anteri-¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦or descrise se adauga
deficit¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦motor de centura pelviana
sau¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦/si de centura scapulo-hume-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rala, tulburari
respiratorii,¦
¦
¦
¦ ¦
¦prin afectarea diafragmului,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦a muschilor intercostali si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦paravertebrali, tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deglutitie, tulburari grave
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiace (bloc atrio-ventri-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cular, cardiomiopatie) si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari de vedere
(catarac-¦
¦
¦
¦ ¦
¦ta bilaterala), ce conduc la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦necesitatea supravegherii si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ingrijirii permanente din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partea altei
persoane
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
MIASTENIA
Miastenia este o boala a sinapsei
neuromusculare care se caracterizeaza prin oboseala excesiva si deficit al
musculaturii striate.
Simptomatologia
- deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresiva a muschiului
care se contracta si prin diminuarea progresiva a fortei musculare. Deficitul
miastenic este mai accentuat in a doua parte a zilei, reflexele osteotendinoase
sunt prezente sau uneori diminuate. Boala evolueaza in general in pusee, cu
evolutie din ce in ce mai severa, ajungand pana la paralizia de muschi
respiratori. Simptomatologia bolii se amelioreaza numai prin administrarea de
anticolinesterazice.
Topografia
deficitului miastenic:
1. tulburari
oculare: strabism, diplopie, ptoza palpebrala, poate sa apara imposibilitatea
convergentei;
2. tulburari de
fonatie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentueaza la efort; acestea
sunt: disfonie, nazonare, dizartrie;
3. tulburari de deglutitie: se pot manifesta pentru solide, lichide si, in
cazurile mai grave, chiar si pentru saliva;
4. tulburari de masticatie: apar mai
mult sau mai putin precoce, pot merge pana la deficit total si se pot asocia cu
caderea mandibulei;
5. atingerea
musculaturii faciale: produce "faciesul miastenic" caracteristic;
6. afectarea musculaturii cefei si a
trunchiului produce o invalidare importanta - caderea capului, necesita
mentinerea barbiei cu mana. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi
imposibila sau se executa cu efort, interesarea membrelor inferioare se remarca
initial la urcatul si coboratul scarilor, iar ulterior chiar si la mersul pe
teren plat;
7. tulburarile
respiratorii, exprimate prin dispnee si senzatie de lipsa de aer, sunt
obiectivate de reducerea capacitatii vitale.
Investigatii paraclinice:
? scala de efort specifica
miasteniei;
? testul cu
neostigmina;
? EMG cu stimulare
repetitiva;
? dozare de anticorpi
anti-receptori colinergici nicotinici +/- dozare de anticorpi anti MuSK.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele de debut - simptoma-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tologie saraca, diagnosticul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦este sustinut pe probele de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦provocare si cu raspuns 100% ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦la terapia
medicamentoasa; se¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦pot manifesta prin tulburari
¦
¦
¦
¦ ¦
¦oculare (ptoza palpebrala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partiala), tulburari de
fona-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tie, senzatie de oboseala la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦masticatie, oboseala muscu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lara,mers pe distante
relativ¦
¦
¦
¦ ¦
¦lungi,sau urcarea a 1-2
etaje¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele cu tulburari
oculare,¦
¦
¦
¦ ¦
¦de fonatie, deglutitie, mas-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ticatie si tulburari motorii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu caracter cvasipermanent cu¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦raspuns ineficient la
terapia¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦medicamentoasa care
genereaza¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari functionale de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate
accentuata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele ce se insotesc de
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦tulburari mari de
deglutitie,¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦tulburari respiratorii ce ¦
Deficienta ¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦necesita uneori respiratie ¦
grava ¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦asistata, cand deficitul mo-
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦tor este permanent si rezis-
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦tent la terapia medicamen-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦toasa asociata, ducand la
ne-¦
¦
¦
¦ ¦
¦cesitatea supravegherii per-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦manente din partea altei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦persoane
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Miozitele si polimiozitele - vezi capitolul Colagenoze.
AMIOTROFIA NEURALA CHARCOT - MARIE - TOOTH -
Maladie cu transmitere ereditara.
Debutul este insidios in copilarie sau adolescenta, mai rar la varsta adulta, cu
aparitia progresiva de amiotrofii distale si simetrice mai ales la membrele
inferioare, de aspect polinevritic.
Tabloul clinic - atrofii musculare distale si simetrice la membrele inferioare,
generand aspectul de "picior de cocos", si in treimea inferioara a antebratului,
dand aspectul de atrofie in "manusa".
? tulburari de sensibilitate:
-
subiective: amorteli sau furnicaturi in membre cu aspect polimorf;
- tulburari vegetative - hipersudoratie,
pseudosclerodermie;
- tulburari
endocrine - insuficienta gonadica, acromegalie.
Examene paraclinice
- examen anatomo-patologic;
- EMG.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦CMT in Formele clinice fruste¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦cu manifestari clinice minime¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦Diagnosticul se pune
de
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦regula pe examinarile para-
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦clinice (biopsia musculara)
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦CMT in Formele superioare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cand modificarile predomina ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦la membrele
superioare (tul- ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦burari motorii + amiotrofii
+¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari de sensibilitate)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦CMT in Forma generalizata cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦atrofie globala a intregii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦musculaturi, cu mers dificil ¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦stepat, cu tulburari
de sen- ¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦sibilitate tip polinevritic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si tulburari vegetative si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦endocrine
asociate.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦CMT in Forma generalizata,
cu¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦atrofie globala a muscula-
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦turii care a condus in timp ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦la
imobilizarea permanenta ¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦bolnavului.
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA (SLA)
Face parte din afectiunile neuronului
motor si este definita clinic printr-un complex lezional avand ca rezultat
simptome combinate de neuroni motori centrali si periferici (fasciculatii,
amiotrofii distale, semne piramidale).
Criterii de diagnostic in SLA (conform
Ghidului Federatiei Societatilor Europene de Neurologie adoptat si de Societatea
de Neurologie din Romania si de Ministerul Sanatatii din Romania):
Diagnosticul SLA necesita prezenta
(criterii pozitive):
- semnelor de
NMP (inclusiv caracteristicile EMG la nivelul musculaturii neafectate);
- semnelor de NMC;
- progresiei simptomelor si a
semnelor.
Diagnosticul SLA necesita
absenta (diagnostic prin excludere):
- semnelor senzitive;
- tulburarilor
sfincteriene;
- tulburarilor
vizuale;
- disfunctiei autonome;
- disfunctiei ganglionilor bazali;
- dementei de tip Alzheimer;
- sindroamelor ce "mimeaza" SLA
Diagnosticul SLA este sprijinit de:
- fasciculatii intr-una sau mai multe
regiuni;
- modificari neurogene la
EMG;
- fasciculatii intr-una sau mai
multe regiuni;
- viteze de conducere
nervoasa senzitive si motorii normale;
- absenta blocului de conducere.
In functie de predominanta tablourilor
clinice, se definesc urmatoarele variante de SLA: paralizia bulbara progresiva
cu predominanta fenomenelor bulbare; atrofia musculara progresiva cu
predominanta simptomelor de neuron motor periferic si scleroza laterala primara
cu predominanta simptomelor de neuron motor central.
Investigatii paraclinice:
- E.M.G;
- microscopia optica;
- microscopia electronica.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦SLA - forma pseudopolineuro-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦patica - forma relativ ati-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pica, simptomatologia de neu-¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦roni motori periferici
domina¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦tabloul clinic, iar
simptoma-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tologia de tip piramidal
este¦
¦
¦
¦ ¦
¦foarte discreta sau absenta
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦SLA - forma generalizata
este¦
¦
¦
¦ ¦
¦una dintre cele mai frecven-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦te, cu evolutie lenta, cu ¦
Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦predominanta simptomelor de ¦ accentuata
¦ ¦ pierduta
¦ ¦
¦neuron motor
central.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦SLA - forma bulbara - forma
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦cu evolutie
dramatica,simpto-¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦matologia fiind manifesta la ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦musculatura
inervata de nu- ¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦cleii motori
bulbari.
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASA
FRIEDREICH
Simptomatologia - ataxia
cerebeloasa este de obicei cea care atrage atentia asupra bolii, determinata
fiind de tulburarile de sensibilitate ca si cele de tip cerebelos. Mersul este
tabetic, cerebelos cu baza de sustinere largita, bolnavul prezinta dismetrie,
vorbire lenta, R.O.T. se abolesc precoce. Amiotrofiile sunt de regula distale,
mai accentuate la membrele inferioare, descriindu-se aspectul "picior de cocos",
aspect de picior scobit.
Implicatiile
cardiace sunt prezente, manifestandu-se de timpuriu cu extrasistole atriale,
hipertrofie ventriculara, semne de ischemie cardiaca.
Investigatii paraclinice:
- examen electroneurofiziologic
(electroneurografie + EMG);
-
ecocardiografie si EKG;
- IRM
craniana (evaluarea in particular a cerebelului);
- optional: diagnostic genetic.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦EASC - formele clinice la ¦
Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦debut, cu modificari
obiec- ¦ usoara
¦
¦
¦incadreaza¦
¦tive discrete mult timp, la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦care examenul obiectiv
semna-¦
¦
¦
¦ ¦
¦leaza doar abolirea R.O.T.,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦schita de picior scobit,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cifoscolioza.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦EASC - formele clinice bine
¦
¦
¦
¦ ¦
¦exprimate la care diagnosti-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cul nu mai ridica semne de ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦intrebare,
dar a caror evo- ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦lutie este lent progresiva
si¦
¦
¦
¦ ¦
¦prezinta deficite motorii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medii
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦EASC - formele clinice cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦evolutie indelungata la care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦s-au instalat atrofii mus-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦culare si deficite motorii ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦accentuate
insotite de tulbu-¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦rari de sensibilitate ± tul-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦burari cardiace, endocrine,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦psihice
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦EASC - formele clinice care,
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦din cauza amiotrofiilor mus-
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦culare si a deficientelor ¦
Deficienta ¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦motorii si generalizate,
¦ grava ¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦conduc la imobilizarea bol-
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦navului
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
EREDOATAXIA CEREBELOASA PIERRE-MARIE
Este o forma diferentiata din grupul
eredoataxiilor, foarte asemanaoare cu eredoataxia Freidreich in care insa
semnele cerebeloase si piramidale sunt predominente. Debutul si evolutia sunt
asemanatoare cu maladia Friedreich, dar predomina:
- semnele cerebeloase cu ataxie, tremor
intentional si vorbire cerebeloasa;
-
semnele piramidale sunt mai bine exprimate in forma Pierre-Marie, dar cu
afectare mai mica a sensibilitatii profunde;
- ROT pot fi vii; se poate gasi doar
aspectul contracturii piramidale, mai ales la membrele inferioare; tulburarile
de sensibilitate obiective pot fi absente sau discrete, bolnavul nu prezinta
atrofii sau malformatii articulare (sau acestea sunt, in general, mai putin
exprimate).
Investigatii: aceleasi ca
la boala Friedreich.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice la debut in ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦care tulburarile de coordo- ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦nare si echilibru sunt
usoare¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice in care tul- ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦burarile de coordonare
si ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦echilibru si tulburarile de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vorbire sunt
moderate.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice cu evolutie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦progresiva la care ataxia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cerebeloasa este accentuata, ¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦insotita de tulburari
de vor-¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦bire, precum si de accentua-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rea contracturii piramidale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦+/- tulburari de sensibili-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tate
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦EAC-PM Formele clinice dupa
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦ani de la debut si care prin
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦tulburarile ataxice
fac ¦ Deficienta ¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I
¦
¦deplasarea bolnavului foarte ¦
grava ¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦dificila sau imposibila.
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
DISCOPATIILE
Formularea diagnosticului: diagnosticul
corect al discopatiei se formuleaza dupa stadiul evolutiv al bolii, clinic si
radiologic.
De obicei este unica, dar
poate fi multipla, intalnindu-se in aceeasi regiune sau in diferite regiuni ale
coloanei vertebrale. Cel mai frecvent apare in regiunea lombara, apoi in cea
cervicala si, rareori, in regiunea dorsala. Regiunea lombara si mai ales
ultimele doua discuri lombare reprezinta sediul de predilectie al bolii.
Diagnostic clinic: pentru stabilirea
diagnosticului clinic sunt necesare un examen clinic complet si examenul
radiologic.
Date clinice: dureri
vertebrale (cervicale, lombare, toracale) si pe traiectul nervului, spontan sau
la miscari active si/sau pasive, dureri provocate prin manevrele de elongatie,
deficite motorii segmentare sau globale, tulburari de reflexe, tulburari
trofice, tulburari de sensibilitate obiectiva, tulburari circulatorii, tulburari
sfincteriene etc.
Investigatii
obligatorii:
1. examen IRM (doar cand
examenul IRM nu este accesibil in timp util, se poate face examen CT al
segmentului vertebral afectat);
2.
examen electroneurofiziologic (electroneurografie detaliata, inclusiv cu latenta
undei F +/- EMG).
Date radiologice
clasice (optional) - se sprijina pe triada:
1. pensarea spatiului intervertebral;
2. densificarea platourilor
intervertebrale;
3. modificari ale
curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale.
In prezenta complicatiilor
postoperatorii (arahnoidite, epidurite, cicatrici compresive etc.), examenul
clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical, examene
radiologice speciale (IRM-CT doar daca IRM nu este accesibil,
electroneurofiziologie, examen LCR.)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦1. Discopatie vertebrala - ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦faza I(faza dureroasa) dureri¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦la nivelul coloanei
vertebra-¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦le, spontane sau la apasare
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦2. Discopatie vertebrala - ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦faza II (faza de blocaj)
¦ usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦- blocaj al
segmentului
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦vertebral
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦- contractura
musculara
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦paravertebrala
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦3. Discopatie vertebrala - ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦faza III (faza neurologica) ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦Stadiu I
(algic)
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦Iritatie radiculara;
bolnavul¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦prezinta dureri la
tuse
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦stranut sau
eforturi
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Semne de elongatie pozitive
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(Lasseque,
Bonnet)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Stadiu II (de compresiune) se¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦caracterizeaza
prin: ¦ accentuata
¦ ¦ pierduta
¦ ¦
¦- deficit motor moderat; ¦pe
o perioa-¦
¦
¦ ¦
¦- diminuarea
reflexelor ¦da limitata
¦
¦
¦ ¦
¦osteotendinoase;
¦(circa 6 ¦
¦
¦ ¦
¦- tulburari de sensibilitate ¦luni) in
ve-¦
¦
¦ ¦
¦obiectiva
¦derea stabi-¦
¦
¦ ¦
¦
¦lirii condu-¦
¦
¦ ¦
¦
¦itei neuro- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦chirurgicale¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau postope-¦
¦
¦ ¦
¦
¦rator - 6 ¦
¦
¦ ¦
¦
¦luni
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Stadiul III (paralitic sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦paretic, de intrerupere) se
¦
¦
¦
¦ ¦
¦caracterizeaza
prin:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- deficit
motor;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- absenta reflexelor osteo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tendinoase;
¦ Deficienta ¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦- tulburari de sensibilitate ¦
medie ¦
¦
¦ ¦
¦obiectiva;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechelele operatorii ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦herniei de
disc.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Deficit motor unilateral
¦
¦
¦
¦ ¦
¦brahial sau crural, cu
tulbu-¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari de
sensibilitate.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Hernii de disc operate
itera-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tiv (2-3 interventii chirur-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gicale)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Deficit motor brahial sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦crural cu tulburari de
sensi-¦
¦
¦
¦ ¦
¦bilitate si tulburari sfinc- ¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦teriene (sindrom de
coada de ¦ accentuata ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦cal)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Tetraplegie, tetrapareza sau
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦parpareza, paraplegie
insoti-¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦te de tulburari de sensibili-¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦tate si
tulburari sfincterie-¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦ne tip incontinenta (cazuri
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦extrem de
rare)
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
NEUROPATII PERIFERICE
Neuropatia periferica este un termen
generic care indica tulburarile nervilor periferici de orice cauza.
Descriere generala
Polineuropatiile sunt neuropatii
periferice des intalnite si foarte importante. Tabloul tipic al polineuropatiei
apare cel mai frecvent in cadrul unor afectiuni metabolice (cauza cea mai
frecventa este diabetul zaharat), inflamatorii, imunologice, paraneoplazice sau
toxice. Primele simptome par a fi de tip senzitiv si constau in furnicaturi,
intepaturi, arsuri, sau parestezii in plante sau varful degetelor, sau in
general cu distributie in alte zone ale membrelor inferioare. Simptomele si
semnele sunt in general simetrice si distale, dar ocazional paresteziile apar la
nivelul unui singur membru inferior si apoi la celalalt, mult mai pronuntate.
Trebuie sa avem grija sa nu fie facuta confuzia cu mono - sau multinevrite. Daca
polineuropatia este mai putin severa, nu vor putea fi decelate semne clinice
motorii si/sau senzitive.
Examene
paraclinice
- Examen
neuroelectrofiziologic detaliat;
-
Biopsia de nerv.
Clasificarea
neuropatiilor periferice:
-
Polineuropatiile axonale: acute, subacute, cronice;
- Polineuropatiile demielinizante:
acute, cronice;
- Mononeuropatii
multiplex;
- Mononeuropatii.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice de neuropa- ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦tii, indiferent de etiologie-¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦cu simptomatologie
frusta,
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦predominant senzitiva
(pares-¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦tezii distale
predominant
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦membrele
inferioare) ±
fruste¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficite
motorii
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice cu simptoma-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tologie motorie manifesta -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficite motorii predominant
¦
¦
¦
¦ ¦
¦distale si predominant la ¦
Deficienta ¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦membrele inferioare insotite ¦
medie ¦
¦
¦ ¦
¦de tulburari de
sensibilitate¦
¦
¦
¦ ¦
¦superficiala si/sau profunda
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(ataxie)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice cu deficite
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motorii manifeste
constituite¦
¦
¦
¦ ¦
¦- parapareze, sau tetrapa- ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦reze, cu
tulburari de sensi- ¦ accentuata ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦bilitate superficiala sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦profunda
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele clinice (foarte rar)
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦cu deficite motorii
tip
¦
¦
¦munca,
¦ ¦
¦tetraplegie sau paraplegie + ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoconductie ¦ Gradul I ¦
¦tulburari
sfincteriene(foarte¦ grava
¦ ¦si
autoservire¦ ¦
¦rare, in special, sindromul
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦Guillain-Barre; forme severe
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦de polineuropatie cronica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦inflamatorie demielinizanta
-¦
¦
¦
¦ ¦
¦CIDP)
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
In stabilirea diagnosticului functional
si al capacitatii de munca se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial si
paraliziile plexului lombo-sacrat care, prin modificarile date, pot conduce la
scaderea capacitatii de munca partial sau in cea mai mare parte.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL -¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦pot fi partiale sau totale. ¦
usoara ¦
¦
¦incadreaza¦
¦Plexul brahial este
format
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦din radacinile cervicale C5,
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦C6, C7, C8 si radacina tora-
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦cala T1.
Radacinile C5 si C6
¦
¦
¦
¦ ¦
¦formeaza impreuna trunchiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦superior,radacina C7
formeaza¦
¦
¦
¦ ¦
¦trunchiul mijlociu, iar
rada-¦
¦
¦
¦ ¦
¦cina C8 si T1 formeaza trun-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chiul
inferior.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦PARALIZIA PARTIALA DE PLEX
¦
¦
¦
¦ ¦
¦BRAHIAL cuprinde trei
tipuri:¦
¦
¦
¦ ¦
¦1. Tipul superior (Duchenn
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Erb) - se caracterizeaza
prin¦
¦
¦
¦ ¦
¦reducerea miscarilor de
ridi-¦
¦
¦
¦ ¦
¦care a umarului, abolirea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦abductiei, a miscarilor de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rotatie externa, membrul su-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦perior in adductie si
rotatie¦
¦
¦
¦ ¦
¦interna; atrofia umarului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(muschiul deltoid); ROT
bici-¦
¦
¦
¦ ¦
¦pital absent, tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sensibilitate.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦2. Tipul mijlociu (Remack) -
¦
¦
¦
¦ ¦
¦se caracterizeaza prin para-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lizia muschilor inervati de ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦nervul radial, cu exceptia ¦ usoara
in ¦
¦
¦incadreaza¦
¦lungului supinator care ra- ¦
paralizia ¦
¦
¦in grad de¦
¦mane indemn si a tricepsului
¦partiala de ¦
¦
¦invalidi- ¦
¦care este partial paralizat. ¦nerv
radial ¦
¦
¦tate ¦
¦Se
caracterizeaza prin impo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sibilitatea flexiei antebra-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tului pe brat si a
supinatiei¦
¦
¦
¦ ¦
¦Obiectiv: ROT tricipital
abo-¦
¦
¦
¦ ¦
¦lit, tulburari de sensibili-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tate inconstante, frecvent
pe¦
¦
¦
¦ ¦
¦fata dorsala a antebratului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si portiunea externa a fetei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dorsale a
mainii.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦In paralizia totala de nerv
¦
¦
¦
¦ ¦
¦radial, mana este cazuta in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦"gat de lebada" si bolnavul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nu poate face extensia poli- ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦celui,falagelor
proximale ale¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦degetelor, extensia mainii,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pumnului si antebratului pe
¦
¦
¦
¦ ¦
¦brat.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦3. Tipul inferior (Klumpke)
-¦
¦
¦
¦ ¦
¦se caracterizeaza prin para-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lizia nervului cubital ante-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rior, flexorilor degetelor,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦interososii musculaturii te-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nare si hipotenare; tulbura- ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦rea motorie este
similara cu ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦cea a unei paralizii combi-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nate de nerv median si nerv
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cubital, avand ca rezultat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aspectul de mana simiana.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Tulburarea de sensibilitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦este de tipul hipoesteziei
si¦
¦
¦
¦ ¦
¦se intinde pe fata interna a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bratului si antebratului.
ROT¦
¦
¦
¦ ¦
¦tricipital abolit. Se poate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦adauga leziunea simpaticului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cervical si aparitia sindro-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mului Claud-Bernard-Horner.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦PARALIZIA TOTALA DE PLEX
¦
¦
¦
¦ ¦
¦BRAHIAL - membrul toracal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦balant (consta in combinatia ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦celor trei tipuri de
parali- ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦zii) - conduce la impotenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala a
membrului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦superior
respectiv.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
PARALIZIILE PLEXULUI LOMBO-SACRAT
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦A. PARALIZIA NERVULUI FEMURO-¦
Fara ¦ 0-19% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦CUTANAT
¦ deficienta ¦
¦
¦incadreaza¦
¦Expresia clinica a leziunii
¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦este meralgia
parestezica.
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦Se caracterizeaza prin
pares-¦
¦
¦
¦tate ¦
¦tezii sub
forma de senzatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de piele cartonata cu topo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grafie caracteristica in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦forma de "racheta" pe fata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦externa a
coapsei.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦B. PARALIZIA
NERVULUI
¦
¦
¦
¦ ¦
¦FEMURAL - se caracterizeaza
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prin dificultate in flexia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦coapsei pe bazin si imposi- ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦bilitatea
extensiei gambei pe¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦coapsa, areflexie rotuliana,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anestezie in teritoriul
cuta-¦
¦
¦
¦ ¦
¦nat (fata anterioara coapsa,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fata interna genunchi, fata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦antero-interna gamba,
maleola¦
¦
¦
¦ ¦
¦tibiala si jumatatea
posteri-¦
¦
¦
¦ ¦
¦oara a marginii interne a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦piciorului). Obiectiv: hipo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦trofie, hipotonie
cvadriceps,¦
¦
¦
¦ ¦
¦rotula
flotanta.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦C. PARALIZIA
NERVULUI
¦
¦
¦
¦ ¦
¦OBTURATOR
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Insoteste, de regula, parali-¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦zia de nerv femural si
se ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦caracterizeaza prin
paralizia¦
¦
¦
¦ ¦
¦adductiei si rotatiei
interne¦
¦
¦
¦ ¦
¦si externe a coapsei, tulbu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rari de sensibilitate in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦portiunea mijlocie a coapsei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si
genunchiului.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦D. PARALIZIA NERVULUI
SCIATIC¦
¦
¦
¦ ¦
¦Paralizia totala este destul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de rara si se manifesta cli-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nic printr-o paralizie com-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pleta a celor doua ramuri
¦
¦
¦
¦ ¦
¦terminale (SPE si
SPI).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦1. Paralizia de nerv sciatic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦popliteu extern
(SPE)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Clinic: deficit motor la ni- ¦ Deficienta ¦50-69% ¦
50% pierduta ¦Gradul III¦
¦velul gambei, pe
gambierul ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦anterior, extensorul propriu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦al halucelui,extensorul
comun¦
¦
¦
¦ ¦
¦al degetelor, lungul si
scur-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tul peronier si pediosul;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari senzitive la nive-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lul fetei antero-externe a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gambei, doua treimi interne
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ale plantei, fata dorsala a
¦
¦
¦
¦ ¦
¦primelor trei degete si
juma-¦
¦
¦
¦ ¦
¦tatea interna deget
4.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Obiectiv: mers stepat, bol-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦navul ridica mult genunchiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si flecteaza mult gamba de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partea bolnava,nu poate
merge¦
¦
¦
¦ ¦
¦pe
calcaie.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦2. Paralizia de nerv sciatic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦popliteu intern
(SPI)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Clinic: deficit motor la ¦
Deficienta ¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦nivelul gambei (gastrocnemie-¦
medie ¦
¦
¦ ¦
¦nii,popliteu,plantar
subtire,¦
¦
¦
¦ ¦
¦solear, tibial posterior),
la¦
¦
¦
¦ ¦
¦nivelul piciorului (nervul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plantar medial,flexorul
scurt¦
¦
¦
¦ ¦
¦al degetelor, abductorii si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦flexorul scurt al halucelui
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si primii lombricali, nervul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plantar lateral, patratul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plantar, abductorul
degetului¦
¦
¦
¦ ¦
¦5, flexor si opozant deget
5,¦
¦
¦
¦ ¦
¦interososii dorsali si plan-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tari si ultimii lombricali);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari senzitive la nive-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lul portiunii dorso-laterale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦a gambei, marginea laterala
a¦
¦
¦
¦ ¦
¦piciorului, planta si
degete.¦
¦
¦
¦ ¦
¦Obiectiv: mers
talonat,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦absenta desprinderii calca-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦iului de pe sol, a reflexiei
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ahiliana, tulburari trofice,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦degete in
"ciocan".
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
POLIOMIELITA ANTERIOARA ACUTA
Sindromul poliomielitei anterioare acute
(SPAA) era in trecut aproape invariabil rezultatul infectiei cu unul din cele
trei serotipuri ale virusului polio. Aspectele clinice asemanatore infectiei cu
poliovirus pot fi determinate si de alte enterovirusuri: Coxsackie - grup A si
grup B, ecovirusuri, enterovirusurile 70 si 71.
Din punct devedere clinic, poliomielita
se poate prezenta sub 4 forme:
1.
Infectie inaparenta - frecvent asimptommatica;
2. Forma abortiva - caracterizata prin:
febra, dureri de gat; hiperemie orofaringiana, cefalee, anorexie,
greata/varsatura, mialgii;
3. Forma
neparalitica - asociaza la semnele si simptomele formei abortive semnele de
iritatie meningeala (apatie, semne Kernig, Brudzinski pozitive, LCR -
limfocitoza cu pleiocitoza);
4. Forma
paralitica.
Leziunile se produc din
cauza distrugerii neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei sau de
la nivel cerebral, generand sechele motorii tip monopareze/monoplegii,
hemipareze, hemiplegii. Deficitele motorii genereaza in timp deformari osoase si
articulare: deformari ale calcaiului, picior in varrus, genu recurvatum, genu
varum, rotatie tibiala cu subluxatie postero-laterala a platoului tibial,
fracturi, dislocare/ subluxatie de sold.
Sindromul post-polio defineste o lezare
a sistemului nervos la pacienti care au avut poliomielita in forma paralitica,
de obicei la un interval de 15-40 de ani de la puseul acut. Principalele
simptome sunt: deficit motor, oboseala musculara si durere musculara; mai putin
frecvente sunt atrofiile musculare, tulburari respiratorii, apneea de somn si
tulburarile de deglutitie, intoleranta la rece.
Examene paraclinice:
- EMG.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Diagnostic
clinic ¦ Diagnostic ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦
Grad de ¦
¦
¦ functional ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele cu deficit motor ¦
Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦brahial sau crural,
care nu ¦ usoara
¦
¦
¦incadreaza¦
¦impiedica desfasurarea
norma-¦
¦
¦
¦in grad de¦
¦la a activitatii
profesionale¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele cu monopareze bra-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiale sau crurale, ce conduc
¦
¦
¦
¦ ¦
¦la tulburari de manipulatie ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ 50% pierduta ¦Gradul III¦
¦sau tulburari
de mers de ¦ medie
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate medie, asociate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau nu cu deformari articu-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lare(picior "equin"
frecvent)¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Formele cu hemipareza, para-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pareza, tetrapareza frusta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± deformari articulare si ¦
Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦pozitii vicioase cu scurtari ¦ accentuata
¦ ¦ pierduta
¦ ¦
¦de membre (deformare
in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦"equin", picior in varrum,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦genu recurvatum, subluxatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦articulara, frecvent de
sold)¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
ANEXA
Aspecte clinico-functionale generale
Observatie. Aspectele prezentate au
caracter orientativ. incadrarea in grade de invaliditate corespunzatoare se va
face in functie de contextul clinic in care apar aceste sindroame, conform
criteriilor de la capitolele respective.
NERVII CRANIENI
Perechea I (nervul olfactiv)
Nervul olfactiv este responsabil de
modificarile de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care
apar in diverse afectiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior
al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori
orbito-frontale, fracturi de baza de craniu, intoxicatii exogene (alcool,
droguri, tabagism etc.), diabet zaharat, sindrom de hipertensiune intracraniana,
migrene, afectiuni endocrine, alergii ale cailor respiratorii, epilepsii,
diverse afectiuni psihice. in sine, tulburarile de miros nu duc la deficiente
functionale; incapacitatea adaptativa intre 0-20% nu se incadreaza in grad de
invaliditate.
Perechea II (nervul
optic)
Afectiunile nervului optic
apar in cadrul diverselor entitati nozologice, neurologice si somatice si vor fi
tratate in principal in capitolul Afectiuni oftalmologice, in special in ceea ce
priveste modificarile polului anterior, acuitati vizuale, modificari retiniene
etc. Din punct de vedere neurologic, sunt evaluate modificarile de camp vizual
si modificarile de fund de ochi.
Modificarile campului vizual sunt: scotoame, ingustari concentrice ale campului
vizual, hemianopsii.
- Scotoamele pot
fi centrale si periferice; ingustari concentrice apar in nevritele optice
retrobulbare de diferite etiologii (scleroza multipla, intoxicatie exogena,
procese expansive intracraniene); ingustari concentrice ale campului vizual apar
in special in glaucoame, nevrite optice etc. Desi se intalnesc si in patologia
neurologica pura, scotoamele si ingustarile concentrice ale campului vizual vor
fi tratate din punct de vedere al incapacitatii adaptative la capitolul
Oftalmologie;
- hemianopsiile pot fi
heteronime si homonime, bitemporale sau binazale;
- hemianopsiile bilaterale in sine, fara
agnozii, conduc la o deficienta medie cu o incapacitate adaptativa de 50-69% si
pot fi incadrate in gradul III de invaliditate sau alt grad, in functie de
etiologie;
- hemianopsiile
bilaterale, in special cele omonime temporale cu agnozie, in sine, conduc la
deficienta accentuata cu incapacitate mai mare de 70% si pot fi incadrate in
gradul II de invaliditate sau alt grad, in functie de etiologie;
- cvadrananopsiile in diverse
combinatii, in functie de lateralitate, si tulburarile de cunoastere se supun
acelorasi criterii de mai sus.
Perechea III (nervul oculomotor comun)
Modificarile aduse de afectiunile
acestuia pot aparea in majoritatea afectiunilor neurologice, dar in special se
intalnesc in procese expansive intracraniene, tumori cerebrale cu sindroame de
nervi cranieni complexe, accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele
alterne), scleroza multipla, diabet zaharat, intoxicatii exogene etc.; se
manifesta prin ptoza palpebrala totala sau incompleta si laterodeviatie a
globului ocular.
- pareza de
oculomotor comun unilaterala cu ptoza palpebrala si strabism, ce poate avea in
sine o deficienta usoara cu o incapacitate 20-49% si nu se incadreaza in grad de
invaliditate, luand in considerare reversibilitatea fenomenelor; in functie de
unele cauze, se poate incadra in gradul III sau II;
- pareza unilaterala partiala cu ptoza
palpebrala partiala poate avea o deficienta usoara cu o incapacitate 20-30%; nu
se incadreaza in grad de invaliditate; in functie de unele cauze, se poate
incadra in gradul III sau II;
-
pareza bilaterala completa sau incompleta este foarte rara, beneficiaza de o
deficienta accentuata sau grava - incapacitate 70-100%, incadrabila in gradul II
sau gradul I de invaliditate.
Perechea IV (nervulpatetic)
Se
intalneste mai rar si, de obicei, in aceleasi afectiuni cu cele descrise mai
sus. De regula este unilaterala si, daca se insoteste de diplopie, poate conduce
la o deficienta usoara - incapacitate 20-49% - nu se incadreaza in grad de
invaliditate.
Perechea V
(nervultrigemen)
Nervul trigemen are
doua componente: senzitiva si motorie.
- nevralgia de trigemen este esentiala
si secundara; se intalneste in special in tumori craniene cu sindroame de nervi
cranieni combinate, tumorile de unghi cerebelos, neurinomul de acustic, scleroza
multipla etc.; nevralgia de trigemen esentiala, deci la care nu s-a stabilit
etiopatogenia, va fi apreciata din punct de vedere al expertizei medicale dupa
epuizarea tuturor metodelor de tratament medicamentos si/sau chirurgical in urma
carora nu s-au constatat ameliorari esentiale chiar sub continuarea
tratamentului medicamentos dupa interventie chirurgicala asupra nucleului
nervului trigemen; in sine, poate beneficia de o deficienta medie cu o
incapacitate 50-69% si poate fi incadrata in gradul III de invaliditate. Daca
nevralgia de trigemen esentiala sau secundara se insoteste de alte leziuni ale
nervului trigemen (leziuni ale corneei, dificultati de masticatie care afecteaza
ramul motor al trigemenului etc.), ea poate beneficia de o deficienta accentuata
cu o incapacitate peste 70%, fiind incadrabila in gradul II de invaliditate.
Perechea VI (nervul oculomotor
extern)
Din punct de vedere
etiologic, afectarile nervului oculomotor extern se regasesc in majoritatea
tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor III si IV de nervi
oculomotori:
- pareza unilaterala
totala sau partiala de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienta, dar
poate beneficia de incapacitate 10-20%; nu se incadreaza in grad de
invaliditate, avand in vedere ca este aproape intotdeauna reversibila in
totalitate;
- pareza bilaterala de
nerv VI este foarte rara, se intalneste in special in scleroza multipla, tumori
de baza de craniu, intoxicatii exogene, beneficiaza de o deficienta usoara cu o
incapacitate 20-49%; nu se incadreaza in grad de invaliditate (precizare: doar
in sine, cand nu se insoteste de alte semne si sindroame neurologice). In
functie de profesie si etiologie, se poate incadra in gradul II.
Perechea VII (nervul facial)
Leziunile nervului facial insotesc
majoritatea entitatilor descrise mai sus; pareza faciala poate fi esentiala ("a
frigore"), de obicei evolueaza fara o etiopatogenie clara, se poate intalni
foarte rar in infectiile cu Pneumocystis carinii, in situatiile cu scaderea
rezistentei imunitare in special, si, mai nou, in infectii cu HIV etc.:
- pareza faciala tip periferic
unilaterala, in functie de afectarea gustului in cele 2/3 anterioare ale limbii,
sensibilitatii si masticatiei, poate beneficia de o deficienta usoara, cu
incapacitate 20-49% si nu se incadreaza in grad de invaliditate, fiind, de
obicei, reversibila;
- pareza faciala
unilaterala cu lagoftalmie ireductibila si deci, subsecvent, leziuni ale polului
anterior ale ochiului care pot fi definitive si ireversibile, poate beneficia de
o deficienta medie, cu o incapacitate intre 50-69% si poate fi incadrabila in
gradul III de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic transeaza
deficienta). De obicei acest tip de pareza apare rareori izolat si rareori
intr-un singur episod; ea este de cele mai multe ori recidivanta, iar
diagnosticul etiopatogenic este incert;
- pareza faciala periferica bilaterala
este o entitate foarte rara, cel mai frecvent intalnindu-se in
poliradiculonevrite cu evolutie ascendenta, afecteaza grav masticatia,
deglutitia, vorbirea si conduce la leziuni grave ale globilor oculari, dand un
prognostic rezervat afectiunii pe care o reprezinta, poate beneficia in sine de
o deficienta accentuata, incapacitate 70-89% si poate fi incadrata in gradul II
de invaliditate;
- parezele faciale
tip central insotesc de regula diverse entitati neurologice cu leziune dominanta
in polul frontal si fac parte din tabloul clinic al polului respectiv; in sine,
nu conduc la deficiente. in functie de etiologie, se pot incadra in gradul III
sau II (ex. formatiunile tumorale de pol frontal).
Perechea VIII (nervul
acustico-vesibular)
Leziunile
nervului acustic si incadrarea tulburarilor lui in criteriile de expertiza se
vor face la capitolul Afectiuni O.R.L.:
- componenta vestibulara are doua
manifestari: sindromul vestibular central si sindromul vestibular periferic;
sindroamele vestibulare se manifesta prin vertij sistematizat, nesistematizat,
rotator, de pozitie etc., nistagmus, ataxie, proba Romberg pozitiva,
laterodeviatii si, in sine, conduc la deficiente usoare, cu incapacitate 20-49%
sau medii, cu incapacitate 50-69%, fiind incadrabile si in gradul III de
invaliditate atunci cand este vorba despre ataxii mari cu imposibilitatea
mentinerii ortostatiunii si mersului (astazoabazie). Ele vor fi tratate mai pe
larg la capitolul Afectiuni O.R.L.
Perechea IX (nervul glosofaringian)
Raspunde partial de masticatie, deglutitie si fonatie.
- pareza de glosofaringian unilaterala
cu tulburari de masticatie, deglutitie si fonatie poate beneficia de o
deficienta medie sau accentuata, cu o incapacitate intre 50-69% si incadrare in
gradul III, sau II (doi) de invaliditate (cu o incapacitate intre 70-89%), in
functie de gravitatea tulburarilor de deglutitie; se poate intalni in sindroame
alterne de trunchi cerebral (ex. sindrom Wallenberg), procese expansive
intracraniene cu afectari complexe si combinate ale nervilor cranieni etc.
- pareza bilaterala de nerv
glosofaringian este foarte rara, dar de o gravitate maxima, afectand in
totalitate deglutitia, in special; poate beneficia in sine de o deficienta
grava, cu incapacitate 90-100%, fiind incadrabila in gradul I de
invaliditate.
- nevralgia de nerv
glosofaringian este foarte rara si insoteste uneori celelalte manifestari din
partea acestui nerv, nu beneficiaza de deficienta functionala; cu incapacitate
0-30%, nu este incadrabila in grad de invaliditate.
Perechea X (nervul vag)
Nervul vag nu da tulburari specifice
unei anumite bolii neurologice; este responsabil de tulburarile de respiratie
care apar in sindroamele complexe de nervi cranieni si afecteaza cu precadere
muschii diafragmului, regland miscarile respiratorii si implicit de deglutitie
si fonatie.
Perechea XI (nervul
spinal)
Cel mai frecvent, disfunctia
sa conduce la torticolis; torticolisul, in formele evolutive de lunga durata in
care nu au fost depistati alti factori, psihici sau extrapiramidali, poate
beneficia de o deficienta usoara, cu o incapacitate 20-39% si nu se incadreaza
in grad de invaliditate, sau, in formele grave, in care au fost epuizate toate
modalitatile de tratament medicamentos si chirurgical, poate beneficia de o
deficienta medie sau chiar accentuata, cu o incapacitate intre 50-69%, sau peste
70%, putandu-se incadra in gradul III sau chiar II de invaliditate.
Torticolisul de cauza centrala este mai
frecvent si se poate incadra in gradul II sau III.
Perechea XII (nervul hipoglos)
Tulburarile de motilitate din
paraliziile de hipoglos unilaterale se pot incadra in gradul III de
invaliditate. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot incadra in gradul II de
invaliditate.
TULBURARI DE MANIPULATIE
- Deficit motor minim la un membru
superior care nu afecteaza prehensiunea, gesticulatia - incapacitate 0-19% - nu
se incadreaza in grad de invaliditate.
- Deficit motor la un membru superior
care afecteaza minim motilitatea, gestualitatea si prehensiunea, incapacitate
20-49%, nu se incadreaza in grad de invaliditate.
- Deficit motor la un membru superior ce
afecteaza motilitatea in special, dar si prehensiunea, incapacitate 50-69%,
incadrabil in gradul III.
- Deficit
motor total al unui membru superior ce impiedica activitatea zilnica,
autoservirea si activitatea profesionala sau deficit motor bilateral moderat -
incapacitate 70-89%, gradul II de invaliditate.
- Deficit motor total la ambele membre
superioare si/sau asociat cu alte deficiente (de locomotie, vorbire etc.), care
fac ca bolnavul sa-si piarda total capacitatea munca si de autoservire -
incapacitate 90-100%, gradul I de invaliditate.
TULBURARI DE LOCOMOTIE
- Bolnavul se deplaseaza cu usoara
dificultate pe distante lungi, din cauza unui deficit motor al unui membru
inferior sau al ambelor membre inferioare, dar care nu afecteaza desfasurarea
activitatii vietii cotidiene sau profesionale - incapacitate 0-49% - nu se
incadreaza in grad de invaliditate.
-
Bolnavul se deplaseaza cu dificultate moderata si pe distante scurte, dar fara
sprijin, din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau al ambelor,
putand sa desfasoare o activitate profesionala, bineinteles in functie de natura
profesiei, (munca intelectuala sau fizica), incapacitate 50-69%, gradul III, in
functie de etiologie.
- Bolnavul se
poate deplasa sprijinit in baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit, dar cu
mare dificultate, neputand realiza mersul normal, nici chiar pentru distante
scurte (10-50 metri); consideram ca are o deficienta accentuata, cu o
incapacitate 70-89% si este incadrabil in gradul II de invaliditate.
- Bolnavul nu se poate deplasa nici cu
sprijin, nici fara sprijin, fiind dependent de un mijloc de transport adecvat
(carucior, alte dispozitive) si nu isi poate indeplini activitatile vietii
cotidiene, sau nu isi poate castiga existenta prin activitatea pentru care era
pregatit (in special munca fizica), prezinta o deficienta grava cu incapacitate
90-94% si este incadrabil in gradul I de invaliditate.
- Daca bolnavul prezinta deficit de
locomotie si/sau manipulatie de peste 95% si nu se poate autoservi, nu poate
desfasura nicio activitate si necesita sprijin si ingrijire din partea altei
persoane (este nevoit sa beneficieze de un insotitor), beneficiaza de
incapacitate 100%, fiind incadrabil in gradul I cu insotitor; uneori exista
situatii particulare (exclusiv munca intelectuala) in care bolnavul, beneficiind
de o asistenta sociala activata, poate presta activitati legate exclusiv de
capacitatea si pregatirea intelectuala (de exemplu tetraplegii cu afectarea unor
nervi cranieni); aceasta nu inseamna ca el nu beneficiaza de acelasi grad de
invaliditate ca si de necesitatea prezentei insotitorului, deoarece necesitatile
lui sunt mult sporite din punct de vedere material, social, al suportului
psihologic etc.
TULBURARI DE LIMBAJ SI DE VORBIRE
- Bolnavul prezinta tulburari de vorbire
usoare: disartrie, balbism, alte tulburari de vorbire specifice unor afectiuni
neurologice (vorbirea monotona, monocorda din boala Parkinson, vorbirea
exploziva din afectiunile cerebeloase, vorbirea nazonata, dificila, lenta, din
miastenia gravis), incapacitate adaptativa 0-49%, nu se incadreaza in grad de
invaliditate. Pentru anumite profesii (ex: profesor, avocat etc.) se poate
incadra in gradul III.
- Bolnavul are
tulburari de limbaj, de tipul tulburarilor afazice expresive, moderate (de
obicei in sechelele accidentelor vasculare cerebrale, sechele dupa traumatisme
cranio-cerebrale), nu poate elabora propozitii simple sau complexe, dar poate
exprima prin gesturi, cuvinte disparate, mimica etc. idei, trebuinte sau se
poate exprima in scris (eventual in functie de pregatirea profesionala) prin
stenodactilografie sau operare P.C., prezinta o deficienta de limbaj medie ce ii
permite exercitarea activitatilor vietii cotidiene si eventual efectuarea unor
operatiuni specifice profesiei, incapacitate 50-69%, este incadrabil in gradul
III de invaliditate, iar pentru unele profesii, gradul II (profesii ce presupun
continutul expresiv si receptiv al limbajului), cu incapacitate 70-89%.
- Bolnavul are tulburari de limbaj de
tip afazie expresiva complexa, dar si elemente de intelegere de tipul afaziei de
receptie - intelege ordinele simple, pe cele complexe si chiar le poate executa
pe cele simple - prezinta o deficienta accentuata, cu o incapacitate adaptativa
70-89% si este incadrabil in gradul II de invaliditate.
- Exista si situatia cea mai grava de
afazie mixta totala: bolnavul nu se poate exprima decat prin silabe sau cuvinte
simple pe care le repeta dandu-le un inteles propriu ("da-da"; "masa-masa" etc.)
fara nicio legatura cu sensul cererii si nu intelege nici cele mai simple ordine
("arata-mi nasul", "ridica mana dreapta", "ce este asta?" etc.), deci devine
incapabil de a desfasura aproape orice fel de activitate (cu exceptia
automatismelor mentale, subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie); nu
se poate autoservi, autoconduce (prin imposibilitatea comunicarii), beneficiaza
de o deficienta grava, cu o incapacitate 90-100% si este incadrabil in gradul I
de invaliditate, de cele mai multe ori necesitand supraveghere si ingrijire din
partea altei persoane; incapacitatile de limbaj de gradul II si I trebuie
obligatoriu expertizate si in serviciile de neurologie sau psihiatrie, cu
ajutorul examenului neuropsihologic.
TULBURARI DE COORDONARE SI ECHILIBRU
In acest capitol se incadreaza asa
numitele ataxii, care pot fi cerebeloase, vestibulare si cele prin tulburari de
sensibilitate profunda.
a. Ataxiile
cerebeloase - bolnavul se deplaseaza cu dificultate, cu baza de sustinere
largita, existand o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare
sau/si membrele inferioare; ele pot influenta in mod decisiv motricitatea in
cazul in care se asociaza cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice
din AVC, parapareze ataxice din diverse afectiuni neurologice care afecteaza
caile cerebeloase spinale). Cand se asociaza deficite motorii cu sindroame
cerebeloase, diagnosticul functional este dificil si nu are valoare in ceea ce
priveste ataxia in sine. Pentru anumite profesii care implica coordonarea, se
poatejustifica si gradul III sau II de invaliditate.
b. Tulburarile vestibulare pot fi
diagnosticate clinic si cu ajutorul examenului O.R.L., iar capacitatea de munca
va fi apreciata prin colaborarea obligatorie a medicului neurolog care deceleaza
sindromul si a medicului O.R.L.-ist, care obiectiveaza aceste tulburari prin
probe specifice: probe vestibulare, nistagmografie
- Bolnavul se poate deplasa, mersul
fiind posibil, dar cu oscilatii, imprecis, avand aspect specific de "om beat";
fatigabilitatea apare la distante mari, iar miscarile ce impun o mare finete si
control in desfasurarea activitatii profesionale sunt usor afectate -
incapacitate 0-49% - care in sine nu se incadreaza in grad de invaliditate; de
mentionat ca gestualitatea sau motricitatea pot fi influentate si de deficitele
motorii de tip sindrom de neuron motor central, sindroame extrapiramidale sau
sindroame de neuron motor periferic; in consecinta, rareori se va avea in vedere
numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori in scleroza multipla, boala
heredodegenerativa la debut etc.).
-
Bolnavul se poate deplasa fara sprijin pe distante variabile, cu dificultate, cu
oscilatii, avand dificultati de coordonare motrice si de manipulatie,
neinfluentate de deficite motorii (sindrom de neuron central, sindroame
extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici), beneficiaza de o
incapacitate de 50-69%, fiind incadrabil in gradul III de invaliditate.
- Bolnavul se deplaseaza cu sprijin
unilateral sau nesprijinit, dar cu mare greutate, cu baza de sustinere foarte
largita, cu tendinta la latero- sau postero-deviatii in cazul sindroamelelor
vestibulare, chiar daca nu sunt asociate deficite motorii din cele mentionate
mai sus; el beneficiaza de o incapacitate de 70-89%, neputand sa desfasoare
activitatile vietii cotidiene si majoritatea activitatilor profesionale (in
special cele ce impun munca fizica grea, munca de finete si coordonare). Este
incadrabil in gradul II de invaliditate.
- Bolnavul nu se poate deplasa decat cu
ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice; in acelasi timp,
are deficienta de manipulatie in sensul coordonarii chiar si pentru miscari mai
putin fine; in aceste situatii, el nu isi poate duce la bun sfarsit activitatile
cotidiene si nici obligatiile profesionale (cel mai frecvent, deficientele
mentionate apar in coreea acuta sau cronica, coreo-atetozele, tulburarile
vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate, boala heredodegenerativa
in stadiu avansat). Bolnavul beneficiaza de incapacitate peste 90%, fiind
incadrabil in gradul I de invaliditate. in cazul aparitiei incapacitatii de
autoconductie, autoservire, orientare temporo-spatiala (prin modificarii psihice
si/sau senzoriale), bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane,
deci este incadrabil in gradul I de invaliditate.
11. AFECTIUNI NEOPLAZICE
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Afectiunea. Forma clinica ¦ Deficienta
¦Incapa-¦ Capacitatea ¦ Grad de ¦
¦
¦functionala ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- leziuni
precanceroase
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- stadiul 0
(initial,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incipient),
tratat ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦- formele vindecate sau in ¦functionala
¦
¦
¦incadreaza¦
¦remisiune de durata
(fara ¦ usoara
¦
¦
¦ ¦
¦modificari clinico-biologice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦la investigatii repetate),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dupa supraveghere de cel
¦
¦
¦
¦ ¦
¦putin 5 ani in gradul II sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦III de
invaliditate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- absenta
recidivelor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele minore ale bolii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau ale
tratamentului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Indice de performanta (IP)=
0¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- stadiile I, II, III si IV
¦
¦
¦
¦ ¦
¦in cursul tratamentului
onco-¦
¦
¦
¦ ¦
¦logic grevat de
reactii ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Pierduta cel
¦Gradul III¦
¦adverse
¦functionala ¦ ¦putin
jumatate¦ ¦
¦- sechele ale bolii sau ale ¦
medie ¦
¦
¦ ¦
¦tratamentului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Indice de performanta (IP) 1
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sau
2
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- stadiile I, II,III
initial,¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu boala in evolutie
in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prezent (recidive, recurente,¦ Deficienta ¦70-89% ¦
Pierduta in ¦Gradul II ¦
¦metastaze) sub
tratament ¦functionala
¦ ¦ totalitate
¦ ¦
¦- sechele importante ale ¦
accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦bolii sau ale tratamentului
¦
¦
¦
¦ ¦
¦greu de controlat terapeutic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Indice de performanta (IP)=
3¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- stadiile III,IV
invalidante¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦- stadiul terminal (in boala
¦
¦ ¦munca si
¦ ¦
¦canceroasa)
¦ Deficienta ¦90-100%¦autoservire ¦ Gradul I ¦
¦Indice de performanta (IP)= 3¦functionala
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦sau
4
¦ grava ¦ ¦in
totalitate ¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Cuantificarea indicelui de performanta
se realizeaza conform OMS sau ECOG* astfel
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criterii OMS,
ECOG
¦Scor¦
+-----------------------------------------------------------------------+----¦
¦Activitate fizica normala,
asimptomatic
¦ 0 ¦
+-----------------------------------------------------------------------+----¦
¦Simptomatic, usoara scadere a activitatii fizice,
dar capabil sa ¦ 1 ¦
¦efectueze treburile casnice
cotidiene
¦ ¦
+-----------------------------------------------------------------------+----¦
¦Incapabil sa munceasca, poate efectua majoritatea
activitatii casnice, ¦ 2 ¦
¦necesita
ocazional asistenta, repaus la pat sub 50% din
zi
¦ ¦
+-----------------------------------------------------------------------+----¦
¦Incapabil sa se autoingrijeasca, necesita asistenta
continua sau ¦ 3 ¦
¦spitalizare, evolutie rapida a bolii, repaus peste
50% din zi
¦ ¦
+-----------------------------------------------------------------------+----¦
¦Imobilizat complet la pat, ingrijire medicala
permanenta specializata ¦ 4 ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* ECOG -
Cooperative Oncology Group
12. AFECTIUNI DERMATOLOGICE
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Afectiunea. Forma clinica ¦ Deficienta
¦Incapa-¦ Capacitatea ¦ Grad de ¦
¦
¦functionala ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Dermatoze
buloase
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- pemfigus
vulgar
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- pemfigus
seboreic ¦ Deficienta
¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦- pemfigus vegetant
in ¦functionala
¦
¦
¦incadreaza¦
¦ formele
benigne
¦ usoara ¦
¦
¦in grad de¦
¦- pemfigus foliaceu
in
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦ formele usoare de
boala
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦- pemfigoid
bulos in
perioada¦
¦
¦
¦ ¦
¦ de
remisiune
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- dermatita herpetiforma in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ perioada de
remisiune
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- pemfigus vegetant
in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ formele
maligne
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- pemfigus foliaceu
in ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel
putin ¦Gradul III¦
¦ formele
medii de boala ¦functionala
¦ ¦ pe jumatate
¦ ¦
¦- pemfigus seboreic
in ¦ medie
¦ ¦ pierduta
¦ ¦
¦ perioada de
activitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- pemfigoid bulos in
perioada¦
¦
¦
¦ ¦
¦ de
activitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- dermatita herpetiforma in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ perioada de
activitate
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦- pemfigoidul benign
al
¦
¦
¦mucoaselor (leziuni la ni- ¦
deficienta in functie de acuitatea vizuala ¦
¦velul ochiului),
sinblefarom,¦
¦
¦afectare
corneeana
¦
¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦- pemfigus vegetant in forme
¦
¦
¦
¦ ¦
¦maligne, cu alterarea starii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦generale, fara
raspuns
¦
¦
¦
¦ ¦
¦terapeutic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- pemfigus foliaceu cu ten- ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦dinta rapida
la generalizare,¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦cu afectare viscerala(renala,¦ accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦pulmonara), cu
infectii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦secundare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- pemfigoidul bulos cu
febra,¦
¦
¦
¦ ¦
¦alterarea starii generale
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Dermatoze
alergice ¦
Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦- eczema
hiperkeratozica ¦functionala
¦
¦
¦incadreaza¦
¦- urticaria cronica
in ¦ usoara
¦
¦
¦in grad de¦
¦formele care raspund
la
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦tratament
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦- prurigo
cronic Hebra
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- prurigo cronic Besnier, in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦formele
usoare
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- urticaria cronica cu evo-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦lutie de peste 1 an
(in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conditii de
tratament) ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel
putin ¦Gradul III¦
¦- prurigo cronic
Besnier cand¦functionala ¦ ¦
jumatate ¦
¦
¦se adauga tulburari psihice ¦
medie ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦reactive sau
asocieri
¦
¦
¦
¦ ¦
¦viscerale
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- angioedem
recidivant
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- urticaria cronica, atunci
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cand tratamentul cu corti-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦coizi nu da rezultate, afec- ¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦teaza si psihicul
bolnavului ¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦- prurigo cronic Besnier - in¦ accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦functie de
intensitatea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦simptomelor, este insotit de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari psihice sau aso-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cieri
viscerale
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Dermatita de
contact ¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦- dermatita de contact cu
¦functionala ¦
¦
¦incadreaza¦
¦leziuni localizate,
sensibile¦ usoara ¦
¦
¦in grad de¦
¦la
tratament
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- dermatita de contact cu ¦
Deficienta ¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦leziuni extinse, rezistente ¦functionala
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦la tratament, cu determinari ¦
medie ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
¦la
distanta
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Lichenul
plan
¦ Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦- lichenul plan in
perioada ¦functionala ¦
¦
¦incadreaza¦
¦de remisiune, cu leziuni pe
¦ usoara ¦
¦
¦in grad de¦
¦suprafete
mici
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- lichenul plan in perioada ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦acuta, cu leziuni extinse
¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Psoriazis
¦ Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦- psoriasis
eritrodermic sau ¦functionala ¦
¦
¦incadreaza¦
¦pustulos in perioada de
remi-¦ usoara ¦
¦
¦in grad de¦
¦siune, cu suprafete
mici
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦afectate (PASI <
10)
¦
¦
¦
¦tate ¦
¦- psoriasis
palmo-plantar in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦perioada de
remisiune
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- psoriasis vulgar, eritro- ¦ Deficienta
¦
¦
¦ ¦
¦dermic sau pustulos cu supra-¦functionala
¦
¦
¦ ¦
¦fete mari afectate(PASI > 10)¦
medie, ¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦recidivante sau in tratament ¦
conform ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦sistemic
cronic
¦criteriilor ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
¦- psoriasis palmo-plantar in ¦ de
la ¦
¦
¦ ¦
¦perioada de
activitate ¦ capitolul
¦
¦
¦ ¦
¦- psoriazis
artropatic ¦ Afectiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦reumatismale¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- psoriasis in formele seve-
¦
¦
¦
¦ ¦
¦re, care nu raspund la trata-¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦ment, cu stare
generala alte-¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦rata(febra,astenie,artralgii,¦ accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦poliadenopatie)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- psoriasis- in forme
severe,¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦cu tulburari grave de ges-
¦
¦ ¦munca si
¦ ¦
¦tualitate si
locomotie ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoservire ¦ Gradul I ¦
¦
¦functionala ¦ ¦in totalitate
¦ ¦
¦
¦ grava ¦
¦pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Lupus eritematos
cronic ¦ Deficienta ¦20-49% ¦
Pastrata ¦Nu se ¦
¦- lupus eritematos
fix ¦functionala
¦
¦
¦incadreaza¦
¦(discoid)
¦ usoara ¦
¦
¦in grad de¦
¦
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- lupus eritematos cronic si ¦ Deficienta ¦50-69%
¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦subacut diseminat in perioada¦functionala
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦de
acutizare
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦- lupus eritematos sistemic
¦ conform criteriilor de la
capitolul ¦
¦
¦ Afectiuni
reumatismale
¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Porfiria cutanata tardiva ¦
Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦(PCT)
¦functionala ¦
¦
¦incadreaza¦
¦-
PCT
¦ usoara ¦
¦
¦in grad de¦
¦
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- PCT cu afectare diseminata ¦ Deficienta ¦50-69%
¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦
¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Sclerodermia
¦ Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦- in formele
localizate sau ¦functionala ¦
¦
¦incadreaza¦
¦la
debut
¦ usoara ¦
¦
¦in grad de¦
¦
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- in formele care asociaza ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦fenomene de tip Raynand si/ ¦functionala
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦sau tulburari trofice si/sau ¦
medie ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
¦atrofie
musculara
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- sclerodermia progresiva cu ¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦manifestari viscerale
(diges-¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦tive, renale sau pulmonare) ¦ accentuata
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- sclerodermia progresiva in
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦forme extinse cu caracter
¦
¦ ¦munca si
¦ ¦
¦edematos si agravarea tulbu- ¦ Deficienta
¦90-100%¦autoservire ¦ Gradul I ¦
¦rarilor
viscerale
¦functionala ¦ ¦in totalitate
¦ ¦
¦
¦ grava ¦
¦pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Dermatomiozita
¦ conform criteriilor de la
capitolul ¦
¦
¦ Afectiuni
reumatismale
¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Angiosarcomatoza
Kaposi ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel
putin ¦Gradul III¦
¦- in formele cu
leziuni cuta-¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦nate asociate cu determinari ¦
medie ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
¦extracutanate (ganglionare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦osoase, viscerale - asociate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦la un singur
organ)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- in formele cu tulburari ale¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦functiilor motorii,
determi- ¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦nate de deformari, amputatii ¦ accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦si/sau existenta leziunilor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦viscerale multiple,in
special¦
¦
¦
¦ ¦
¦cele
digestive
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- in formele cu tulburari
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦functionale
grave
¦
¦ ¦munca si
¦ ¦
¦
¦ Deficienta ¦90-100%¦autoservire ¦ Gradul I ¦
¦
¦functionala ¦ ¦in totalitate
¦ ¦
¦
¦ grava ¦
¦pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Epidermoliza
buloasa ¦ Deficienta ¦20-49%
¦ Pastrata ¦Nu se ¦
¦- in formele simple, fara
¦functionala ¦
¦
¦incadreaza¦
¦afectare
viscerala
¦ usoara ¦
¦
¦in grad de¦
¦
¦
¦
¦
¦invalidi- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tate ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- in formele asociate, cu ¦
Deficienta ¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦localizari viscerale si/sau ¦functionala
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦tulburari de gestualitate
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- in formele grave,cu stenoza¦ Deficienta ¦70-89%
¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦cicatriciala
esofagiana, cu ¦functionala ¦
¦ pierduta
¦ ¦
¦afectare retiniana si/sau ¦
accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦alte
distrofii
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Radiodermitele
cronice ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel
putin ¦Gradul III¦
¦- in formele
extinse,insotite¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦sau nu de afectarea gestua- ¦
medie ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
¦litatii segmentului
respectiv¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- in formele extinse, cu ¦
Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦caracter
mutilant
¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦
¦ accentuata ¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Verucile
plantare ¦
Deficienta ¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦- formele cu elemente multi- ¦functionala
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦ple care afecteaza orto-sta- ¦
medie ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
¦tismul si
mersul
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Ulcerul cronic de
gamba ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel
putin ¦Gradul III¦
¦Modificari
pigmentare,eczema,¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦lipodermatoscleroza, ulcer ¦
medie ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
¦vindecat
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- ulcer de gamba
activ ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel
putin ¦Gradul II ¦
¦
¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦
¦ accentuata ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Boli genetice dermatologice ¦ Deficienta
¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦- afectare
medie
¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- afectare
severa ¦
accentuata ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦
¦
¦ ¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Vasculite
¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦- afectare
medie
¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- afectare
severa ¦
Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦
¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦
¦ accentuata ¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Lepra
¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦- afectare
medie
¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- afectare
severa ¦
Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦
¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦
¦ accentuata ¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Tuberculoza
cutanata ¦ Deficienta ¦50-69%
¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦-
afectare
medie
¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- afectare
severa ¦
Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦
¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦
¦ accentuata ¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Limfoame
cutanate ¦
Deficienta ¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦- afectare
medie
¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- afectare severa (sindrom ¦ Deficienta
¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦Sezary)
¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦
¦ accentuata ¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Herpes
Zoster
¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel putin ¦Gradul III¦
¦- algii
postzosteriene ¦functionala
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦
¦ medie ¦
¦ pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Tumori cutanate
maligne ¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Cel
putin ¦Gradul III¦
¦- afectare medie:
leziuni cu ¦functionala ¦ ¦
jumatate
¦ ¦
¦extindere > 20
cm? ¦
medie ¦ ¦
pierduta
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- afectare severa: N > 1, ¦
Deficienta ¦70-89% ¦In totalitate ¦Gradul II ¦
¦M
=
1
¦functionala ¦ ¦
pierduta ¦
¦
¦
¦ accentuata ¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
13. AFECTIUNI OFTALMOLOGICE
? Pentru aprecierea invaliditatii
oculare, sunt necesari obligatoriu cei doi parametri functionali - AV (vederea
centrala) si CV (vederea periferica).
? AV si CV, dupa care se stabileste deficienta functionala, se refera la ochiul
cel mai bun si cu corectia utila cea mai buna.
? Orice stare patologica, indiferent de
forma, stadiu clinic si etiologie, care modifica AV si CV, poate determina
invaliditate oculara, conform baremului.
*T*
*Font 9*
+----------------------------------------------------------------------------------------+
¦ Afectiunea. Forma clinica ¦Diagnosticul¦
Deficienta ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦ Grad de ¦
¦
¦ functional ¦functionala ¦citate ¦ de munca ¦invalidi-
¦
¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+----------------------------+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Tulburari de transparenta a
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mediilor
oculare:
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- cornee:
inflamatii ¦ AV =1-2/3
¦ Fara ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦Nu se ¦
¦(keratite) de debut, trauma-¦CV = normal ¦
deficienta ¦
¦
¦incadreaza¦
¦tisme usoare,
afectiuni
¦ ¦
vizuala ¦
¦
¦ ¦
¦degenerative -forma incipi-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦enta,
periferica
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- cristalin: densificari
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦neomogene
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- vitros: hemoragii puncti-
+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦forme, trame inflamatorii
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Afectiuni
retiniene ¦AV =1/2-1/3 ¦
Deficienta ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦- R.D. stadiu
neproliferativ¦CV = normal ¦ vizuala
¦
¦
¦incadreaza¦
¦fara
maculopatie
¦
¦ usoara ¦
¦
¦ ¦
¦Vicii de
refractie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- miopie medie: 4-6
D
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipermetropie mica: +3D
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦Tulburari de transparenta a
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mediilor
oculare:
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- cornee:
inflamatii ¦AV= 1/4-1/10¦ Deficienta
¦50-69% ¦ Pierduta ¦Gradul III¦
¦(keratite) in evolutie, ¦CV
= redus >¦ vizuala ¦ ¦
cel putin
¦ ¦
¦trenante, recidivate, trau- ¦10° pana la
¦ medie ¦
¦ jumatate
¦ ¦
¦matisme: eroziuni intinse
¦20°
¦
¦
¦
¦ ¦
¦central, afectiuni degene-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rative evolutive
(familiale)¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- cristalin: opacitati omo-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gene: subcapsular anterior,
+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦posterior
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- vitros: inflamatii/uveite ¦AV=1/12-1/20¦
Deficienta ¦70-89% ¦ Pierduta ¦Gradul II ¦
¦recidivate,
hemoragii ¦CV = redus ¦
vizuala ¦ ¦in totalitate
¦ ¦
¦partiale
¦cu peste 20°¦ accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦Afectiuni
retiniene ¦pana la 40°
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- R.D. stadiu preprolifera-
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tiv, proliferativ + maculo-
+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦patie
¦AV < 1/20,
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦- dezlipire de retina ±
¦pmm, pl, fpl¦ Deficienta ¦ ¦munca si
auto-¦ ¦
¦ruptura
¦CV = redus ¦ vizuala ¦90-100%¦servire pier- ¦ Gradul I
¦
¦- obstructii venoase la
¦la 10° in ¦ grava
¦ ¦dute in tota-
¦ ¦
¦debut
¦jurul punc- ¦
¦
¦litate(conform¦ ¦
¦Vicii de
refractie ¦tului
de
¦
¦ ¦anchetei so-
¦ ¦
¦- miopie forte; fortisima:
¦fixatie
¦
¦
¦ciale)
¦ ¦
¦14-15D
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipermetropie medie: + 3D
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦? +6D, forte >
+6D
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Afectiuni de nerv optic
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- opticopatii partiale
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------------------+
*ST*
- Pierderea unui ochi duce la incadrarea
in gr. II - deficienta 70-89%, timp de 6 luni. Ulterior, deficienta functionala
se apreciaza conform tabelului.
- Nu
se poate incadra in grad de invaliditate nicio afectiune oftalmologica curabila
chirurgical. Postoperator, se reevalueaza functional si clinic dupa 3 luni -
pentru cataracta si glaucom, dupa 12 luni - pentru transplant de cornee,
dezlipire de retina si vitrectomie posterioara.
- Diplopia determina deficienta vizuala
de 50-69%, cu reevaluare clinica si functionala 3-6 luni.
- Tumorile maligne intraoculare,
indiferent de acuitatea vizuala, determina o deficienta vizuala de 70-89%
(accentuata).
- Glaucomul
diagnosticat (CV, FO), indiferent de AV, determina deficienta vizuala usoara
(reevaluare functionala la 6 luni).
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
¦Diagnosticul¦ Deficienta ¦Incapa-¦ Capacitatea ¦ Grad de ¦
¦
¦ functional ¦functionala ¦citate ¦ de munca ¦invalidi-
¦
¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
¦
+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦
¦AV = 1 f.c. ¦ Deficienta ¦ 0-19% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦CV = normal ¦ vizuala ¦
¦
¦incadreaza¦
¦
¦
¦ usoara ¦
¦
¦ ¦
¦
+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦
¦AV = 1 (2/3,¦ Deficienta ¦50-69% ¦ Pierduta ¦Gradul
III¦
¦ Monoculus
¦1/2, 1/3) cu¦ vizuala ¦ ¦
cel putin
¦ ¦
¦(un singur ochi ¦corectie
¦ medie ¦
¦ jumatate
¦ ¦
¦ functional) ¦permanenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦CV = normal ¦
¦
¦
¦ ¦
¦
+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦
¦AV = 1/4 - ¦ Deficienta ¦70-89% ¦ Pierduta
¦Gradul II ¦
¦
¦1/9, cu ¦ vizuala
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
¦
¦corectie ¦ accentuata ¦
¦
¦ ¦
¦
¦permanenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦CV redus 10-¦
¦
¦
¦ ¦
¦
¦20 grade
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
+------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦
¦AV = 1/10,
¦
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦
¦cu corectie ¦ Deficienta ¦ ¦munca si
auto-¦ ¦
¦
¦permanenta ¦ vizuala ¦90-100%¦servire pier- ¦ Gradul I
¦
¦
¦CV redus 20-¦ grava
¦ ¦dute in tota-
¦ ¦
¦
¦40 grade
¦
¦
¦litate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
14. EVALUAREA CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE O.R.L.
Diagnosticul se bazeaza pe:
1) examene clinice de specialitate:
- examen ORL;
- examen radiologic;
- examen neurologic;
- examen oftalmologic.
2) examene functionale:
- audiometrie (subiectiva - liminara si
supraliminara sau audiometrie vocala si obiectiva cu potentiale evocate);
- impedansmetrie;
- posturografie dinamica
computerizata;
- otoemisiuni
acustice;
- electromistagmografie;
- craniocorpografie.
A. Tulburarile de auz
Consecinta afectiunilor otice este
scaderea de auz, scadere produsa prin diferite mecanisme fiziopatologice in
raport de segmentul afectat si de cauza care le-a produs (tulburari de tip
transmisie, tulburari de tip neuro-senzorial, tulburari de tip mixt).
Atunci cand nu se poate preciza cauza
generatoare, se formuleaza diagnosticul de hipoacuzie sau cofoza.
Surditatea se poate instala brusc sau se
constituie treptat, in timp, si poate fi unilaterala sau bilaterala.
Surditatea congenitala sau dobandita
precoce, inaintea achizitionarii limbajului se insoteste de mutitate, iar cand
este dobandita tardiv, dupa achizitionarea limbajului, se constata pierderea
controlului asupra propriei voci si perceperea gresita a unor consoane.
Scaderea sau abolirea unilaterala a
auzului este compensata in cea mai mare parte de urechea controlaterala, iar
deficienta functionala generata este practic neobservabila in viata de toate
zilele. in cazul unei asimetrii intre pragurile auditive tonale ale celor doua
urechi, localizarea surselor sonore se face cu dificultate, deoarece nu va avea
loc, practic, o stereoauditie.
Deficienta functionala auditiva determina un anumit grad de tulburare de
comunicare. in procesul de comunicare intervine, pe langa receptia mesajului, si
reactia de raspuns la mesaj, care poate fi vorbit, prin limbaj mimico-gestual
etc. Fiecaruia dintre cei doi termeni ai comunicarii ii revine o parte egala.
In cazul surditatii brusc instalate, cu
deficienta accentuata sau grava, pacientii pot fi incadrati in gradul II de
invaliditate pentru o perioada limitata, pana la un an, pentru acomodare la noua
situatie.
Scaderea de auz este
apreciata ca reprezentand circa 40% din capacitatea globala adaptativa,
astfel:
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Pierderea ¦
Deficienta ¦Incapacita- ¦Capacitatea¦
Gradul de ¦
¦
auditiva ¦ functionala
¦tea ¦ de munca ¦
invaliditate ¦
¦
¦
¦adaptativa ¦
¦
¦
+------------+---------------------+------------+-----------+----------------¦
¦ 0-25 db. ¦ Fara
deficienta ¦ 5% ¦
Pastrata ¦Nu se incadreaza¦
+------------+---------------------+------------+-----------+----------------¦
¦ 26-35 db. ¦ Deficienta usoara
¦ 6-10% ¦ Pastrata ¦Nu se incadreaza¦
+------------+---------------------+------------+-----------+----------------¦
¦ 36-70 db. ¦ Deficienta
medie ¦ 11-25% ¦ Pastrata ¦Nu se
incadreaza¦
+------------+---------------------+------------+-----------+----------------¦
¦ 71-80 db. ¦Deficienta accentuata¦
26-30% ¦ Pastrata ¦Nu se incadreaza¦
+------------+---------------------+------------+-----------+----------------¦
¦peste 81 db.¦ Deficienta grava
¦ 31-40% ¦ Pastrata ¦Nu se incadreaza¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
B. Tulburarile de vorbire
Cuprind tulburarile de limbaj vorbit,
tulburarile de articulare si tulburarile de pronuntie. Gradul de incapacitate
generat de tulburarea de vorbire se adauga celui determinat de deficienta de
auz. In situatia persoanelor afectate de surdo-mutitate, insumarea deficientei
grave de auz cu deficienta grava de vorbire ar determina o evaluare a
incapacitatii adaptative de 70%.
C. Tulburarile vestibulare
Tulburarile echilibrului survin atunci
cand exista o deficienta functionala mai mare de 20-30% intre cele doua
vestibule. Hipo- sau hiperexcitabilitatea vestibulara bilaterala nu este de
natura sa induca dezechilibrul persoanei. Tulburarile vestibulare, in contextul
unor afectiuni neurologice, vor fi evaluate conform criteriilor de la capitolul
respectiv.
D. Afectarea regiunii
naso-buco-faringo-laringiene si esofagiene
Regiunea naso-buco-faringo-laringiana si
esofagiana este o continuitate structurala si o incrucisare de cai cu inervatie
complexa, determinand o simptomatologie clinica variata, care poate afecta
capacitatea adaptativa a organismului.
Din multitudinea de afectiuni proprii
acestei regiuni, vom retine doar pe acelea care determina pierderea capacitatii
de munca total sau partial, astfel:
1. Afectiuni ale nasului si ale sinusurilor
Dintre afectiunile nasului, in mod
exceptional se poate evalua capacitatea de munca pierduta cel putin jumatate cu
I.A. 50-69% pentru cazurile de ozena neoperata sau rinita atrofica
posttraumatica.
2. Afectiunile
esofagului
Afectiunile esofagiene
sunt evaluate din punct de vedere al incapacitati adaptative si al expertizei
capacitatii de munca la capitolul privind Afectiunile digestive.
3. Afectiunile laringelui
- a. Diplegia recurentiala (in pozitie
de abductie sau adductie), cu pastrarea vocii, dar cu dificultati in respiratie,
se apreciaza in functie de tulburarile ventilatorii si in contextul bolii de
baza.
- b. Ablatia laringelui, cu
traheostoma permanenta cu sau fara erigmofonatie; deficienta accentuata prin
tulburari ventilatorii, de vorbire si de prognostic, IA 70-89%, gradul II de
invaliditate.
- c. Stenoze laringiene
(postcaustice, postradioterapie, iatrogene etc).
4. Afectiunile traheei
Stenozele de diferite grade pot
determina tulburari ventilatorii. Evaluarea va tine seama de particularitatile
terapeutice (dilatatii, lavaj periodic, endoproteza etc.), de complicatii
(frecventa episoadelor supurative bronho-pulmonare) si de prognostic.
15. BOLI PROFESIONALE
PNEUMOCONIOZELE COLAGENE SI MIXTE
Incadrarea in grade de invaliditate a
cazurilor de pneumoconioze confirmate in clinicile de boli profesionale se
bazeaza pe:
1. Elemente clinice:
severitatea dispneei, scaderea tolerantei la efort etc.
2. Elemente functionale: stadiul bolii
conform codificarii radiologice internationale si severitatea disfunctiei
ventilatorii; severitatea alterarii transferului gazos si toleranta la efort -
in cazurile in care determinarea acestora este posibila - vor fi interpretate
conform criteriilor din capitolul Afectiuni respiratorii - Pneumopatii
interstitiale difuze.
Observatie: Se
vor avea in vedere particularitatile clinice si evolutive ale acestor afectiuni:
exista frecvent neconcordante intre stadiul radiologic si severitatea afectarii
functiei ventilatorii; evolutia este ireversibila, severa, slab influentata de
tratament.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Afectiunea ¦ Deficienta
¦Incapa-¦ Capacitatea ¦ Grad de ¦
¦
¦functionala ¦citate ¦ de munca ¦invalidi- ¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦tate ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦Pneumoconioze colagene si
mixte
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦stadiul I(1p, q,r - silicoza;¦
usoara ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦1 s,t,u -
azbestoza)
¦
¦ ¦(scoatere din ¦incadreaza¦
¦
¦
¦ ¦
mediu) ¦
¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦stadiul I/II (2 p, q, r; 2 s,¦
usoara ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦t,
u)
¦
¦ ¦(scoatere din ¦incadreaza¦
¦- fara disfunctie ventila-
¦
¦ ¦
mediu) ¦
¦
¦torie (DV) sau DV
usoara
¦
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- DV usoara,
moderata ¦
medie ¦50-69% ¦ Pierduta ¦Gradul
III¦
¦
¦
¦ ¦ cel putin
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦- DV
severa
¦ accentuata ¦70-89% ¦ Pierduta ¦Gradul II ¦
¦
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦stadiul II (3 p, q, r; 3 s, ¦
medie ¦50-69% ¦ Pierduta ¦Gradul
III¦
¦t,
u)
¦
¦ ¦ cel putin
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦- DV
moderata
¦ accentuata ¦70-89% ¦ Pierduta ¦Gradul II ¦
¦- DV
severa
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦stadiul II / III (ax) - DV ¦
medie ¦50-69% ¦ Pierduta ¦Gradul
III¦
¦moderata
¦
¦ ¦ cel putin
¦ ¦
¦- DV
severa
¦
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
¦
¦ accentuata ¦70-89% ¦ Pierduta ¦Gradul II ¦
¦
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦stadiul III
(ABC) ¦
accentuata ¦70-89% ¦ Pierduta ¦Gradul II ¦
¦
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦silicotuberculoza
¦ accentuata ¦70-89% ¦ Pierduta ¦Gradul II ¦
¦
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦insuficienta respiratorie
¦
¦ ¦Capacitate de
¦ ¦
¦cronica manifesta, insufi-
¦
¦ ¦munca si
¦ ¦
¦cienta cardiaca dreapta ire- ¦
grava ¦90-100%¦autoservire ¦ Gradul I ¦
¦ductibila, necesita oxigeno-
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦terapie de lunga durata
(OLD)¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦Bisinoza
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦- stadiul
1/2
¦ usoara ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦
¦ ¦(scoatere din ¦incadreaza¦
¦
¦
¦ ¦
mediu) ¦
¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- stadiul
1
¦ usoara ¦20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦
¦ ¦(scoatere din ¦incadreaza¦
¦
¦
¦ ¦
mediu) ¦
¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- stadiul
2
¦ medie ¦50-69% ¦ Pierduta
¦Gradul III¦
¦
¦
¦ ¦ cel putin
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- stadiul
3
¦ medie ¦50-69% ¦ Pierduta
¦Gradul III¦
¦- disfunctie
ventilatorie
¦
¦ ¦ cel putin
¦ ¦
¦moderata
¦
¦ ¦ jumatate
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- disfunctie ventilatorie ¦
accentuata ¦70-89% ¦ Pierduta ¦Gradul II ¦
¦severa
¦
¦ ¦in totalitate
¦ ¦
+-----------------------------+------------+-------+--------------+----------¦
¦- insuficienta respiratorie
¦
¦ ¦Capacitate de
¦ ¦
¦cronica - manifesta, insufi-
¦
¦ ¦munca si
¦ ¦
¦cienta cardiaca dreapta ire- ¦
grava ¦90-100%¦autoservire ¦ Gradul I ¦
¦ductibila, necesita oxigeno-
¦
¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦terapie de lunga durata
(OLD)¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Boala cronica de iradiere ¦-
conform criteriilor de la afectiunile hema- ¦
¦-
prin iradierea externa a ¦
tologice
¦
¦intregului
corp
¦- conform criteriilor de la afectiunile derma-¦
¦- prin iradierea externa a ¦
tologice
¦
¦tegumentului
¦- in functie de organul afectat si de natura ¦
¦- prin iradiere
interna ¦ agentului
cauzal
¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Intoxicatiile profesionale ¦- conform
criteriilor care privesc organele, ¦
¦
¦ aparatele sau sisteme
afectate
¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Astmul bronsic profesional ¦- conform
criteriilor de la Astmul bronsic ¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Cancerul
profesional ¦- conform
criteriilor de la afectiunile ¦
¦
¦
neoplazice
¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Surditatea
profesionala ¦- conform criteriilor de la
afectiunile orl ¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦Afectiunile oftalmologice ¦-
conform criteriilor de la afectiunile oftal-¦
¦profesionale
¦
mologice
¦
+-----------------------------+----------------------------------------------¦
¦
¦a) conform criteriilor care privesc organele, ¦
¦
¦aparatele sau sistemele
afectate
¦
¦
¦b) osteoartropatia - conform criteriilor pri- ¦
¦Boala de
vibratii ¦vind
afectiunile aparatului locomotor sindro- ¦
¦a)
generala
¦mul raynaud profesional - in forma medie (5-7 ¦
¦b)
locoregionala
¦puncte pyykko) se recomanda schimbarea locului¦
¦
¦de munca si reducerea timpului de expunere la ¦
¦
¦vibratii;in forma severa (8-10 puncte pyykko),¦
¦
¦deficienta functionala se apreciaza in functie¦
¦
¦de severitatea afectarii gestualitatii profe- ¦
¦
¦sionale
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
NB: Bolile profesionale, altele decat cele mentionate in tabelul de mai sus, respecta criteriile care privesc organele, aparatele sau sisteme afectate.
16. INFECTIA HIV/SIDA
CRITERII DE LABORATOR IN INFECTIA HIV LA
ADULTI
Detectarea anticorpilor
anti-HIV include:
- doua determinari
pozitive efectuate cu truse de tip ELISA, utilizand doua tehnici diferite, la
doua probe de sange prelevate separat;
- obligatoriu test de confirmare de tip
Western blot
sau
- detectarea acidului nucleic prin PCR
(AND sau ARN).
Categorii clinice de infectie HIV la
adulti
(dupa Centrul de Control al
Bolilor - Atlanta, SUA, 1993)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Categorii
¦
A
¦
B
¦
C ¦
¦ dupa celulele ¦
Asimptomatici/ ¦ Simptomatic, ¦
Manifestarile ¦
¦
CD4 ± µl A ¦ infectie acuta/ ¦ dar nu A sau
C ¦ clinice de SIDA ¦
¦
¦ adenopatie
¦
¦
¦
¦
¦ generalizata
¦
¦
¦
¦
¦ persistenta
¦
¦
¦
+--------------------+------------------+-----------------+------------------¦
¦(1) = 500 cel/mmc
¦
A1
¦
B1
¦
C1 ¦
+--------------------+------------------+-----------------+------------------¦
¦(2) 200-499 cel/mmc
¦
A2
¦
B2
¦
C2 ¦
+--------------------+------------------+-----------------+------------------¦
¦(3) < 200 cel/mmc
¦
¦
¦
¦
¦(= indicator
celular¦
A3
¦
B3
¦
C3 ¦
¦de
SIDA)
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Deficienta
functionala
¦Incapa-¦ Capacitatea de
munca ¦
¦
¦citatea¦ Gradul de invaliditate
¦
¦
¦adapta-¦
¦
+-----------------------------------+-------+--------------------------------¦
¦1. Fara deficienta functionala
(A1)¦
¦
¦
¦- infectie HIV asimptomatica (vezi
¦
¦
¦
¦criteriile de laborator pentru in-
¦ ¦ Capacitate de munca pastrata. ¦
¦fectia HIV) - infectie HIV simpto- ¦10-19% ¦
Nu se incadreaza in grad de ¦
¦matica
(sindrom retroviral acut) - ¦
¦
invaliditate ¦
¦adenopatii generalizate
persistente¦
¦
¦
¦- in tratament
antiretroviral
¦
¦
¦
+-----------------------------------+-------+--------------------------------¦
¦2. Deficienta globala usoara (B1)
¦
¦
¦
¦- manifestari clinice din
cauza ¦
¦
¦
¦infectiei HIV sau a scaderii
imuni-¦ ¦ Capacitate de munca
pastrata. ¦
¦tatii celulare: angiomatoza
bacila-¦20-49% ¦ Nu se incadreaza in grad de ¦
¦ra, candidoza orofaringiana,
candi-¦
¦
invaliditate ¦
¦doza
vulvovaginala,
¦ ¦ ITM pana la limita
maxima ¦
¦- simptome
constitutionale (febra/ ¦
¦
¦
¦diaree cu durata de peste 1 luna)
¦
¦
¦
¦- Herpes Zoster (cel putin 2 epi-
¦
¦
¦
¦soade sau 2
dermatoame)
¦
¦
¦
¦- purpura trombocitopenica idiopa-
¦
¦
¦
¦tica
¦
¦
¦
¦- boli inflamatorii
pelvine,
¦
¦
¦
¦- neuropatie
periferica
¦
¦
¦
+-----------------------------------+-------+--------------------------------¦
¦3. Deficienta globala medie
(A2,B2)¦
¦
¦
¦- manifestarile clinice de
la ¦ ¦
Capacitate de munca pierduta ¦
¦punctele 1 si 2, dar cu valori ale ¦50-69%
¦ cel putin
jumatate ¦
¦CD4 = 200-500
cel/mmc
¦ ¦ Gradul III de
invaliditate ¦
¦plus
¦
¦
¦
¦- displazia cervicala
uterina, ¦
¦
¦
¦-
listerioza
¦
¦
¦
+-----------------------------------+-------+--------------------------------¦
¦4. Deficienta globala accentuata
¦
¦
¦
¦(A3, B3, C1, C2,
C3)
¦
¦
¦
¦- manifestarile clinice de mai
sus,¦
¦
¦
¦dar cu valori ale CD4 < 200
cel/mmc¦ ¦ Capacitate de munca
pierduta ¦
¦(categoriile
clinico-imunologice A3¦70-89% ¦ in
totalitate ¦
¦si
B3)
¦ ¦ Gradul II de
invaliditate ¦
¦plus
¦ ¦Pentru categoriile C1, C2 si C3 ¦
¦- infectie cu virus Herpes
Simplex,¦ ¦nu mai este necesara revizuirea
¦
¦ulcer cutaneomu-cos
persistent ¦
¦incadrarii(incadrare definitiva)¦
¦(durata de
peste 1 luna) sau bron- ¦
¦
¦
¦site, pneumonii, esofagite cu
orice¦
¦
¦
¦durata
¦
¦
¦
¦- sarcom Kaposi (cu leziuni cuta-
¦
¦
¦
¦nate sau
mucoase)
¦
¦
¦
¦- sepsis recurent cu
Salmonella ¦
¦
¦
¦(netifoidica)
¦
¦
¦
¦- pneumonie recurenta (mai mult de
¦
¦
¦
¦un episod pe an) cu caracter acut,
¦
¦
¦
¦persistent
¦
¦
¦
¦- candidoza
esofagiana
¦
¦
¦
¦- encefalopatia HIV la
debut ¦
¦
¦
+-----------------------------------+-------+--------------------------------¦
¦5. Deficienta globala
grava
¦
¦
¦
¦- infectii cu M. tuberculosis cu
¦
¦
¦
¦orice localizare, pulmonara
sau ¦
¦
¦
¦extrapulmonara
¦
¦
¦
¦- pneumonia cu Pneumocystis
carinii¦
¦
¦
¦- infectii cu Mycobacterii atipice
¦
¦
¦
¦de tip
diseminat
¦
¦
¦
¦- criptococoza
extrapulmonara
¦
¦
¦
¦-
candidozapulmonara
¦
¦
¦
¦- histoplasmoza
diseminata
¦ ¦ Capacitate de munca si
de ¦
¦- sarcom Kaposi
visceralizat
¦ ¦ de autoservire in totalitate
¦
¦(pulmonar si alte
diseminari
¦90-100%¦
pierduta
¦
¦- limfom Burkitt, imunoblastic,
non¦ ¦ Gradul I de
invaliditate. ¦
¦hodgkinian, limfom cu celule mari
¦ ¦Nu mai este necesara revizuirea ¦
¦de tip B, limfom de fenotip imuno-
¦ ¦incadrarii(incadrare definitiva)¦
¦logic
necunoscut
¦
¦
¦
¦- limfom primar
cerebral
¦
¦
¦
¦- leucoencefalopatia
HIV
¦
¦
¦
¦- encefalopatia HIV
(Complex
¦
¦
¦
¦demential
SIDA)
¦
¦
¦
¦- infectii cu CMV (retinita CMV,
¦
¦
¦
¦infectii ale SNC
etc.)
¦
¦
¦
¦- toxoplasmoza cerebrala cu
simpto-¦
¦
¦
¦matologie neurologica
(deficite ¦
¦
¦
¦motorii, paralizii de nervi cra-
¦
¦
¦
¦nieni, panhipopituitarism, mielo-
¦
¦
¦
¦patie cervicala, toracica si sin-
¦
¦
¦
¦drom de con medular) cu caracter
de¦
¦
¦
¦focalizare sau prin modificari ale
¦
¦
¦
¦starii de
constienta
¦
¦
¦
¦- retinocoroidita
necrotizanta ¦
¦
¦
¦toxoplasmotica sau cu virus vari-
¦
¦
¦
¦celozosterian
¦
¦
¦
¦- sindromul de emaciere
HIV
¦
¦
¦
¦(Wasting
sindrom)
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
17. EVALUAREA DIAGNOSTICULUI CLINIC SI FUNCTIONAL IN
EXPERTIZA CAPACITATII DE MUNCA A TULBURARILOR PSIHIATRICE
I. Coordonate generale
Criteriile de diagnostic clinic vor fi
conforme cu ICD-10 (codificarea tulburarii psihiatrice) si/sau DSM-IV-TR pentru
evaluarea clinica si functionala.
Utilizarea diagnosticului multiaxial permite obiectivizarea diagnosticului
functional, tinand cont de dinamica evolutiva si posibilitatea de cuantificare
atat in momentul initial al diagnosticului, cat mai ales pe parcursul
evaluarilor periodice care trebuie sa tina cont de aspectele urmatoare:
? Comorbiditati psihiatrice si somatice,
raportul lor cu diagnosticul aflat pe axa I, precizarea raportului de
cauzalitate intre suferinta primara si secundara.
? Modificarile organice de personalitate
si/sau diminuarea abilitatilor cognitive in raport cu evolutia suferintei
principale, sau a altor conditii patologice pot fi factori de vulnerabilitate
suplimentara pentru riscul de recidiva si rezistenta terapeutica.
In cadrul componentei somatice va fi
acordata o atentie speciala efectelor adverse induse de medicatia psihotropa
necesara si oportuna pentru mentinerea remisiunii:
- manifestari extrapiramidale - posibil
de cuantificat prin scalele AIMS, BARNES etc.;
- sindromul cardiometabolic - cresterea
in greutate, dislipdemiile, EKG, diabetul zaharat, prelungirea intervalului
QT;
- niveluri de prolactina
crescute.
Evaluarea corecta a
remisiunilor, remisiunile partiale, incomplete sau cu simptome reziduale
antrenand dizabilitati psihiatrice ce pot afecta intr-o maniera evidenta
capacitatea functionala in vederea exercitarii unei profesii.
Evaluarea interferarii in evolutia bolii
a unor evenimente psihotraumatice majore sau a unor comportamente
antisociale.
II. Criterii de diagnostic functional
In scopul cresterii obiectivitatii
diagnosticului functional, se recomanda utilizarea GAFS (Global Assessment
ofFunctioning Scale). Scala GAFS este validata international.
Scala globala de evaluare afunctionalitatii sociale (GAFS)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ ¦- functioneaza la
nivel superior intr-o gama larga de activitati; ¦
¦100-91¦- problemele existentei par sa nu scape
niciodata de sub control; ¦
¦ ¦- este apreciat de
ceilalti datorita calitatilor
sale;
¦
¦ ¦- niciun
simptom
psihopatologic.
¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- simptome absente
sau minime (de exemplu, anxietate usoara inaintea ¦
¦ ¦unui
examen);
¦
¦ ¦- functionare
buna in toate zonele de
activitate;
¦
¦90-81 ¦- este interesat si implicat intr-o gama
larga de activitati; ¦
¦ ¦- este eficient
social, in general satisfacut de
viata;
¦
¦ ¦- nu are mai
mult decat problemele si grijile de fiecare zi (de
¦
¦ ¦exemplu, o
cearta ocazionala cu membrii
familiei).
¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- daca sunt prezente
simptome psihopatologice, ele sunt tranzitorii ¦
¦ ¦si sunt reactii
comprehensibile la stresori psihosociali (de exemplu,¦
¦80-71 ¦dificultati de concentrare dupa un conflict
cu
familia);
¦
¦ ¦- nu mai mult
decat tulburari discrete in functionarea sociala,
¦
¦ ¦ocupationala
sau scolara (de exemplu, ramane pentru scurt timp in ¦
¦ ¦urma cu
temele);
¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- simptome usoare
(de exemplu, dispozitie depresiva sau insomnie ¦
¦
¦usoara);
¦
¦70-61 ¦- unele dificultati in functionarea
sociala, ocupationala sau scolara¦
¦ ¦(de exemplu, chiul
ocazional sau furturi din casa), dar functionarea ¦
¦ ¦generala este
relativ
buna);
¦
¦ ¦- exista cateva
relatii interpersonale
semnificative.
¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- simptome moderate
(de exemplu, aplatizare afectiva, vorbire circum-¦
¦ ¦stantiala, ocazional
atacuri de
panica);
¦
¦60-51 ¦- dificultate moderata in functionarea
sociala, ocupationala sau ¦
¦ ¦scolara (de exemplu,
prieteni putini, conflicte cu
colegii, ¦
¦
¦salariatii).
¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- simptome serioase
(de exemplu, ideatie suicidara, ritualuri obse- ¦
¦50-41 ¦sionale severe, furt frecvent din
magazin);
¦
¦ ¦- tulburari
severe in functionarea sociala, ocupationala sau scolara ¦
¦ ¦(de exemplu, fara
prieteni, incapabil de a-si pastra
slujba). ¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- tulburari in
testarea realitatii sau in comunicare (de exemplu, in ¦
¦ ¦unele momente
vorbirea este ilogica, obscura,
irelevanta); ¦
¦ ¦- tulburari majore
in unele domenii, printre care: judecata, gandire,¦
¦40-31 ¦dispozitie, munca sau scoala, relatii din
familie (de exemplu, per- ¦
¦ ¦soana depresiva care
isi evita prietenii, isi neglijeaza familia, ¦
¦ ¦este incapabil de
munca, manifesta agresivitate,inregistreaza esecuri¦
¦
¦scolare).
¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- comportament
influentat considerabil de delir sau halucinatii; ¦
¦ ¦- tulburare severa
in comunicare sau judecata (de exemplu, uneori ¦
¦ ¦incoerent,
actioneaza evident neconcordant cu
situatia);
¦
¦30-21 ¦- preocupari
suicidare;
¦
¦ ¦- incapacitate
de a functiona in majoritatea domeniilor: social, ¦
¦ ¦ocupational sau
familial (de exemplu, sta in pat toata ziua, nu are ¦
¦ ¦serviciu, nu are
prieteni).
¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- exista pericol de
a face rau altora sau siesi (de exemplu, tenta- ¦
¦ ¦tive
suicidare);
¦
¦20-11 ¦- frecvent violent, agresivitate sau
excitatie
maniacala;
¦
¦ ¦- nu reuseste
sa mentina o minima igiena
personala;
¦
¦ ¦- tulburare
grosiera in comunicare (de exemplu, incoerenta cvasi- ¦
¦
¦permanenta).
¦
+------+---------------------------------------------------------------------¦
¦ ¦- pericol persistent
de a produce ranire severa altora sau siesi (de ¦
¦ ¦exemplu, violenta
recurenta);
¦
¦ 10-1 ¦- inabilitate persistenta de a mentine
igiena personala minima; ¦
¦ ¦- acte
homicidare;
¦
¦ ¦- expectatie
mare de
moarte;
¦
¦ ¦- frecvente
tentative de
suicid.
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
III. Corelatia intre scala GAFS
(evaluarea globala a functionalitatii sociale), deficienta functionala,
incapacitatea adaptativa si capacitatea de munca
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Scorul ¦ Deficienta
functionala ¦Incapa-¦ Capacitatea de
munca ¦
¦GAFS-SEGFS¦
¦citatea¦
¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦
+----------+-----------------------------+-------+---------------------------¦
¦ 100-81 ¦ Fara deficienta
psihica ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦
¦ 80-61 ¦ Deficienta psihica
usoara ¦20-49%
¦
¦
+----------+-----------------------------+-------+---------------------------¦
¦ 60-41 ¦ Deficienta psihica
medie ¦50-69% ¦ Pierduta cel
putin ¦
¦
¦
¦ ¦ jumatate, gradul
III ¦
+----------+-----------------------------+-------+---------------------------¦
¦ 40-21 ¦Deficienta psihica
accentuata¦70-89% ¦ Pierduta in totalitate, ¦
¦
¦
¦
¦ gradul
II ¦
+----------+-----------------------------+-------+---------------------------¦
¦ 20-1 ¦ Deficienta
psihica grava ¦90-100%¦ Capacitate de autoservire ¦
¦
¦
¦ ¦ pierduta, gradul
I ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
CRITERIILE
DE EVALUARE PENTRU APRECIEREA CAPACITATII DE MUNCA
PROPUSE DE INSTITUTUL
NATIONAL DE EXPERTIZA A CAPACITATII DE MUNCA
TULBURARI MENTALE ORGANICE
Sunt tulburari mentale cu etiologie
organica, constand fie in boala sau afectare cerebrala, fie in perturbari ce
produc disfunctii cerebrale.
Disfunctia poate fi:
- primara - ca
in boli, leziuni sau traumatisme ce afecteaza direct sau cu predilectie
creierul;
- secundara - ca in bolile
sau tulburarile sistemice ce afecteaza atat creierul, cat si alte organe si
sisteme ale organismului.
DEMENTA
Marea majoritate a dementelor constituie
o clasa de afectiuni neurogenerative caracterizate prin alterarea persistenta si
progresiva atat a functiilor cognitive (memoria, intelectul, cunoasterea,
limbajul, judecata), cat si a celor noncognitive (afectivitatea, perceptia,
comportamentul), cu evolutie catre invaliditate.
Criterii de diagnostic clinic
DSM-IV-TR
1. Dezvoltarea mai multor
deficite cognitive, dintre care obligatoriu:
a) Afectarea memoriei (scaderea
capacitatii de a invata informatii noi sau de a evoca informatii sau evenimente
petrecute anterior).
b) Cel putin una
dintre urmatoarele:
i. afazie;
ii. apraxie;
iii. agnozie;
iv. perturbarea functiei executive.
2. Deficitele cognitive mentionate mai
sus reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare si fiecare
cauzeaza afectarea semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale.
3. Deficientele cognitive mentionate mai
sus nu apar exclusiv in cursul unui episod de delirium.
4. Criteriile de diagnostic specifice se
adauga pentru stabilirea diferitelor etiologii ale dementei.
5. Afectarea memoriei trebuie sa fie
prezenta, insa, uneori, poate sa nu fie simptomul predominant.
6. Pentru a putea stabili diagnosticul
de dementa, deliriumul si orice alt tip de tulburare confuzionala trebuie
exclusa prin diagnostic diferential.
Forme clinice
- dementa de tip
Alzheimer:
? cu debut precoce;
? cu debut tardiv.
- dementa vasculara:
? cu debut acut;
? prin infarcte multiple;
? subcorticala.
- dementa cauzata de boala Pick.
- dementa cauzata de boala
Creutzfeld-Jakob.
- dementa cauzata
de boala Huntington.
- dementa
cauzata de boala Parkinson.
- dementa
cauzata de maladia HIV.
- dementa
cauzata de traumatismul cranian.
-
dementa cauzata de alte conditii medicale generale.
- dementa persistenta indusa de o
substanta.
- dementa cauzata de
etiologii multiple.
Diagnostic
functional
Se elaboreaza prin
aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor cognitive, precum si a celor
non-cognitive (depresie, delirium, sindrom de dependenta de substante) conform
criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (MMSE si testul
ceasului), paraclinice, EEG si neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), precum si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile ¦
Diagnosticul ¦Incapa-¦ Capacitatea de
munca ¦
¦
¦ functional
¦citatea¦
¦
¦
¦
¦adapta-¦
¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦
+---------------------+-------------------+-------+--------------------------¦
¦Dementa forma usoara*¦Deficienta psihica ¦50-75%
¦Gradul III de invaliditate¦
¦Scor MMSE =
20-26
¦medie
¦
¦
¦
+---------------------+-------------------+-------+--------------------------¦
¦Dementa in forma ¦Deficienta
psihica ¦75-90% ¦Gradul II de invaliditate ¦
¦medie*
¦accentuata
¦
¦
¦
¦Scor MMSE = 11-19
¦
¦
¦
¦
+---------------------+-------------------+-------+--------------------------¦
¦Dementa in forma ¦Deficienta
psihica ¦90-100%¦Gradul I de invaliditate, ¦
¦severa/grava*
¦grava
¦ ¦necesita supraveghere per-¦
¦Scor MMSE = 3-10
¦
¦ ¦manenta din partea altei ¦
¦
¦
¦
¦persoane
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* In aprecierea diagnosticului
functional se va tine seama de prezenta manifestarilor noncognitive (delirium,
idei delirante, halucinatii, depresie, tulburari de comportament).
** Aprecierea diagnosticului functional
va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de
aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III.
Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea
capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
DELIRIUM
Elementul esential il constituie
obnubilarea constiintei si o modificare in cunoastere, debutul este relativ
rapid si evolutia fluctuanta, tulburarile fiind determinate de conditia medicala
generala sau induse de o substanta sau cauzate de o etiologie multipla.
Criterii de diagnostic clinic
DSM-IV-TR
Tulburarea constientei cu
scaderea capacitatii de concentrare a atentiei.
Modificarea cognitiei sau aparitia unei
tulburari de perceptie.
Tulburarea se
dezvolta intr-o perioada de timp si tinde sa fluctueze pe parcursul zilei.
Istoricul, examenul somatic si datele de
laborator furnizeaza date potrivit carora tulburarea este consecinta fiziologica
directa a unei conditii medicale generale sau indusa de o substanta, sau
determinata de o etiologie multipla.
Diagnostic functional
Se stabileste
dupa investigatie clinica complexa: somatica, neurologica, psihica, analize
biochimice, investigatii imagistice, radiografii, CT, RMN, ecografii, EEG.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Criteriile ¦ Diagnosticul
¦ Incapacitatea ¦ Capacitatea de munca
¦
¦
¦ functional
¦
¦
¦
+-----------+------------------+-------------------+-------------------------¦
¦Delirium ¦Deficienta
psihica¦
75-90% ¦Gradul II de invaliditate¦
¦
¦accentuata
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA AMNESTICA
Tulburarea amnestica se caracterizeaza
printr-o perturbare a memoriei cauzata fie de o conditie medicala generala, fie
de efectele persistente ale unor substante.
Criterii de diagnostic clinic
DSM-IV-TR
A. Dezvoltarea unei
deteriorari a memoriei, manifestata prin perturbarea capacitatii de a invata
informatii noi, sau incapacitatea de a evoca evenimente petrecute anterior.
B. Perturbarea memoriei determina o
scadere semnificativa in functionarea sociala si profesionala si reprezinta un
declin semnificativ de la nivelul anterior de functionare.
C. Perturbarea memoriei nu survine
exclusiv in cursul unui delirium sau demente.
D. Din istoric, examenul somatic sau
datele de laborator arata ca perturbarea este consecinta fiziologica a unei
conditii medicale generale/induse de o substanta.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor cognitive conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR,
a examinarii psihologice (MMSE si testul ceasului), paraclinice - inclusiv
examen toxicologic, EEG si neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), precum si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburari moderate
ale ¦Deficienta psihica¦
50-75% ¦Gradul III de¦
¦functiei
mnezice globale cu
¦moderata
¦
¦invaliditate ¦
¦relativa
constientizare
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburari severe ale functiei¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦mnezice
globale,confabulatii,¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦absenta
criticii
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA DELIRANTA ORGANICA
Criterii de diagnostic clinic
1. Ideile delirante persistente sau
recurente sunt elementul central.
2.
Nu exista obnubilare, pierderea capacitatilor intelectuale sau halucinatii.
3. Prezenta factorilor organici.
Aceste tulburari apar in consumul de
substante psihoactive (amfetamine, canabis, halucinogene), epilepsia temporala,
coreea Huntington, leziuni ale emisferului nedominant.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor cognitive in urma examinarii psihologice, paraclinice,
EEG si neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), cat si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Deteriorare cognitiva usoara,¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦ Gradul III ¦
¦stereotipii,
disforie
¦moderata
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Gandire magica, ritualuri, ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦ Gradul II ¦
¦disforie, perplexitate, vor-
¦accentuata
¦
¦ ¦
¦bire dezlanata sau incoeren-
¦
¦
¦ ¦
¦ta,inhibitie psihomotorie
sau¦
¦
¦ ¦
¦neliniste
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Potential marcat
de ¦Deficienta
psihica¦ 90-100% ¦ Gradul I ¦
¦periculozitate
¦grava
¦
¦ necesita ¦
¦
¦
¦
¦supraveghere ¦
¦
¦
¦ ¦
permanenta ¦
¦
¦
¦ ¦ din
partea ¦
¦
¦
¦
¦ altei ¦
¦
¦
¦
¦ persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA AFECTIVA ORGANICA
Elementul esential este o tulburare de
dispozitie asemanatoare unui episod maniacal sau depresiv major, determinata de
un factor organic specific.
Criterii
de diagnostic clinic
1. Tulburarea
dispozitiei cu cel putin 2 din simptomele asociate mentionate la episodul
maniacal sau depresiv.
2. Nu exista
obnubilare, deteriorarea activitatii intelectuale, idei delirante sau
halucinatii.
3. Prezenta factorilor
organici.
Diagnosticul functional, al
incapacitatii si al capacitatii de munca este identic cu cel indicat la
capitolul Tulburari de afectivitate.
TULBURAREA ANXIOASA ORGANICA
Criterii de diagnostic clinic
- prezenta etiologiei organice;
- prezenta anxietatii generalizate;
- prezenta atacurilor de panica;
- asocierea altor tulburari.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor cognitive in urma examinarii psihologice, paraclinice,
EEG si neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Anxietate generalizata sau ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦episoade paroxistice. Nu
¦usoara
¦
¦ ¦
¦interfereaza cu activitatea
¦
¦
¦ ¦
¦profesionala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Prezente cele doua forme de ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦anxietate care interfereaza
¦moderata
¦
¦invaliditate ¦
¦cu activitatea profesionala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Frecvente decompensari cu
¦Deficienta psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦interferenta importanta a
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦activitatii profesionale si
a¦
¦
¦ ¦
¦relatiilor sociale, izolare
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA DISOCIATIVA ORGANICA
Criterii de diagnostic clinic
- fondul organic prezent;
- pierderea partiala sau completa a
integrarii normale in amintirile din trecut, continuitatea identitatii si a
senzatiilor mediate si controlul miscarilor corporale.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor cognitive in urma examinarii psihologice, paraclinice,
EEG si neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburari de intensitate
¦Deficienta psihica¦ 20-49% ¦
Pastrata ¦
¦nevrotica
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburari de intensitate
¦Deficienta psihica¦ 50-75% ¦ Gradul III
¦
¦psihotica, cu scaderea posi-
¦moderata
¦
¦ ¦
¦bilitatilor compensatorii
ale¦
¦
¦ ¦
¦bolnavului
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
LABILITATEA EMOTIONALA ORGANICA
Criterii de diagnostic clinic
- labilitate sau incontinenta
emotionala;
- disconfort
cenestezic;
- prezenta certa a
factorului organic.
Diagnostic
functional
Se elaboreaza prin
aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor cognitive in urma examinarii
psihologice, paraclinice, EEG si neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Labilitate
emotionala ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦organica
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Coexistenta cu tulburari
¦Deficienta psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦somatoforme
importante
¦moderata
¦
¦invaliditate ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA ORGANICA DE PERSONALITATE
Criterii de diagnostic clinic
1. - marcata modificare a personalitatii
si a comportamentului care era obisnuit individului inainte de a interveni
boala;
- labilitate emotionala;
- deteriorarea continutului pulsional si
a simtului critic;
- apatie marcata
si indiferenta;
- suspiciozitate si
ideatie paranoida.
2. - nu exista
obnubilare, deteriorare intelectuala, idei delirante, tulburari ale dispozitiei
sau halucinatii.
3. prezenta certa a
factorului organic.
Diagnostic
functional
Se elaboreaza prin
aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor cognitive in urma examinarii
psihologice, paraclinice, EEG si neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Suspiciozitate, deteriorare ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦cognitiva usoara, iritabili-
¦usoara
¦
¦ ¦
¦tate
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Comportament inacceptabil, ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦disforie
¦moderata
¦
¦invaliditate ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Comportament impulsiv, explo-¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦ziv, antisocial, periculozi-
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦tate, deficit important
de
¦
¦
¦ ¦
¦autocontrol
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURARI MENTALE SI DE COMPORTAMENT DETERMINATE
DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANTE PSIHOACTIVE
(opiacee, cocaina, stimulente, halucinogene)
SINDROMUL DE DEPENDENTA
Criterii de diagnostic clinic
DSM-IV-TR:
Un model dezadaptativ de
uz de o substanta care duce la deteriorare sau scadere semnificativa clinic
manifestata prin trei sau mai multe din urmatoarele:
- toleranta;
- abstinenta;
- substanta este luata in cantitati mai
mari sau o perioda mai lunga de timp decat era preconizat;
- exista o dorinta persistenta de a
suprima sau controla uzul de substanta;
- o mare parte a timpului este ocupata
cu activitati necesare obtinerii substantei, uzului substantei sau recuperii din
efectele acesteia;
- activitatile
sociale profesionale sau recreationale sunt abandonate sau reduse din cauza
uzului de substante;
- uzul de
substante este continuat, desi subiectul stie ca are o problema somatica sau
psihologica persistenta sau recurenta care este posibil sa fi fost cauzata sau
exacerbata de substanta.
Speciflcanti:
- cu dependenta
fiziologica;
- fara dependenta
fiziologica;
- remisiune completa
precoce;
- remisiune partiala
precoce;
- remisiune completa
persistenta;
- remisiune partiala
persistenta;
- subterapie
agonista;
- in mediu controlat.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor cognitive in urma examinarii psihologice, paraclinice,
inclusiv toxicologice, EEG si neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburari psihice usoare care¦ Fara deficienta
¦ 0-19% ¦ Pastrata ¦
¦nu deranjeaza anturajul si
nu¦
¦
¦ ¦
¦interfereaza cu activitatea
¦
¦
¦ ¦
¦profesionala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburari de atentie, irita- ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦bilitate deficit de autocon-
¦usoara
¦
¦ ¦
¦trol
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Accentuarea tulburarilor de ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦atentie si memorie,
comporta-¦moderata
¦
¦invaliditate ¦
¦ment inadecvat,
deranjeaza
¦
¦
¦ ¦
¦anturajul si interfera cu
¦
¦
¦ ¦
¦activitatea socio-profesio-
¦
¦
¦ ¦
¦nala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Aparitia elementelor de dete-¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦riorare, neliniste,
imposibi-¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦litate de autocontrol
si
¦
¦
¦ ¦
¦autocenzura, aparitia
compli-¦
¦
¦ ¦
¦catiilor (afectiuni somatice
¦
¦
¦ ¦
¦invalidante), intoxicatii
¦
¦
¦ ¦
¦acute
recurente
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURARI INDUSE DE ALCOOL
1. Intoxicatia alcoolica.
2. Sevrajul alcoolic.
3. Delirium prin
intoxicatie/abstinenta.
4. Dementa
indusa de alcool.
5. Tulburarea
amnestica indusa de alcool.
6.
Tulburarea psihotica indusa de alcool.
7. Turburarea afectiva indusa de
alcool.
Sevraj/abstinenta alcoolica
Criterii de diagnostic clinic
DSM-IV-TR
A. incetarea sau reducerea
uzului excesiv si prelungit de alcool;
B. doua sau mai multe dintre urmatoarele
simptome ce survin in decurs de cateva ore sau zile dupa criteriul A:
1. hiperactivitate vegetativa;
2. tremur marcat al extremitatilor;
3. insomnie;
4. greturi sau varsaturi;
5. iluzii sau halucinatii vizuale,
tactile sau auditive tranzitorii;
6.
agitatie psihomotorie;
7.
anxietate;
8. crize de grand-mal.
C. simptomele de la criteriul B)
determina scaderea sau deteriorarea semnificativa clinic in functionarea
socio-profesionala;
D. simptomele nu
se datoreaza unor conditii medicale generale si nu sunt explicate mai bine de
alta tulburare mentala.
Speciflcant
Cu tulburari de
perceptie
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii simptomatologiei conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, in
urma examinarii psihologice, paraclinice, somatice, neurologice, EEG si
neuroimagistice (CT, RMN cerebral), cat si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Simptomatologie
clinica ¦Deficienta psihica¦
20-49% ¦ Pastrata ¦
¦usoara
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Simptomatologie
clinica ¦Deficienta psihica¦
50-75% ¦Gradul III de¦
¦moderata cu
interferarea
¦moderata
¦
¦invaliditate ¦
¦activitatii
profesionale
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Simptomatologie accentuata cu¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦aparitia consecintelor
(afec-¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦tiuni somatice invalidante)
¦
¦
¦ ¦
¦si a
deliriumului
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA PSIHOTICA INDUSA DE ALCOOL
Criterii de diagnostic clinic:
- halucinatii auditive sau
polisenzoriale;
- idei delirante, in
special de tip persecutor;
- agitatie
psihomotorie sau stupoare;
-
anxietate marcata;
- prezenta unui
grad de obnubilare a constiintei, fara a atinge caracterul unei confuzii
grave.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii simptomatologiei conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, in
urma examinarii psihologice, paraclinice, somatice, neurologice, EEG si
neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Elementele diagnosticului
¦Deficienta psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦clinic
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA AMNESTICA PERSISTENTA INDUSA
DE ALCOOL
Criterii de diagnostic
clinic DSM-IV-TR, vezi sectiunea Tulburarea amnestica indusa de o substanta:
- tulburari cronice ale memoriei recente
si de evocare;
- tulburari ale
perceptiei timpului si cronologiei evenimentelor;
- dificultati de invatare.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii simptomatologiei conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, in
urma examinarii psihologice, paraclinice, somatice, neurologice, EEG si
neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Semnele clinice descrise
¦Deficienta psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Accentuarea deteriorarii cu ¦Deficienta
psihica¦ 90-100% ¦Gradul I de ¦
¦afectarea capacitatii de
¦grava
¦
¦invaliditate ¦
¦munca
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
DEMENTA INDUSA DE ALCOOL
Vezi Criteriile de diagnosticpentru
Dementa.
Modificari durabile de
personalitate
Aceasta categorie se
refera la anomaliile de personalitate si de comportament la adult, survenind in
absenta tulburarilor prealabile ale personalitatii si urmand dupa un factor de
stres, fie catastrofic, fie excesiv si prelungit sau in urma unei boli psihice
severe. Acest diagnostic nu trebuie pus decat in cazurile in care exista dovada
unei modificari manifeste si durabile a modului de perceptie, de relatii sau
cognitive. Modificarea trebuie sa fie semnificativa si asociata unui
comportament rigid si maladaptat, absent inaintea aparitiei evenimentului
patogen. Modificarea nu trebuie sa fie manifestarea unei alte tulburari mentale
si nici simptom rezidual al unei tulburari mentale anterioare.
Manifestarile clinice trebuie sa
persiste cel putin doi ani dupa actiunea evenimentului patogen.
Criterii de diagnostic clinic
- atitudine ostila sau neincrezatoare
fata de lume;
- retragerea
sociala;
- sentimentul de vid sau
disperare;
- impresia permanenta
deafi sub presiune;
- detasarea;
- dependenta si atitudine de cerere
excesiva fata de altii;
-
imposibilitatea de a stabili sau mentine relatii interpersonale stranse;
- pasivitate;
- pierdere de interes;
- plangeri persistente legate de starea
de sanatate;
- asocierea ocazionala a
unor uneori manifestari hipocondrice;
- dispozitie disforica sau labila.
Forme clinice:
- modificari durabile
ale personalitatii neatribuite unei leziuni sau boli cerebrale.
- modificari durabile ale personalitatii
dupa o experienta catastrofica.
-
modificari durabile ale personalitatii dupa o boala psihica.
Diagnostic functional:
Se elaboreaza prin aprecierea clinica
atat a intensitatii tulburarilor cognitive, cat si a celor non-cognitive
(depresie, delirium, sindrom de dependenta de substante), conform criteriilor de
diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (MMSE si testul ceasului),
paraclinice, EEG si neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Forma clinica
1
¦Deficienta psihica¦ 20-49% ¦
Pastrata ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Formele clinice 2 si
3 ¦Deficienta psihica¦
50-75% ¦Gradul III de¦
¦
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
SCHIZOFRENIA
Este o tulburare psihotica cu
potentialitate evolutiva deficitara (o degradare progresiva a vietii psihice).
Este o boala cronica cu o evolutie care include o faza prodromala, o faza activa
si o faza reziduala.
Criterii de
diagnostic clinic - DSM-IV-TR
A.
Simptome caracteristice: doua sau mai multe din urmatoarele, fiecare simptom
prezent timp de o luna:
1. idei
delirante;
2. halucinatii;
3. vorbire dezorganizata;
4. comportament
catatonic/dezorganizat;
5. simptome
negative.
B. Disfunctie
sociala/socio-profesionala.
C.
Durata: persistenta timp de cel putin 6 luni a semnelor tulburarii.
D. Excluderea tulburarilor afective si
schizoafective.
E. Excluderea
conditiilor medicale generale/legate de substante.
F. Relatia cu o tulburare pervaziva a
dezvoltarii.
Clasificarea evolutiei
longitudinale
1. Episodica, cu
simptome reziduale interepisodice.
2.
Episodica, fara simptome reziduale interepisodice.
3. Continua.
4. Episod unic in remisiune partiala.
5. Episod unic in remisiune completa.
Forme clinice
1. Schizofrenie paranoida.
2. Schizofrenie dezorganizata
(hebefrenica).
3. Schizofrenie
catatonica.
4. Schizofrenie
nediferentiata.
5. Schizofrenie
reziduala.
6. Schizofrenie simpla.
7. Depresia postschizofrenica.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice si a prognosticului bolii, conform criteriilor
de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice, paraclinice, EEG si
neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod unic in remisiune
¦Deficienta psihica¦ 20-49% ¦
Pastrata ¦
¦completa
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episodica cu/fara simptome ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦reziduale interepisodice
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦Schizofrenie
reziduala
¦
¦
¦ ¦
¦Episod unic in remisiune
¦
¦
¦ ¦
¦partiala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Schizofrenie cronica,asociind¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦tulburari induse de
tratament¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦(diabet
zaharat,dislipidemie,¦
¦
¦ ¦
¦parkinsonism), afectiuni so-
¦
¦
¦ ¦
¦matice, comportament
adictiv;¦
¦
¦ ¦
¦schizofrenie
grefata
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Pacienti cu evolutie progre- ¦Deficienta
psihica¦ 90-100% ¦ Gradul I ¦
¦dienta cu degradare severa a
¦grava
¦
¦ necesita ¦
¦personalitatii si
a
comporta-¦
¦
¦supraveghere ¦
¦mentului, potential antiso-
¦
¦ ¦
permanenta ¦
¦cial
¦
¦ ¦ din
partea ¦
¦
¦
¦
¦ altei ¦
¦
¦
¦
¦ persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMA
Este o tulburare psihotica cu durata
limitata la 1-6 luni si care respecta criteriul A pentru schizofrenie.
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Sunt satisfacute
criteriile A, D, E din schizofrenie.
B. Un episod al tulburarii dureaza cel putin o luna, dar mai putin de 6 luni.
Specificanti:
- fara elemente de prognostic bun;
- cu elemente de prognostic bun.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice si a prognosticului bolii, conform criteriilor
de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice, paraclinice, EEG si
neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburare schizofreniforma ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦ ¦Timp
limitat ¦
¦
¦
¦ ¦6
luni ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA
Este o tulburare cu simptome afective si
psihotice concomitente care se caracterizeaza prin faptul ca sunt satisfacute
complet criterile atat pentru faza activa a schizofreniei (criteriul A), cat si
pentru episodul depresiv major, maniacal sau mixt.
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Perioada neintrerupta de
boala in cursul careia la un moment dat exista un episod depresiv major, un
episod maniacal sau un episod mixt in paralel cu simptome care indeplinesc
criteriul A pentru schizofrenie.
B.
In aceeasi perioada de boala au existat deliruri sau halucinatii timp de cel
putin 2 saptamani in absenta unor simptome afective proeminente.
C. Simptomele care satisfac criteriile
pentru un episod afectiv sunt prezente pe o portiune substantiala din durata
totala a perioadelor active si reziduale ale tulburarii.
D. Tulburarea nu este cauzata de
efectele fiziologice directe ale unei substante sau ale unei conditii medicale
generale.
Forme clinice
1. bipolar
2. depresiv
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice si a prognosticului bolii, conform criteriilor
de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice, paraclinice, EEG si
neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburare schizoafectiva
¦Deficienta psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Pacienti cu evolutie progre- ¦Deficienta
psihica¦ 90-100% ¦ Gradul I ¦
¦dienta, cu degradare severa
a¦grava
¦
¦ necesita ¦
¦personalitatii si
a
comporta-¦
¦
¦supraveghere ¦
¦mentului, potential antiso-
¦
¦ ¦
permanenta ¦
¦cial
¦
¦ ¦ din
partea ¦
¦
¦
¦
¦ altei ¦
¦
¦
¦
¦ persoane ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA DELIRANTA
Tulburare in care principala manifestare
este un delir nonbizar sistematizat si nonhalucinator.
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Idei delirante
non-bizare.
B. Criteriul A pentru
schizofrenie nu a fost satisfacut.
C.
In afara de ideile delirante, comportamentul nu este, in mod evident, straniu
sau bizar, iar functionarea nu este deteriorata semnificativ.
D. Daca episoadele au survenit
concomitent cu ideile delirante, durata lor totala a fost scurta.
E. Tulburarea este cauzata de efectele
fiziologice directe ale unei substante sau ale conditiilor medicale generale.
Forme clinice
1. tipul erotomaniac
2. tipul de grandoare
3. tipul de gelozie
4. tipul de persecutie
5. tipul somatic
5. tipul somatic
7. tip nediferentiat
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice si a prognosticului bolii, conform criteriilor
de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice, paraclinice, EEG si
neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Sindrom delirant discret si ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦circumscris la o anumita
¦usoara
¦
¦ ¦
¦tema, fara impact social
¦
¦
¦ ¦
¦deosebit, nelegat de activi-
¦
¦
¦ ¦
¦tatea
profesionala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Sindrom delirant care scade ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦capacitatea de
insertie
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦socio-profesionala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Grad mare de deteriorare
¦Deficienta psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦performantiala
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
INTARZIERE (RETARDARE) MENTALA
Retardarea mentala reprezinta oprirea
dezvoltarii mentale sau o dezvoltare mentala incompleta care se caracterizeaza,
in special, prin afectarea facultatilor care contribuie la nivelul global de
inteligenta. Retardarea poate aparea cu sau fara orice alta tulburare mentala
sau somatica.
Criterii de diagnostic
clinic - DSM-IV-TR
A. Activitate
intelectuala generala semnificativ inferioara mediei; nivelul QI de 70 sau mai
mic, apreciat la testul QI efectuat individual.
B. Deficite sau deteriorari concomitente
in activitatea adaptativa, in performanta subiectului de a satisface standardele
expectate pentru varsta sa si grupul socio-cultural.
C. Debut inaintea varstei de 18 ani.
Grade de severitate
1. Retardare mentala usoara (oligofrenia
grad I sau debilitate mentala) - QI 50-70.
2. Retardare mentala moderata
(oligofrenie grad II, imbecilitate) - QI 30-55.
3. Retardare mentala severa (oligofrenie
grad II, imbecilitate) - QI 20-30.
4.
Retardare mentala profunda (oligofrenie grad III, idiotie) - QI sub 20-25.
Specificanti
- tulburare a comportamentului absenta
sau minima;
- tulburarea
semnificativa a comportamentului;
-
alte tulburari comportamentale.
Diagnostic functional
Se elaboreaza
prin aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor
de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice, paraclinice, EEG si
neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Retardare mentala usoara
¦Deficienta psihica¦ 20-49% ¦
Pastrata ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Retardare mentala usoara cu ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦tulburari de comportament
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦semnificative
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Retardare mentala moderata/ ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦severa
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Retardare mentala profunda ¦Deficienta
psihica¦ 90-100% ¦Gradul I de ¦
¦
¦grava
¦
¦invaliditate ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURARI AFECTIVE (ALE DISPOZITIEI)
In aceste tulburari, perturbarea
fundamentala este o schimbare a dispozitiei spre depresie sau spre
elatie.
EPISODUL MANIACAL
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
1. O perioada distincta de
dispozitie maniacala, expansiva sau iritabila, anormala si persistenta de cel
putin o saptamana.
2. In perioada de
tulburare a dispozitiei au persistat trei dintre urmatoarele simptome:
- stima de sine exagerata sau
grandoare;
- scaderea necesitatii de
somn;
- locvace sau tendinta de a
vorbi continuu;
- fuga de idei;
- distractibilitatea;
- agitatia psihomotorie;
- implicarea excesiva in activitati care
produc placerea (cumparaturi exagerate, tulburari sexuale, investitii
nesabuite).
3. Simptomele nu
indeplinesc criteriile unui episod mixt.
4. Deteriorare marcata in activitatea
profesionala sau sociala uzuala.
Intensitatea tabloului clinic
1.
Usoara - 3 sau 4 simptome maniacale.
2. Moderata - crestere extrema a activitatii sau deteriorareajudecatii.
3. Severa, fara elemente psihotice -
necesita supravegherea permanenta.
4.
Cu elemente psihotice - idei delirante sau halucinatii congruente/incongruente
cu dispozitia.
5. In remisiune
partiala - sunt inca prezente, dar criteriile complete nu mai sunt satisfacute
sau nu mai exista niciun simptom semnificativ de episod maniacal, dar perioada
de remisiune dureaza mai putin de 6 luni.
6. In remisiune completa - necesita o
perioada de cel putin 6 luni in care sa nu existe simptome semnificative de
manie.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), examene paraclinice (afectiuni somatice), examen somatic,
neuroimagistice (CT cerebral), precum si investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod maniacal in remisiune ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦completa
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod maniacal in remisiune ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦partiala
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod maniacal formele I-IV,¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦potential autolitic
si
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦antisocial
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
EPISODUL HIPOMANIACAL
Criterii de diagnostic clinic
O perioada distincta in care dispozitia
predominanta este expansiva sau iritabila, cu durata continua de cel putin 4
zile.
In perioada de tulburarea a
dispozitiei, au persistat trei dintre urmatoarele simptome:
- stima de sine exagerata sau
grandoarea;
- scaderea necesitatii de
somn;
- locvacitate sau tendinta de a
vorbi continuu;
- fuga de idei;
- distractibilitatea;
- agitatia psihomotorie;
- implicarea excesiva in activitati care
produc placerea (cumparaturi exagerate, tulburari sexuale, investitii
nesabuite).
Tulburarea nu este
suficient de severa pentru o deteriorare marcata in activitatea sociala sau
profesionala.
In general, nu necesita
spitalizarea.
Diagnostic
functional
Se elaboreaza prin
aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de
diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de
alterarea functiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT
cerebral), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Intensitatea tulburarilor de ¦Fara
deficienta ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦
¦mica amploare si de
scurta
¦psihica
¦
¦ ¦
¦durata fara remisiune, fara
¦
¦
¦ ¦
¦tratament sau cu tratament
¦
¦
¦ ¦
¦minim
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Remisiune buna, dar
sub ¦Deficienta psihica¦
20-49% ¦ Pastrata ¦
¦tratament de specilitate in
¦usoara
¦
¦ ¦
¦regim
ambulator
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
EPISODUL DEPRESIV MAJOR
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Cel putin 5 din
urmatoarele simptome sunt prezente cel putin 2 saptamani si reprezinta o
schimbare fata de functionarea anterioara (cel putin unul din primele doua
simptome):
1. dispozitie depresiva
cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, indicata fie de relatarea
subiectiva, fie de observarea de catre altii;
2. diminuarea marcata a interesului sau
placerii pentru toate, sau aproape toate, activitatile, cea mai mare parte a
zilei, aproape zilnic;
3. pierdere
sau castig ponderal semnificativ, cu scaderea sau cresterea apetitului;
4. insomnie sau hipersomnie aproape in
fiecare zi;
5. agitatie sau lentoare
psihomotorie, aproape zilnic (observata de altii);
6. fatigabilitate sau pierderea
energiei;
7. sentimente de
devalorizare sau culpa excesiva sau inadecvata;
8. diminuarea capacitatii de a gandi sau
de a se concentra, ori indecizie;
9.
idei recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta fara un plan anume, sau o
tentativa de suicid.
B. Simptomele nu
indeplinesc criteriile de episod afectiv mixt.
C. Simptomele determina o suferinta
semnificativa clinic si alterari socioprofesionale.
D. Simptomele nu sunt cauzate de
efectele fiziologice directe ale unei substante sau ale unei conditii medicale
generale.
E. Simptomele nu sunt
explicate mai bine de doliu.
Intensitatea tabloului clinic
1.
Usoara.
2. Moderata.
3. Severa fara elemente psihotice,
simptome care interfereaza puternic activitatea profesionala.
4. Cu elemente psihotice - idei
delirante sau halucinatii congruente/incongruente cu dispozitia.
5. In remisiune partiala.
6. In remisiune completa.
Specificanti
- episod depresiv major cronic;
- cu elemente catatonice;
- cu elemente melancolice;
- cu elemente atipice;
- cu debut pospartum;
- cu pattern sezonier.
Specificanti de evolutie
longitudinala
- cu recuperare
interepisodica completa.
- fara
remisiune interepisodica completa.
Diagnostic functional
Se elaboreaza
prin aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor
de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de
alterarea functiei cognitive), paraclinice (afectiuni somatice), somatice,
neuroimagistice (CT cerebral) si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod depresiv major in
¦Deficienta psihica¦ 20-49% ¦
Pastrata ¦
¦remisiune
completa
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod depresiv major in
¦Deficienta psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦remisiune
partiala
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦Episod depresiv major
usor
¦
¦
¦ ¦
¦moderat
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod depresiv major sever ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦cu/fara elemente psihotice
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦cu/fara comportament adictiv
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
EPISOD MIXT
Criterii de diagnostic - DSM-IV-TR
A. Sunt satisfacute criteriile atat
pentru episodul maniacal, cat si pentru episodul depresiv major aproape in
fiecare zi, in cursul unei perioade de cel putin o saptamana.
B. Perturbarea afectiva este suficient
de severa pentru a cauza o deteriorare semnificativa in functionarea
profesionala sau in activitatile sociale uzuale ori in relatiile cu altii sau
pentru a necesita spitalizarea spre a preveni vatamarea sa sau a altora, ori
exista elemente psihotice.
C.
Simptomele nu sunt determinate de efectele fiziologice directe ale unei
substante ori ale unei conditii medicale generale.
TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA - EPISOD
UNIC
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
Prezenta unui singur episod
major.
Episod depresiv major - nu
este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu este suprapus peste
schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta.
Nu a existat niciodata un episod
maniacal mixt sau hipomaniacal.
Specificantii:
- usor;
- moderat;
- sever, fara elemente psihotice;
- sever, cu elemente psihotice;
- cronic;
- cu elemente catatonice;
- cu elemente melancoliforme;
- cu elemente atipice;
- cu debut postpartum;
- in remisiune partiala;
- cu remisiune completa.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod depresiv major in
¦Deficienta psihica¦ 20-49% ¦
Pastrata ¦
¦remisiune
completa
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod depresiv major in
¦Deficienta psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦remisiune
partiala
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦Episod depresiv major usor,
¦
¦
¦ ¦
¦moderat
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod depresiv major sever ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦cu/fara elemente psihotice
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦Cu/fara comportament adictiv
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA RECURENTA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Prezenta a doua sau mai
multe episode majore.
B. Episod
depresiv major - nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu
este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea
deliranta.
C. Nu a existat niciodata
un episod maniacal mixt sau hipomaniacal.
Specificantii:
- usor;
- moderat;
- sever, fara elemente psihotice;
- sever cu elemente psihotice;
- cronic;
- cu elemente catatonice;
- cu elemente melancoliforme;
- cu elemente atipice;
- cu debut postpartum;
- in remisiune partiala;
- cu remisiune completa.
Specificanti - evolutie longitudinala
- Cu recuperare interepisodica
completa
- Fara remisiune
interemisferica completa
- Cu pattern
sezonier
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Remisiune partiala
sau ¦Deficienta psihica¦
50-75% ¦Gradul III de¦
¦completa Se va
tine seama de
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦numarul
episoadelor,frecventa¦
¦
¦ ¦
¦lor, complianta terapeutica
¦
¦
¦ ¦
¦interaccesuala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episod actual cu sau fara
¦Deficienta psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦simptome psihotice la care
se¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦adauga si
ceilalti
¦
¦
¦ ¦
¦specificanti
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA BIPOLARA I
Criterii de diagnostic clinic
A. Prezenta unui singur episod maniacal
sau mixt si a niciunui episod depresiv in trecut.
B. Episodul nu este explicat mai bine de
tulburarea schizoafectiva, tulburarea schizofreniforma si tulburarea
deliranta.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Remisiune partiala, remisiune¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦completa
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara I - viraj¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦dispozitional
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦
¦
¦ ¦6
luni ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA BIPOLARA I - CEL MAI RECENT
EPISOD HIPOMANIACAL
Criterii de
diagnostic clinic - DSM-IV-TR
A. Cel
mai recent episod hipomaniacal.
B.
Anterior a existat cel putin un episod maniacal sau mixt.
C. Simptomele afective determina o
deteriorare semnificativa clinic in domeniul socio-profesional.
D. Episodul nu este explicat mai bine de
tulburarea schizoafectiva, tulburarea schizofreniforma si tulburarea
deliranta.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara
I ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦
¦
¦ ¦6
luni ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara I, se va ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦tine seama de numarul de
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦episoade, de
frecventa
¦
¦
¦ ¦
¦acestora si
intervalele
¦
¦
¦ ¦
¦interaccesuale, cu pattern
¦
¦
¦ ¦
¦sezonier si cu ciclare
rapida¦
¦
¦ ¦
¦de complexitatea terapiei
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA BIPOLARA I - CEL MAI RECENT
EPISOD MANIACAL
Criterii de
diagnostic clinic - DSM-IV-TR
A. Cel
mai recent episod maniacal.
B.
Anterior a existat cel putin un episod depresiv major, maniacal sau mixt.
C. Simptomele afective determina o
deteriorare semnificativa clinic in domeniul socio-profesional.
D. Episodul nu este explicat mai bine de
tulburarea schizoafectiva, tulburarea schizofreniforma si tulburarea
deliranta.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara I in
¦Deficienta psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦remisiune partiala,
in
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦remisiune
completa
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦
¦
¦ ¦6
luni ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara I, se va ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦tine seama de numarul de
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦episoade, de
frecventa
¦
¦
¦ ¦
¦acestora si intervalele in-
¦
¦
¦ ¦
¦teraccesuale, cu pattern se-
¦
¦
¦ ¦
¦zonier si cu ciclare rapida,
¦
¦
¦ ¦
¦complexitatea
terapiei
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA BIPOLARA I - CEL MAI RECENT
EPISOD MIXT
Criterii de diagnostic
clinic - DSM-IV-TR
A. Cel mai recent
episod maniacal.
B. Anterior a
existat cel putin un episod depresiv major, maniacal sau mixt.
C. Simptomele afective determina o
deteriorare semnificativa clinic in domeniul socio-profesional.
D. Episodul nu este explicat mai bine de
tulburarea schizoafectiva, tulburarea schizofreniforma si tulburarea
deliranta.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara I in
¦Deficienta psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦remisiune partiala,
in
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦remisiune
completa
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦
¦
¦ ¦6
luni ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara I, se va ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦tine seama de numarul de
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦episoade, frecventa acestora
¦
¦
¦ ¦
¦si intervalele interaccesu-
¦
¦
¦ ¦
¦ale, cu pattern sezonier si
¦
¦
¦ ¦
¦cu ciclare rapida, complexi-
¦
¦
¦ ¦
¦tatea
terapiei
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) vezi III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA BIPOLARA II
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Prezenta unuia sau mai
multor episoade depresive majore.
B.
Prezenta a cel putin un episod hipomaniacal.
C. Nu a existat niciun episod maniacal
sau mixt.
D. Simptomele afective
determina o deteriorare semnificativa clinic in domeniul socio-profesional.
E. Episodul nu este explicat mai bine de
tulburarea schizoafectiva, tulburarea schizofreniforma si tulburarea
deliranta.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara II, in ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦remisiune partiala,
in
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦remisiune
completa
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦
¦
¦ ¦6
luni ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea bipolara II; se va¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦tine seama de numarul de
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦episoade, de frecventa aces-
¦
¦
¦ ¦
¦tora si de intervalele
inter-¦
¦
¦ ¦
¦accesuale,cu pattern
sezonier¦
¦
¦ ¦
¦si cu ciclare rapida, de
¦
¦
¦ ¦
¦complexitatea
terapiei
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
CICLOTIMIA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
1. Prezenta pentru cel
putin 2 ani a numeroase episoade hipomaniacale si numeroase perioade de
dispozitie depresiva ori a pierderii interesului sau placerii (dar nu satisfac
criteriile pentru episodul depresiv major).
2. In timpul unei perioade de 2 ani de
perturbare simptomele maniacale sau depresive lipsesc pentru mai mult de 2 luni,
consecutiv.
3. Nu exista episod
depresiv major sau episod maniacal in primii 2 ani ai tulburarii.
4. Nu este suprapusa peste o tulburare
psihotica (schizofrenie, tulburare deliranta).
5. Nu poate fi stabilit un factor
organic.
Tulburarea incepe in
adolescenta sau precoce in viata adulta.
Are evolutie cronica, persoana putand
dezvolta o tulburare bipolara.
Este
frecvent abuzul de substante psihoactive.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Pot exista unele dificultati ¦Fara
deficienta ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦
¦de adaptabilitate, fara
a
¦psihica
¦
¦ ¦
¦perturba
activitatea
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episoadele depresive nu per- ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦turba activitatea, nu se
aso-¦usoara
¦
¦ ¦
¦ciaza cu consum de substante
¦
¦
¦ ¦
¦psihoactive
¦
¦
¦ ¦
¦Pot exista dificultati in
¦
¦
¦ ¦
¦conditii noi de activitate
¦
¦
¦ ¦
¦profesionala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Episoadele depresive induc ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦deteriorarea activitatii,
sau¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦se asociaza consum cronic de
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦substanbte
psihoactive
¦
¦ ¦6
luni ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA DISTIMICA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-VI-TR
A. Dispozitie depresiva
pentru cea mai mare parte a zilei, timp de mai multe zile (fie prin relatare
subiectiva, fie prin observatia altora) pentru cel putin 2 ani.
B. Prezenta in timpul depresiei a cel
putin doua dintre urmatoarele:
1.
apetit redus sau exagerat;
2.
insomnie sau hipersomnie;
3. energie
redusa sau fatigabilitate;
4. stima
de sine redusa;
5. concentrare redusa
sau dificultate in a lua decizii;
6.
sentimente de disperare.
C. In timpul
unei perioade de 2 ani niciodata fara simptome, pentru mai mult de 2 luni
consecutiv.
D. Nu a prezentat
niciodata un episod depresiv major.
E. Nu a prezentat niciodata un episod maniacal sau hipomaniacal.
F. Nu se suprapune peste o tulburare
psihotica cronica.
G. Nu poate fi
stabilit un factor organic.
Debutul
este in adolescenta sau precoce, in viata adulta. Evolutia este cronica.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Nu duce la deteriorarea func-¦Fara
deficienta ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦
¦tionalitatii profesionale
mai¦psihica
¦
¦ ¦
¦ales la debut sau in apropi-
¦
¦
¦ ¦
¦erea
acestuia
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Exista in antecedente o ten- ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦tativa de suicid sau exista
¦usoara
¦
¦ ¦
¦tendinta de
structurare
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Cronicizare care duce la o ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦deteriorare a activitatii
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦profesionale
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦Tentative de
suicid
¦
¦ ¦6
luni ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURARI ANXIOASE
TULBURARE DE PANICA (FARA AGORAFOBIE)
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Unul sau mai multe
atacuri de panica (perioade de frica sau disconfort intens) neasteptate (fara
cauze aparente).
B. 4 atacuri de
panica survenite in 4 saptamani; unul sau mai multe atacuri care au fost urmate
de o perioada de cel putin 1 luna de teama persistenta de a nu avea alt atac.
C. Cel putin 4 din urmatoarele simptome
aparute in cel putin unul dintre atacuri:
1. dispnee sau sufocare;
2. ameteala, senzatie de dezechilibru
sau lesin;
3. palpitatii sau
tahicardie;
4. tremuraturi;
5. transpiratie;
6. greata, dureri abdominale;
7. depersonalizare sau derealizare;
8. amorteli, parestezii;
9. valuri de caldura, frisoane;
10. frica de moarte;
11. frica de a nu innebuni sau de a face
ceva necugetat.
D. Survin brusc si
cresc in intensitate in decurs de 10 minute.
E. Nu exista factor organic.
F. Absenta agorafobiei.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Atacurile de panica apar
¦Deficienta psihica¦ 20-49% ¦
Pastrata ¦
¦pentru o perioada limitata
de¦usoara
¦
¦ ¦
¦timp
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Atacurile de panica dureaza ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦cateva zile, cu perioade va-
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦riabile de remisiune
partiala¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦si perioade de
exacerbare
¦
¦ ¦6
luni ¦
¦Cel
putin opt atacuri in
¦
¦
¦ ¦
¦ultima
luna
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA DE PANICA CU AGORAFOBIE
Criterii de diagnostic clinic
DSM-IV-TR
A. Satisface criteriile de
diagnostic pentru atacul de panica.
B. Prezenta agorafobiei - frica de a se afla in locuri sau situatii in care
scaparea poate fi dificila sau in care ajutorul nu poate fi accesibil in
eventualitatea unui atac de panica. Persoana isi reduce deplasarile, necesita un
insotitor cand se afla in afara casei. Include frica de a fi in afara casei, in
mijloace de transport, in intersectii, pe poduri, singur.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Exista o oarecare evitare, ¦Fara
deficienta ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦
¦dar modul de viata este
nor- ¦psihica
¦
¦ ¦
¦mal (se poate deplasa singur
¦
¦
¦ ¦
¦la locul de munca sau in
alte¦
¦
¦ ¦
¦situatii)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Se poate deplasa singur, dar ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦pe distante scurte, poate
¦usoara
¦
¦ ¦
¦folosi unele mijloace de
¦
¦
¦ ¦
¦transport Remisiune
completa,¦
¦
¦ ¦
¦fara manifestari clinice in
¦
¦
¦ ¦
¦ultimele 6
luni
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Limitare marcata a distan- ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦telor pe care se poate
depla-¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦sa singur (neinsotit),
evita-¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦rea mijloacelor de transport
¦
¦ ¦6
luni ¦
¦sau
remisiune partiala, mai
¦
¦
¦ ¦
¦persista tulburari in ulti-
¦
¦
¦ ¦
¦mele 6 luni de intensitate
¦
¦
¦ ¦
¦moderata
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Nu mai paraseste de loc sau ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Se pot inca- ¦
¦aproape de loc locuinta de
¦accentuata
¦ ¦dra
in gradul¦
¦invaliditate neinsotit,
nu-si¦
¦ ¦II de
invali-¦
¦mai poate desfasura
activita-¦
¦
¦ditate ¦
¦tea
fiind stapanit de mani-
¦
¦
¦ ¦
¦festarile de
boala
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Obsesii sau
compulsii.
B. Obsesiile sau
compulsiile cauzeaza o suferinta marcata, sunt consumatoare de timp (peste 1 ora
pe zi) sau interfereaza semnificativ cu activitatea de rutina, cu cea
profesionala sau sociala uzuala.
Diagnostic functional
Se elaboreaza
prin aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor
de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de
alterarea functiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT
cerebral) si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Domina tabloul obsesiv, care ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦permite insa desfasurarea
¦usoara
¦
¦ ¦
¦activitatii profesionale si
a¦
¦
¦ ¦
¦celei
cotidiene
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Este interferata activitatea ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦profesionala in sensul dete-
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦riorarii sale moderate prin
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
¦scaderea marcata a capaci-
¦
¦ ¦6
luni ¦
¦tatii
de concentrare si
fina-¦
¦
¦ ¦
¦lizare secundar asaltului
¦
¦
¦ ¦
¦manifestarilor
¦
¦
¦ ¦
¦obsesivo-compulsive
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Intreaga activitate a pacien-¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Se pot inca- ¦
¦compulsiunilor si ritua-
¦accentuata
¦ ¦dra
in gradul¦
¦lurilor
¦
¦
¦II ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
ANXIETATEA GENERALIZATA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Anxietate si preocupare
irationala sau excesiva referitoare la doua sau mai multe circumstante de
viata
B. Perturbarea nu survine numai
in cursul unei tulburari de dispozitie sau al unei tulburari psihotice.
C. Cel putin 6 dintre urmatoarele:
1. tremuraturi, contractii;
2. durere sau tensiune musculara;
3. neliniste motorie;
4. fatigabilitate rapida;
5. dispnee, sufocare;
6. palpitatii, tahicardie;
7. gura uscata;
8. ameteala;
9. greata, diaree;
10. valuri de caldura;
11. mictiuni frecvente;
12. dificultati de deglutitie, "nod in
gat"
13. transpiratii;
14. surescitari;
15. reactie de alarma exagerata;
16. dificultate in concentrare;
17. dificultate in adormire;
18. iritabilitate.
D. nu poate fi stabilit un factor
organic.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic
DSM-IV-TR, a examinarii psihologice (se va tine seama de alterarea functiei
cognitive), paraclinice, somatic, neuroimagistice (CT cerebral) si a
investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Nu este afectata activitatea ¦Fara
deficienta ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦
¦profesionala
¦psihica
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Activitatea profesionala se ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦poate desfasura la un nivel
¦usoara
¦
¦ ¦
¦usor scazut fata de nivelul
¦
¦
¦ ¦
¦anterior
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURARILE DE PERSONALITATE
Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR
pentru o tulburare de personalitate
A. Un pattern durabil de traire si de comportament individual. Acest pattern se
manifesta prin doua (sau mai multe) dintre urmatoarele:
- cunoastere;
- afectivitate;
- functionare interpersonala;
- controlul impulsului.
B. Patternul durabil este inflexibil si
pervaziv in raport cu o gama larga de situatii personale si sociale.
C. Patternul durabil duce la o detresa,
o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte
domenii importante de functionare.
D.
Patternul este stabil si de lunga durata, iar debutul sau poate fi trasat
retrospectiv cel putin pana in adolescenta.
E. Patternul durabil nu este explicat
mai bine ca manifestare sau consecinta a unei alte tulburari mentale.
F. Patternul durabil nu este cauzat de
efectele fiziologice directe ale unei substante sau ale unei conditii medicale
generale.
Tulburarile de
personalitate sunt grupate in trei clustere:
- Clusterul A cuprinde tulburarile de
personalitate paranoida, schizoida si schizotipala.
- Clusterul B cuprinde tulburarile de
personalitate histrionica, narcisica, antisociala si borderline.
- Clusterul C cuprinde tulburarile de
personalitate dependenta, evitanta si obsesiv compulsiva.
TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. O neincredere si
suspiciozitate pervaziva fata de altii astfel incat motivatiile celorlati sunt
interpretate ca rau-voitoare, indicate de patru din urmatoarele:
- suspecteaza, fara suficient temei, ca
altii il exploateaza, prejudiciaza sau insala;
- este preocupat cu indoieli
nejustificate asupra loialitatii sau increderii pe care o prezinta prietenii sau
asociatii;
- evita sa aiba incredere
in altii, de teama nejustificata ca informatiile respective vor fi folosite cu
rea intentie impotriva sa;
- gaseste
intelesuri ascunse injositoare sau amenintatoare in remarci sau evenimente
banale sau inofensive;
- pastreaza
constant resentimente;
- percepe
atacuri, care nu sunt vizibile pentru altii, la adresa caracterului sau
reputatiei sale;
- are suspiciuni
repetate lipsite dejustificare la adresa fidelitatii partenerului marital sau
sexual.
B. Nu apare exclusiv in
cursul schizofreniei, a unei tulburari a dispozitiei cu elemente psihotice sau a
unei tulburari psihotice si nu este cauzata de efectele fiziologice directe ale
unei conditii medicale generale.
TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA
A. Un pattern pervaziv de detasare fata
de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare emotionala indicata de
patru sau mai multe dintre urmatoarele:
- nici nu doreste si nici nu se bucura
de relatiile stranse, inclusiv de faptul de a fi parte a unei familii;
- aproape intotdeauna prefera
activitatile solitare;
- are putin
sau nu are niciun interes in a avea experienta sexuala cu alta persoana;
- rar afirma sau pare a avea emotii
puternice;
- ii plac putin sau nu-i
plac niciun fel de activitati;
- este
indiferent la laudele si criticile altora;
- nu are prieteni apropiati;
- este rece, distant.
B. Nu apare exclusiv in cursul
schizofreniei, a unei tulburari a dispozitiei cu elemente psihotice sau a unei
tulburari psihotice si nu este cauzata de efectele fiziologice directe ale unei
conditii medicale generale.
TULBURAREA DE PERSONALITATE
SCHIZOTIPALA
A. Un pattern pervaziv
de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relatii
si reducerea capacitatii de a stabilii relatii intime, precum si prin
distorsiuni cognitive de perceptie si excentricitati de comportament, dupa cum
este indicat de cinci sau mai multe dintre urmatoarele:
- idei de referinta;
- gandire magica;
- experiente perceptive insolite;
- gandire si limbaj bizar;
- suspiciozitate, ideatie paranoida;
- afect inadecvat;
- comportament, aspect bizar, excentric,
particular;
- lipsa de amici sau
confidenti in afara rudelor de gradul I;
- anxietate sociala.
B. Nu apare exclusiv in cursul
schizofreniei, a unei tulburari a dispozitiei cu elemente psihotice sau a unei
tulburari psihotice si nu este cauzata de efectele fiziologice directe ale unei
conditii medicale generale.
TULBURAREA DE PERSONALITATE
ANTISOCIALA
A. Un pattern pervaziv de
comportament antisocial aparut de la varsta de 15 ani, indicat de trei sau mai
multe dintre urmatoarele:
-
incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele
legale, indicata de comiterea repetata de acte care constituie motive de
arest;
- incorectitudine indicata de
mintitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profitul sau
placerea personala;
- impulsivitate,
incapacitate de a planui dinainte;
-
iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele, atacurile corporale
repetate;
- neglijenta nesabuita
pentru siguranta sa/a altora;
-
iresponsabilitate considerabila, indicata prin incapacitate repetata de a avea
un comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile;
- lipsa de remuscare.
B. Individul este in varsta de cel putin
18 ani.
C. Exista proba unei
tulburari de conduita.
D.
Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul schizofreniei ori al
unui episod maniacal.
TULBURAREA DE PERSONALITATE
BORDERLINE
A. Un pattern pervaziv de
instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine si afectelor,
asociat cu impulsivitate marcata, incepand precoce in perioada adulta si prezent
intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci dintre
urmatoarele:
- eforturi disperate de
a evita abandonul real/imaginar;
- un
pattern de relatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin
alternare intre extremele de idealizare si devalorizare;
- perturbare de identitate: imagine de
sine/constiinta de sine marcat si persistent instabila;
- impulsivitate in cel putin doua
domenii care sunt potential autoprejudiciante;
- comportament, gesturi sau amenintari
de suicid ori comportament automutilant;
- instabilitate afectiva datorata unei
reactivitati marcate de dispozitie;
-
sentimentul cronic de vid;
- manie
intensa, inadecvata ori dificultate in a controla mania;
- ideatie paranoida sau simptome
disociative severe, tranzitorii, in legatura cu stresul.
TULBURAREA DE PERSONALITATE
HISTRIONICA
A. Un pattern pervaziv de
emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei incepand precoce in perioada
adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci
dintre urmatoarele:
- este incomodat
in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei;
- interactiunea cu altii este
caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual
inadecvat;
- prezinta o schimbare
rapida si o expresie superficiala a emotiilor;
- profita in mod constant de aspectul
fizic pentru a atrage atentia asupra sa;
- are un stil de a vorbi extrem de
impresionistic si lipsit de detaliu;
- manifesta autodramatizare, teatralism si o expresie exagerata a emotiilor;
- este sugestionabil, adica usor de
influentat de altii sau de circumstante;
- considera relatiile a fi mai intime
decat sunt in realitate.
TULBURAREA DE PERSONALITATE
NARCISISTICA
A. Un pattern pervaziv
de grandoare (in fantezie si comportament), necesitatea de admiratie si lipsa de
empatie, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de
contexte, dupa cum este indicata de cinci dintre urmatoarele:
- are un sentiment grandios de
autoimportanta;
- este preocupat de
fantezii de succes nelimitat, de putere, stralucire, frumusete sau amor
ideal;
- crede ca este aparte si unic
si poate fi inteles, trebuie sa se asocieze numai cu oameni/institutii cu status
inalt;
- necesita admiratie
excesiva;
- are un sentiment de
indreptatire, adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de
supunere automata a dorintelor sale;
- este exploatator interpersonal, profita de altii pentru a-si atinge
scopurile;
- este lipsit de empatie,
incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile
altora;
- este invidios pe altii sau
crede ca altii sunt invidiosi pe el;
- prezinta comportamente sau atitudini arogante sau sfidatoare.
TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTA
A. Un pattern pervaziv de inhibitie
sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa,
incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte,
dupa cum este indicat de patru dintre urmatoarele:
- evita activitatile profesionale care
implica un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critica,
dezaprobare sau rejectie;
- nu
doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat;
- manifesta retinere in relatiile intime
din cauza fricii de a nu se face de ras sau ridiculizat;
- este preocupat de faptul deanufi
criticat sau rejectat in situatii sociale;
- este inhibat in situatii
interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare;
- se vede pe sine inapt social,
inatractiv personal sau incapabil sa se angajeze in activitati;
- refuza sa-si asume riscuri personale
sau sa se angajeze in orice activitati noi din cauza faptului ca acestea l-ar
putea pune in dificultate.
TULBURAREA DE PERSONALITATE
DEPENDENTA
A. O necesitate excesiva
si pervaziva de a fi tutelat, care duce la un comportament submisiv si adeziv si
la frica de separare, si care incepe precoce in perioada adulta si este prezent
intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci dintre
urmatoarele:
- are dificultati in a
lua decizii comune fara o cantitate excesiva de consilii si reasigurari din
partea altora;
- necesita ca altii
sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vietii
lui;
- are dificultati in a-si
exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau
aprobarea;
- are dificultati in a
initia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere injudecata
sau capacitatile sale, mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de
energie);
- merge foarte departe spre
a obtine solicitudine si suport de la altii, pana la punctul de a se oferi
voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute;
- se simte incomodat sau lipsit de
ajutor cand ramane singur, din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa
aiba grija de sine;
- cauta urgent
alta relatie drept sursa de solicitudine si suport cand o relatie stransa se
termina;
- este exagerat de preocupat
de frica deanufi lasat sa aiba grija de sine.
TULBURAREA DE PERSONALITATE
OBSESIV-COMPULSIVA
A. Un pattern
pervaziv de preocupare pentru ordine, perfectionism si control mental si
impersonal, in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei, incepand
precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum
este indicat de cel putin patru dintre urmatoarele:
- este preocupat de detalii, reguli,
liste, ordine, organizare sau planuri, in asa masura ca obiectivul major al
activitatii este pierdut;
- prezinta
perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor;
- este excesiv de devotat muncii si
productivitatii, mergand pana la excluderea activitatilor recreative si a
amicitiilor;
- este
hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de moralitate, etica sau
valori;
- este incapabil sa se
debaraseze de obiecte uzuale sau inutile, chiar cand acestea nu au nicio valoare
sentimentala;
- refuza sa delege
sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand acestia se supun exact
modului lui de a face lucrurile;
-
adopta un stil avar de a cheltui, atat fata de sine, cat si fata de altii, banii
fiind vazuti ca ceva ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe;
- prezinta rigiditate si obstinatie.
Diagnostic functional
In stabilirea diagnosticului functional
se va tine seama de:
1. tipul
tulburarii de personalitate;
2.
frecventa si intensitatea decompensarilor (nevrotic, psihotic);
3. durata decompensarilor;
4. raspunsul terapeutic si calitatea
remisiunilor;
5. integrarea
socio-profesionala si profesionala;
6. profesiunea;
7. toxicofiliile
asociate;
8. alte afectiuni somatice
asociate;
9. alte afectiuni psihice
asociate (axa I)
10. varsta in
corelatie cu procesele involutive si deteriorative.
Aceste date vor fi obtinute printr-o
anamneza minutioasa, corelata cu ancheta sociala urmarind depistarea unor date
amanuntite privind atat activitatea profesionala, cat si comportamentul
longitudinal in familie si societate. Examenul psihologic aduce date privitoare
la posibilele elemente deteriorative, precum si date care evidentieaza
trasaturile dominante in cazul tulburarilor mixte de personalitate.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Decompensari de scurta dura- ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦ta, cu frecventa rara (1-2
pe¦usoara
¦
¦ ¦
¦an), de intensitate nevro-
¦
¦
¦ ¦
¦tica, cu remisiuni bune,
¦
¦
¦ ¦
¦spontane sau sub tratament
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Decompensari mai dese (2-3 pe¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦an), de durata mai lunga,
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦nevrotice, cu
exacerbari
¦
¦
¦ ¦
¦comportamentale, eventual in
¦
¦
¦ ¦
¦asociere cu consum de
toxice,¦
¦
¦ ¦
¦compensate partial
terapeutic¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Decompensari frecvente (mai ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦mult de 3 pe an), de inten-
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦sitate psihotica, eficienta
¦
¦
¦ ¦
¦terapeutica slaba, asociere
¦
¦
¦ ¦
¦de consum de toxice cu even-
¦
¦
¦ ¦
¦tuale elemente
deteriorative.¦
¦
¦ ¦
¦Dificultati majore de rela-
¦
¦
¦ ¦
¦tionare socio-profesionala,
¦
¦
¦ ¦
¦conflictualitate marcata,
¦
¦
¦ ¦
¦esecuri repetate de
schimbare¦
¦
¦ ¦
¦a locului de
munca
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
SINDROMUL POSTCOMOTIONAL
Survine dupa un traumatism cranian
suficient de grav pentru a provoca pierderea constientei.
Criterii de diagnostic clinic
Simptomatologie variata:
- cefalee;
- vertij;
- oboseala;
- iritabilitate;
- dificultate de concentrare;
- alterarea memoriei;
- diminuarea tolerantei la stres, emotii
sau alcool.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice si a prognosticului bolii, conform criteriilor
de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice, paraclinice, EEG si
neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Prezenta
tulburarilor ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦6 luni - 1
an
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Alterarea functiei cognitive ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
REACTIA LA UN FACTOR DE STRES IMPORTANT
SI TULBURARILE DE ADAPTARE
Un
eveniment in mod particular stresant determina o reactie acuta sau o schimbare
in mod particular marcata in viata persoanei respective, comportand consecinte
dezagreabile si durabile si dezvoltand o tulburare de adaptare.
Aceste tulburari sunt consecinta directa
a unui factor de stres acut important sau a unui traumatism persistent, sunt
raspunsuri de neadaptare la acesti factori in masura in care ele interfera cu
mecanismele adaptative eficace si impiedica astfel functia sociala.
1. REACTIA ACUTA LA UN FACTOR DE
STRES
Criterii de diagnostic
clinic
- tulburare tranzitorie la o
persoana care nu prezinta tulburarea mentala manifesta;
- este determinata de factor de stres
fizic sau psihic, disparand dupa cateva ore, zile;
- este influentata de vulnerabilitatea
individuala de a face fata unui traumatism;
- simptomatologie mixta si variabila:
a. stare de buimacire caracterizata
printr-o oarecare ingustare a campului constientei si a atentiei;
b. imposibilitatea de a integra
stimuli;
c. dezorientare, stupoare
disociativa sau agitatie cu hiperactivitate (reactia de a fugi);
d. simptome neurovegetative de
anxietate, de panica: tahicardie, transpiratii, valuri de caldura;
e. apar la cateva minute dupa eveniment,
dispar dupa cateva ore, pana la 2-3zile;
f. poate exista amnezia partiala sau
completa a episodului.
- persistenta
simptomelor determina modificari de diagnostic.
2. STARE DE STRES POSTTRAUMATIC
Este o tulburare care se constituie ca
raspuns diferit sau prelungit la o situatie sau un eveniment stresant (de scurta
sau lunga durata), in mod exceptional, amenintator sau catastrofic, care ar
provoca simptome evidente de disperare la cele mai multe persoane.
Criterii de diagnostic clinic
- revenirea repetata a evenimentului
traumatic in amintiri invadante; vise; cosmaruri;
- apar in context durabil de "anestezie
psihica" si de stari emotionale, de detasare in raport cu ceilalti;
- insensibilitate la mediu,
anhedonie;
- evitarea activitatilor
sau situatiilor care pot redestepta amintirea traumei;
- hiperactivitate neurovegetativa cu
hipervigilenta, insomnie asociata cu anxietate, depresie, idei suicidare;
- perioada dintre trauma si aparitia
simptomelor variaza de la saptamani la cateva luni;
- evolutie fluctuanta spre vindecare sau
evolutie cronica pe durata mare de cativa ani antrenand o modificare durabila a
personalitatii.
Diagnostic
functional
Se elaboreaza prin
aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor psihice si a prognosticului
bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice,
paraclinice, EEG si neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦1,2- evolutie spre vindecare ¦Fara
deficienta ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦
¦
¦psihica
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦1,2- evolutie de aproximativ ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦6
luni
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦1,2- evolutie de peste 6 luni¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦
¦medie
¦
¦invaliditate,¦
¦
¦
¦ ¦timp
limitat ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURARILE DISOCIATIVE
Criterii de diagnostic
Tulburarile disociative se definesc in
DSM-IV-TR ca fiind caracterizate, in principal, de perturbarea "constientei,
memoriei, identitatii sau perceptiei mediului". Disocierea reprezinta un
mecanism de aparare impotriva traumelor, care ajuta persoanele sa se indeparteze
de trauma atunci cand aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaste patru tulburari
disociative specifice: amnezia disociativa, fuga disociativa, tulburarea
disociativa a identitatii si tulburarea de personalizare.
1. AMNEZIA DISOCIATIVA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Perturbarea predominanta
consta dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-si reaminti
informatii personale importante, de obicei de natura traumatizanta sau
stresanta, de amploare prea mare pentru a putea fi explicate prin uitarea
obisnuita.
B. Perturbarea nu apare
exclusiv pe parcursul unei tulburari disociative de identitate, al fugii
disociative, al unei tulburari de stres posttraumatic, pe fondul unei tulburari
acute de stres sau al tulburarii de somatizare si nu este cauzata de efectele
fiziologice directe ale unei substante sau ale unei tulburari neurologice ori
ale unei alte conditii medicale generale.
C. Simptomele cauzeaza suferinte
semnificativa clinic sau alterare sociala, ocupationala sau manifesta in alte
domenii importante de functionare.
2. FUGA DISOCIATIVA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Perturbarea predominanta
este plecarea brusca, neasteptata, de acasa sau de la locul obisnuit de munca,
cu incapacitatea reamintirii propriului trecut.
B. Confuzie in legatura cu identitatea
personala sau asumarea unei noi identitati.
C. Tulburarea nu apare exclusiv in
cursul unei tulburari disociative a identitatii si nu este determinata de
efectele fiziologice directe ale unei substante sau ale unor conditii medicale
generale.
D. Simptomele cauzeaza
suferinta semnificativa clinic sau alterare sociala, ocupationala sau manifesta
in alte domenii importante de functionare.
3. TULBURAREA DISOCIATIVA A
IDENTITATII
Criterii de diagnostic
clinic - DSM-IV-TR
A. Prezenta a doua
sau mai multe identitati sau stari de personalitate (fiecare cu propriul pattern
relativ durabil de perceptie, relationare si gandire despre mediu si self).
B. Cel putin doua dintre aceste
identitati sau stari de personalitate preiau repetat controlul comportamentului
persoanei.
C. Incapacitatea de a-si
reaminti informatii personale importante, prea extinsa pentru a putea fi
explicata prin uitarea obisnuita.
D.
Tulburarea nu este determinata de efectele fiziologice directe ale unei
substante sau ale unei conditii medicale generale.
4. TULBURAREA DE DEPERSONALIZARE
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Trairi persistente sau
recurente de detasare, ca si cum cineva ar fi un observator exterior al
propiilor procese mintale sau al propriului corp.
B. In cursul trairii de depersonalizare
testarea realitatii ramane intacta.
C. Depersonalizarea produce suferinta semnificativa clinic sau alterari sociale,
ocupationale sau in alte domenii importante ale functionarii.
D. Trairea de depersonalizare nu apare
exclusiv in cursul unei tulburari mintale, cum ar fi schizofrenia, tulburarea de
panica, tulburarea de stres acuta sau o alta tulburare disociativa si nu se
datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante sau ale unei conditii
medicale generale.
5. STUPOR DISOCIATIV
Criterii de diagnostic clinic
- diminuarea sau absenta miscarilor
voluntare in prezenta unei reactivitati normale la stimuli externi;
- absenta unei suferinte somatice;
- prezenta evenimentelor
psihotraumatizante recente.
6. TULBURARI DE TRANSA SI POSESIUNE
Criterii de diagnostic clinic
- pierderea tranzitorie a constiintei
propriei identitati, asociata cu conservarea perfecta a constiintei mediului
inconjurator;
- survin in afara
controlului religios sau cultural al persoanei;
- nu sunt determinate de suferinte
somatice.
7. TULBURARI MOTORII DISOCIATIVE
Criterii de diagnostic clinic
- pierderea capacitatii de a misca o
parte sau totalitatea unui membru sau a mai multor membre;
- se pot asemana cu toate formele de
atacuri, apraxie, afonie, dizartrie, dischinezie, convulsii sau paralizii;
- nu au substrat organic.
8. CONVULSII DISOCIATIVE
Criterii de diagnostic clinic
- convulsii asemanatoare celor
epileptice;
- muscarea limbii,
ranirile prin cadere sau pierderea urinei sunt rare;
- se pot asocia cu o stare de stupoare
sau de transa, dar nu este insotita de pierderea cunostiintei;
- nu are cauza organica sau una
identificata in epilepsie.
9. ANESTEZIA DISOCIATIVA SI ATINGERILE
SENZORIALE
Criterii de diagnostic
clinic
- limitele teritoriilor
cutanate anesteziate cuprind mai mult conceptiile personale ale pacientului
privind functionarea corpului decat cunostiintele medicale;
- atingerea unui tip de sensibilitate cu
pastrarea altora fara a respecta teritoriile anatomice, fara a corespunde unor
leziuni neurologice cunoscute;
- nu
este cauzata de leziuni organice.
Diagnostic functional
Se elaboreaza
prin aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor psihice si a prognosticului
bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice,
paraclinice, EEG si neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Formele clinice
1-4 ¦Deficienta
psihica¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburari disociative care ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦interfera cu activitatea
¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦profesionala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Stari cronice care interfera ¦Deficienta
psihica¦ 75-90% ¦Gradul II de ¦
¦cu activitatea profesionala,
¦accentuata
¦
¦invaliditate ¦
¦tulburari motorii, convulsii
¦
¦
¦ ¦
¦frecvente
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
TULBURARI SOMATOFORME
Tulburarile somatoforme se
caracterizeaza prin simptome somatice care sugereaza o conditie medicala, dar
care nu sunt explicate pe deplin de conditia medicala respectiva, de uzul de
substante sau de alta tulburare mentala. DSM-IV-TR recunoaste cinci tulburari
somatoforme specifice: tulburarea de somatizare, tulburarea conversiva,
tulburarea hipocondriaca, tulburarea dismorfica corporala si tulburarea algica;
si doua nespecifice: tulburarea somatoforma nediferentiata si tulburarea
somatoforma nespecificata in alt mod.
1. TULBURAREA DE SOMATIZARE
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Istoric de numeroase
acuze somatice, incepand inaintea varstei de 30 ani, care se manifesta pe o
perioada de cativa ani si determina cautarea unui tratament sau in alterare
semnificativa sociala, ocupationala sau manifestata in alte domenii importante
ale functionarii.
B. Fiecare dintre
criteriile urmatoare trebuie sa fi fost indeplinit, simptomele individuale
putand sa apara in orice moment pe parcursul tulburarii:
- patru simptome algice: istoric de
dureri legate de cel putin patru localizari sau functiuni diferite;
- doua simptome gastro-intestinale:
istoric de cel putin doua simptome gastro-intestinale, altele decat durerea;
- un simptom sexual: istoric de cel
putin un simptom sexual sau reproductiv, altul decat durerea;
- un simptom pseudoneurologic: istoric
de cel putin un simptom sau deficit care sugereaza o conditie neurologica si
care nu se limiteaza la durere.
C.
Fie 1, fie 2:
- dupa investigarea
adecvata, fiecare dintre simptomele de la criteriul B nu pot fi explicate pe
deplin printr-o conditie medicala generala cunoscuta sau prin efectele directe
ale unei substante;
- atunci cand
exista o conditie medicala generala legata de simptom, acuzele somatice sau
alterarile sociale sau ocupationale rezultante sunt excesive fata de ceea ce ar
fi de asteptat pe baza anamnezei, a examenului somatic sau a datelor de
laborator.
D. Simptomele nu sunt
imitate sau produse intentionat.
2. TULBURARI SOMATOFORME
NEDIFERENTIATE
Categorie reziduala,
folosita pentru descrierea unui tablou partial de tulburare somatoforma.
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Una sau mai multe acuze
somatice.
B. Fie 1, fie 2.
C. Dupa investigarea adecvata,
simptomele nu pot fi explicate pe deplin de o conditie medicala generala
cunoscuta sau de efectele fiziologice directe ale unei substante.
D. Atunci cand exista o conditie
medicala generala legata de simptom, acuzele somatice sau alterarile sociale sau
ocupationale rezultante sunt excesive fata de ceea ce ar fi de asteptat pe baza
anemnezei, a examenului somatic sau a datelor de laborator.
E. Simptomele cauzeaza suferinta
semnificativa clinic sau alterari sociale, ocupationale sau in alte domenii
importante ale functionarii.
F.
Durata tulburarilor este de cel putin sase luni.
G. Tulburarea nu este explicata mai bine
de o alta tulburare mintala.
H.
Simptomele nu sunt imitate sau produse intentionat.
TULBURARI CONVERSIVE
Se caracterizeaza printr-unul sau mai
multe simptome neurologice asociate cu un conflict sau cu o nevoie psihologica,
si nu cu o tulburare somatica, neurologica sau legata de substante.
4. TULBURAREA HIPOCONDRIACA
Frica sau convingerea, patologice, de a
suferi de o boala grava, cu toate ca nicio astfel de boala nu este prezenta.
Criterii de diagnostic clinic
- preocupare persistenta privind
prezenta eventuala a uneia sau mai multor tulburari somatice grave si
evolutive;
- interpretarea de catre
persoana respectiva a semnelor si senzatiilor fizice normale si anodine ca fiind
patologice, anormale sau penibile;
-
concentrarea atentiei asupra unuia sau doua organe sau sisteme;
- prezenta unei depresii si anxietati
importante pot justifica un diagnostic suplimentar.
5. TULBURAREA ALGICA
Criterii de diagnostic clinic -
DSM-IV-TR
A. Durerea in unul sau mai
multe sedii anatomice constituie elementul central al tabloului clinic si este
de o severitate suficienta ca sa justifice atentia clinica.
B. Durerea cauzeaza suferinta
semnificativa clinic sau alterari sociale, ocupationale sau in alte domenii
importante ale functionarii.
C. Se
apreciaza ca factorii psihologici au un rol important in debutul, severitatea,
exacerbarea sau intretinerea durerii.
D. Simptomul sau deficitul nu sunt produse sau imitate intentionat.
E. Durerea nu se explica mai bine de o
tulburare a dispozitiei, de o tulburare anxioasa sau de o tulburare psihotica si
nu indeplineste criteriile de dispareunie.
6. TULBURARILE FACTICE
In tulburarile factice pacientii produc
deliberat simptome somatice sau psihologice cu scopul de a-si asuma rolul de
bolnav. in aceste tulburari, bolnavii produc intentionat semne de boli medicale
sau mintale si isi prezinta istoricul si simptomele altfel decat in
realitate.
7. SIMULAREA
Este producerea voluntara de simptome
somatice sau psihice, in vederea infaptuirii unui scop specific.
Diagnostic functional
Se elaboreaza prin aprecierea clinica a
intensitatii tulburarilor psihice si a prognosticului bolii, conform criteriilor
de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii psihologice, paraclinice, EEG si
neuroimagistice (CT), precum si a investigatiei sociale.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Criteriile
¦ Diagnosticul ¦Incapacitatea¦ Capacitatea ¦
¦
¦ functional
¦
¦ de munca ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Somatizarea
¦Fara deficienta ¦ 0-19% ¦
Pastrata ¦
¦Tulburari
somatoforme
¦psihica
¦
¦ ¦
¦nediferentiate
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Interfera cu activitatea
¦Deficienta psihica¦ 20-49% ¦
Pastrata ¦
¦profesionala (zile de
inca-
¦usoara
¦
¦ ¦
¦pacitate temporala de
munca);¦
¦
¦ ¦
¦forma 1 si
2
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------+------------------+-------------+-------------¦
¦Tulburarea hipocondriaca ce ¦Deficienta
psihica¦ 50-75% ¦Gradul III de¦
¦interfera cu activitatea
pro-¦medie
¦
¦invaliditate ¦
¦fesionala, modificari de
com-¦
¦
¦ ¦
¦portament social, familial
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* Aprecierea diagnosticului functional va fi facuta in conformitate cu criteriile clinice si functionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi sectiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic si functional pentru evaluarea capacitatii de munca propuse de INEMRCM.
18. INVALIDITATILE CARE AFECTEAZA IREVERSIBIL CAPACITATEA DE MUNCA
1. Afectiunile oftalmologice care duc la
scaderea acuitatii vizuale sub 1/20 la ambii ochi, in stadiul irecuperabil
medical sau chirurgical;
2.
Amputatiile de membre toracale (antebrat, brat, mana) sau de membre pelvine
(coapsa, gamba, picior) neprotezabile;
3. Spondilita anchilozanta in forma
avansata;
4. Poliartrita cronica
deformanta, cu impotenta functionala accentuata, rebela la tratament;
5. Anchiloza de sold bilaterala;
6. Ciroza hepatica, cu insuficienta
hepatica ireductibila;
7.
Insuficienta cardiaca ireductibila;
8. Hipertensiunea pulmonara severa, cu complicatii grave, ireversibile;
9. Insuficienta respiratorie cronica, cu
indicatie de oxigenoterapie de lunga durata;
10. Insuficienta renala cronica, in
stadiul de uremie depasita prin mijloace de epurare extrarenala (hemodializa,
dializa peritoneala, plasmafereza, hemofiltrare arterio-venoasa continua);
11. Afectiunile neoplazice, stadiul IV,
cu metastaze sau in stadiul III, forme inoperabile, cu complicatii;
12. Afectiunile genetice care determina
deficienta functionala ireversibila prin tratament sau prin tehnici
recuperatorii diverse;
13. Sechelele
poliomielitei anterioare - indiferent de gradul de invaliditate in care este
incadrat;
14. Sechelele
encefalopatiilor infantile (deficite motorii) - indiferent de gradul de
invaliditate in care este incadrat;
15. Boala Parkinson in forma avansata, rebela la tratament, cu fenomene
on-off;
16. Scleroza multipla in
forma primar sau secundar progresiva, cu examen RMN sugestiv si deficite motorii
definitive, anchiloze secundare, tulburari de coordonare, vorbire, tulburari de
vedere;
17. SLA;
18. Para- si tetraplegiile secundare
postraumatisme vertebro-medulare, tumori etc., cu sau fara sectiune medulara;
19. Miastenia gravis, forma avansata sub
tratament, cu tulburari de deglutitie, fonatie si cu crize respiratoriii
recvente;
20. Polineuropatiile
ereditare, cu deficite motorii si modificari trofice (Charcot - Marie, boala
Frederich etc.);
21. Eredoataxile
(boala Pierre-Marie, degenerative etc.);
22. Distrofiile musculare progresive;
23. Coreea Huntington;
24. Deficite motorii si/sau afaziile
definitive sechelare - AVC, tumorale (evolutie stationara dupa doi ani de la
episodul acut);
25. Dementa - stadiu
sever;
26. Retardarea mentala grava
si profunda;
27. Sindromul
cohleo-vestibular cronic cu tulburari majore de echilibru;
28. Infectia HIV/SIDA in stadiile: C1,
C2, C3; formele HIV/SIDA incadrabile in gradul I.
19. BAREM DE INVESTIGATII NECESARE PENTRU
STABILIREA DEFICIENTEI FUNCTIONALE,
A INCAPACITATII ADAPTATIVE SI A CAPACITATII
DE MUNCA IN PATOLOGIA INVALIDANTA
(1) Pentru stabilirea corecta a
deficientei functionale, incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca sunt
necesare investigatii specifice fiecarei categorii patologice invalidante.
Acestea cuprind teste biologice, explorari functionale, explorari imagistice
etc.
(2) Investigatiile specifice
sunt necesare pentru:
- obiectivarea
manifestarilor clinice de boala;
-
stabilirea severitatii afectiunii;
-
evaluarea rapunsului la tratament;
-
monitorizarea evolutiei.
(3)
Investigatiile solicitate (efectuate) pentru stabilirea deficientei functionale,
a incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca pot fi:
a) obligatorii - investigatii ale caror
rezultate sunt indispensabile pentru evaluarea corecta a cazului; nu necesita
conditii speciale de dotare tehnica sau de personal; cu costuri reduse;
b) suplimentare - investigatii care
completeaza si sustin diagnosticul clinic si functional; solicitarea acestora
este facultativa; vor fi solicitate numai in cazul in care nu implica eforturi
financiare sau de deplasare pentru asigurat.
c) speciale - utile, dar nu obligatorii;
costisitoare si greu acesibile.
(4)
Investigatia sociala (cercetarea de teren) se efectueaza la domiciliu si/sau la
domiciliu. Furnizeaza date pentru confirmarea diagnosticului clinic si/sau a
pierderii capacitatii de autoservire. Sunt recomandate in cazul afectiunilor
psihice, al epilepsiei, sechelelor invalidante post AVC, in cazul afectiunilor
oftalmologice severe. In anumite situatii devine investigatie
obligatorie.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE RESPIRATORII CRONICE
1. Investigatii obligatorii
a) Functionale
- spirometria - evalurea severitatii
disfunctiei ventilatorii, monitorizarea evolutiei si a rapunsului la
tratament;
- electrocardiograma -
evidentierea tulburarilor de ritm, semne de cord pulmonar cronic;
b) Imagistice
- radiografie toraco-pulmonara
standard.
2. Investigatii
suplimentare
a) Functionale
- test bronhodilatator;
- masurarea saturatiei cu oxigen a
sangelui arterial [Sa0(2)] - cu pulsoximetru digital;
- test de efort - testul de mers ±
monitorizarea Sa0(2) (BPOC si fibrozele pulmonare).
b) Imagistice
- ecografie cardiaca - modM, eco Doppler
- in cordul pulmonar cronic, pentru evidentierea semnelor de hipertensiune
pulmonara si estimarea presiunii din artera pulmonara;
- tomografie computerizata (CT),
tomografie computerizata de inalta rezolutie (HRCT).
3. Investigatii speciale
- masurarea gazelor sanguine
(insuficienta respiratorie cronica);
- test de efort cardio-pulmonar standardizat (de laborator);
- teste de transfer gazos, teste de
elasticitate pulmonara.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE
BOALA CARDIACA ISCHEMICA STABILA
(BCI)
1. Investigatii obligatorii
- electrocardiograma (ECG);
- test ECG de efort sau teste de stres
farmacologic;
- ecocardiografie.
2. Investigatii suplimentare:
- testul de stres farmacologic
ecocardiografic/scientigrafic;
-
monitorizarea ambulatorie ECG - 24/48 ore (Holter ECG).
3. Investigatii speciale:
- CT cu sectiuni multiple (MSCT) pentru
evidentierea arterelor coronare;
-
coronarografia;
- tomografia cu
emisie de pozitroni (PET).
Hipertensiunea arteriala esentiala
Investigatii obligatorii:
- examene
de laborator: glicemie, spectru lipidic, creatinina, potasemie, examen de
urina;
- electrocardiograma (ECG)
- examen fund de ochi (FO) (stadiul
modificarilor);
- ecocardiografie
(metoda de electie pentru diagnosticul HVS prin masurarea SIV, PPVS).
Investigatii suplimentare:
- ecografie vasculara (aorta, artere
carotide, artere renale);
- ecografie
vasculara (aorta, artere carotide, artere renale);
HIPERTENSIUNEA SECUNDARA
Renala
Investigatii obligatorii:
- examene de laborator, test
Addis-Hamburger, proba de concentratie, ionograma urinara, hemoleucograma, VSH,
creatinina (clearance creatinina), acid uric, proteinurie/microalbuminurie;
- ecografie renala, ecocardiografie,
ecografie vasculara renala (HTAreno-vasculara);
- examen fund de ochi (FO);
- electrocardiograma (ECG).
Investigatii suplimentare:
- monitorizarea ambulatorie a TA 24/48
ore;
- urografie intravenoasa
standard;
- uretro-pielografie
ascendenta;
- scintigrafia renala;
- angiografia renala (HTA
renovasculara);
- tomodensitometria
renala (daca rinichiul polichistic nu a putut fi diagnosticat prin alte
metode).
Investigatii speciale:
- punctia biopsie renala.
Endocrina
Investigatii obligatorii:
- dozari urinare/plasmatice de
catecolamine (feocromocitom);
-
dozarea cortizolului in urina (sindrom Cushing);
- kaliemia sanguina, aldosteron
plasmatic (hiperaldosteronism);
-
electrocardiograma (ECG);
-
ecocardiografie (pentru diagnosticul HVS);
- examen fund de ochi (FO).
Investigatii suplimentare:
- ecografia abdominala (identifica
tumori cu diametrul > 3 cm) (feocromocitom).
Investigatii speciale:
- tomografia (CT) (feocromocitom);
- scintigrafia cu MIBG marcat cu 1131
(cea mai mare specificitate in localizarea feocromocitomului);
- rezonanta magnetica nucleara (RMN)
(feocromocitom, adenom secretant de aldosteron).
BOLI CARDIACE CONGENITALE: (defect
septal atrial (DSA), defect septal ventricular (DSV, persistenta de canal
arterial (PCA), stenoza aortica congenitala (StAo), coarctatie de aorta (CoA)
stenoza pulmonara (StP).
Investigatii
obligatorii:
- electrocardiograma
(ECG);
- examen radiologic
cardio-pulmonar;
-
ecocardiografie.
Investigatii
suplimentare:
- ecografie
transesofagiana;
- RMN cardiac si
aorta.
Investigatii speciale:
- cateterism cardiac drept si stang cu
masurare de saturatii si presiuni;
-
angiografia aortei (CoA);
-
coronarografia (StAo, CoA);
- CT
aorta, CT cu sectiuni multiple (MSCT).
CARDIOMIOPATII: (cardiomiopatia
dilatativa (CMD), cardiomiopatia hipertrofica (CMH).
Investigatii obligatorii:
- electrocardiograma (ECG);
- ecocardiografie;
- radiografia cardio-pulmonara.
Investigatii speciale:
- coronarografie;
- cateterism cardiac;
- explorari radionucleare;
- biopsie endomiocardica;
- tomografia cu emisie de pozitroni
(PET);
- rezonanta magnetica nucleara
(RMN).
VALVULOPATII
Investigatii obligatorii:
- electrocardiograma (ECG);
- ecocardiografie;
- radiografia cardio-pulmonara.
Investigatii suplimentare:
- ecocardiografia transesofagiana;
- test de toleranta la efort.
Investigatii speciale:
- cateterism cardiac;
- scintigrafie miocardica;
-
ventriculografie/aortografie/coronarografie.
- CT cu sectiuni multiple (MSCT);
- RMN cardiac.
TULBURARILE DE RITM SI CONDUCERE
Investigatii obligatorii:
- electrocardiograma (ECG) (daca e
posibil, un traseu lung de 2-3 minute);
- monitorizarea electrogardiografica
ambulatorie 24/48 ore (Holter ECG);
-
ecocardiografia.
Investigatii
suplimentare:
- test de efort
(bolnavii cu BCI pot dezvolta tulburari de ritm la un nivel redus de efort si
post efort).
Investigatii speciale
- studii de
electrofiziologie.
CORDUL PULMONAR CRONIC
Investigatii obligatorii:
- radiografia pulmonara;
- electrocardiograma (ECG);
- explorari functionale respiratorii;
- ecocardiografia.
Investigatii suplimentare
- monitorizarea electrogardiografica
ambulatorie 24/48 ore (Holter ECG)
Investigatii speciale:
- RMN cardiac
si pulmonar;
- scintigrafia pulmonara
de perfuzie;
- angiografia
pulmonara;
- cateterismul cordului
drept - in cordul pulmonar de cauza vasculara.
ARTERIOPATIILE PERIFERICE OBSTRUCTIVE
Investigatii obligatorii:
- indicele glezna/brat (IGB) -
stabileste diagnosticul si severitatea bolii;
- eco-Doppler vascular.
Investigatii suplimentare:
- oscilometrie;
- testul de efort standardizat.
Investigatii speciale:
- arteriografia;
- angioRMN;
- CT cu sectiuni multiple (MSCT);
- oxiometria transcutanata.
BOLILE VENELOR
Investigatii suplimentare
- ecografia venoasa.
Investigatii speciale:
- pletismografia;
- rezonanta magnetica (alternativa
ecografiei in studiul anatomiei si al fluxului venos);
- venografia cu substanta de
contrast;
- scintigrafia cu
fibrinogen marcat;
- tomografia
computerizata.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV
Investigatii obligatorii:
a) examene de laborator biochimice si
hematologice de uz curent:
- testele
biochimice (TFH - teste functionale hepatice), care includ:
- dozari de aminotransferaze (AT);
- fosfataza alcalina (FA);
- gama-glutamil transpeptidaza (GGT);
- bilirubinemia totala si fractiuni;
- serinemia;
- gama-globulinemia;
- markeri virali.
- bilantul hematologic:
- dozarea hemoglobinei (Hb) si a
hematocritului (Ht) - pentru evalurea severitatii anemiei;
- in hepatitele cronice include o
hemograma completa si evaluarea hemostazei - indicator fidel al functiei
hepatice (TP = timpul de protrombina).
b) explorari imagistice:
- ecografie abdominala;
- tranzit baritat
eso-gastro-duodenal;
Investigatii
suplimentare:
- teste imunologice;
- markeri oncologici;
- investigatii endoscopice specifice
segmentelor de tub digestiv afectate - endoscopie esogastrica, colonica,
rectala.
Investigatii speciale
- ecoendoscopie, CT, RMN;
- investigatii specifice chirurgiei
generale prin laparoscopie, injectare de substante de contrast;
- examen histopatologic al diverselor
fragmente de tesut prelevat prin abord chirurgical, endoscopic sau prin punctie
de organ.
Teste speciale pentru diagnosticul
etiologic al hepatitelor cronice:
?
teste screening pentru markerii de infectie cu virusurile B, C etc., completate
in caz de pozitivitate cu teste pentru stadiul de evolutie a infectiei;
? teste pentru diagnosticul
etiopatogeniei autoimune (ANA, ASMA, anti-LKM1) sau speciale (ASGPR, pANCA);
? dozari de ceruloplasmina, cupremie,
cuprurie (b.Wilson);
? dozari de
feritina in hemocromatoza;
? dozari
de alfa-antitripsina in deficitul de alfa-antitripsina;
? biopsia hepatica (BH) - singura
investigatie care permite aprecierea leziunilor tisulare.
fibromax.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE RENALE
Investigatii obligatorii
a) explorari de laborator:
- examenul sumar de urina;
- sediment urinar cantitativ
(Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger);
-
proteinuria/24 ore;
- proteinemie,
albuminemie si electroforeza proteinelor serice;
- colesterolemia si trigliceridemie;
- sindrom biologic inflamator (VSH,
fibrinogen);
- uree si creatinina
serica;
- estimarea filtrarii
glomerulare (clearance-ul creatininei si al ureei endogene , ecuatia Cokcroft
sau MDRD);
b) explorare imagistica
renala (ecografie).
Investigatii
suplimentare
- explorari adecvate
diferitelor complicatii asociate.
-
bilant hidro-electrolitic si acido-bazic (sodiu, potasiu, bicarbonat in
ser);
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN DIABETUL ZAHARAT
Investigatii obligatorii
- glicemie;
- masurarea tensiunii arteriale (TA);
- electrocardiograma (ECG);
- examen fund de ochi (FO) prin
oftalmoscopie directa;
- indicele
glezna/brat (IGB) sau oscilometrie (daca nu sunt posibilitati de determinare a
IGB);
- proteinurie;
- examen sumar urina (obligatoriu
prezenta/absenta corpilor cetonici, ± evaluare cantitativa - Addis-Hamburgher
etc.);
- creatinina serica (clearence
la creatinina).
Investigatii
suplimentare
- hemoglobina
glicozilata (HbAlc) (controlul terapeutic);
- microalbuminurie (diagnostic de
nefropatie incipienta, controlul diabetului);
- ecocardiografie (diagnostic de
cardiomiopatie diabetica - ingrosarea SIV, PPVS);
- ecografie vasculara Doppler a vaselor
gatului (diagnosticul macroangiopatiei cerebrale);
- examenul clinic neurologic (daca
exista simptome sau semne neurologice) poate oferi elemente functionale prin
diagnosticarea neuropatiei diabetice: absenta ROT, tulburari de sensibilitate,
atrofii musculare etc.;
- test de
efort (TE), doar la diabeticii simptomatici (angina pectorala) sau cu modificari
ECG.
Investigatii speciale
- determinarea vitezei de conducere
nervoasa (VCN) - motorie si senzitiva (a nervului median) (diagnosticul
neuropatiei periferice);
- tomografia
computerizata (CT) cerebrala (dianosticul complicatiilor vasculare
cerebrale);
- rezonanta magnetica
nucleara (RMN) cerebrala (diagnosticul complicatiilor vasculare cerebrale);
- angiografia radionucleara cardiaca
(diagnosticul de acuratete al cardiomiopatiei diabetice);
- angiografia cu fluoresceina
(diagnosticul microanevrismelor, microhemoragiilor retiniene);
- ecografia oculara;
- electroretinograma (ERG) (diagnosticul
modificarilor functionale retiniene precoce);
- fluorometria vitreeana (detectarea
precoce a retinopatiei diabetice);
-
teste pentru diagnosticul neuropatiei vegetative.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE ENDOCRINE
Investigarea morfologica si functionala
a glandelor endocrine se realizeaza prin teste specifice si tehnici imagistice
care, de regula, se efectueaza numai in centre specializate. Sunt de asemenea
necesare investigatii suplimentare pentru evaluarea efectelor sistemice ale
disfunctiilor endocrine.
Patologia hipofizara
Investigatii imagistice
1. care evidentiaza modificari
morfologice ale hipofizei - radiografia de profil a seii turcesti;
2. care pun in evidenta modificari
osoase si articulare - radiografii craniu, oase lungi, oase mici, coloana
vertebrala (acromegalie si gigantism);
3. pentru aprecierea varstei osoase prin
nuclei de osificare (nanism hipofizar).
Investigarea functiei hipofizare
*T*
- STH
- teste de stimulare cu insulina, L-
Dopa, L- arginina;
- teste de
supresie - hiperglicemie provocata;
-
Prolactina
- teste
de stimulare la TRH;
- teste de supresie -
cu L-Dopa.
- ACTH
- teste de stimulare
la ACTH, insulina, metyrapone, CRH ovin;
- teste de supresie -
cu dexametazona;
- TSH
- functia bazala
tiroidiana, prin determinarea nivelului plasmatic al
hormonilor
tiroidieni (T3, T4, TBI);
- LH,
FSH
- prin
determinarea nivelului plasmatic bazal de LH, FSH;
- teste de stimulare
cu hormoni gonadotropi.
*ST*
Obs. In functie de nivelul bazal al
hormonilor se evalueaza raspunsul secretor prin teste de stimulare, individual
sau combinat.
Patologia tiroidiana
Investigatii imagistice:
1. ecografia tiroidiana - identificarea
nodulilor tiroidieni cu diametrul de1-3 mm.
2. RMN, tomografie computerizata -
pentru diagnosticul diferential al nodulilor maligni.
3. scintigrafia tiroidiana, eventual
termografie.
Investigarea functiei
tiroidiene:
- radioiodocaptarea
tiroidiana;
- dozarea hormonilor
tiroidieni;
- tiroxina serica
(T4);
- revers T3 (rT3);
- tiroglobulina;
- TSH (hormonul tireotrop hipofizar) -
nivelul seric al TSH coreleaza invers cu nivelul plasmatic al hormonilor
tiroidieni; este cel mai util test, atat in hipo- cat si in hipertiroidii;
- Anticorpi antitiroidieni
(antitireoglobulina, antireceptori TSH, T3, T4, antiperoxidaza tiroidiana;
- biopsia tiroidiana.
Patologia suprarenala
Explorarea cortiocosuprarenalei
I. Investigatii imagistice (morfologice)
indicate pentru localizarea tumorilor:
1. ultrasonografia;
2. radiografia simpla sau cu substanta
de contrast (MIBG - metaiodobenzylguanidina);
3. tomografie computerizata;
4. rezonanta magnetic nucleara;
Investigatii functionale:
- dozarea cortizolului plasmatic;
- dozarea cortizolului urinar;
- concentratia plasmatica a ACTH
(eventual teste de stimulare/supresie);
- activitatea reninei plasmatice
(ARP);
- dozarea aldosteronului
plasmatic si urinar;
- in functie de
linia endocrino - metabolica afectata, mai pot fi necesare: dozarea
electrolitilor in sange si in urina, glicemia bazala, eventual hiperglicemia
provocata.
Explorarea
medulosuprarenalei:
- dozarea
catecolaminelor si a metabolitilor plasmatici;
- dozarea catecolaminelor urinare;
- acidul vanil - mandelic (VMA) -
feocromocitom.
Patologia paratiroidiana
Explorarea directa:
- dozarea radioimunologica a
parathormonului (PTH ) circulant.
Explorarea indirecta:
-
calcemia/calciuria;
-
fosfatemia/fosfaturia;
- fosfataza
alcalina;
- explorarea scheletului -
radiografie, scintigrafie osoasa;
-
evaluarea functiei renale:
a.
diagnostic diferential;
b.
evidentierea efectelor renale - nefrocalcinoza, nefrita interstitiala, litiaza
renala;
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE REUMATISMALE POLIARTRITA REUMATOIDA (PR)
Explorari obligatorii:
- radiografia mainii bilateral (fata) -
la pensionare si in caz de agravare;
- radiografia antepicioare bilateral (fata) - la pensionare si in caz de
agravare;
- factor reumatoid (latex -
Waaler-Rose) - la pensionare;
- VSH -
la fiecare revizuire;
- fibrinogen -
la fiecare revizuire;
- proteina C
reactiva - la fiecare revizuire;
-
hemograma - la fiecare revizuire;
-
testari articulare - in PR stadiile III-IV cu redori, anchiloze, luxatii
observate la examenul clinic;
-
radiografii coxofemurale, genunchi, coate sau coloana cervicala (profil), daca
la examenul clinic se constata redori la nivelul acestor articulatii - la
pensionare sau agravare
- TGO, TGP,
electroforeza, uree, creatinina - la fiecare revizuire, daca pacientul este in
tratament cu DMARDs: Methotrexat, Sulfasalazina (Salazopirina), Leflunomid
(Arava), Infliximab (Remicade), Etanercept (Enbrel), Adalimumab (Humira);
- radiografie pulmonara - la fiecare
revizuire anuala, daca pacientul este in tratament cu Methotrexat, Infliximab
(Remicade), Etanercept (Enbrel), Adalimumab (Humira);
- spirograma - la fiecare revizuire
anuala, daca pacientul este in tratament cu Methotrexat.
Explorari suplimentare:
- Ac anti CCP;
- IgM, IgG;
- complementul seric si fractiunile
sale;
- ecografie articulara;
- tomografia computerizata;
- rezonanta magnetica nucleara;
- scintigrafia osoasa.
SPONDILARTRITELE SERONEGATIVE:
Spondilartrita anchilozanta (SA)
Explorari obligatorii:
- radiografie de bazin pentru
sacroiliace - la pensionare;
-
radiografie de coloana dorsolombara (profil) - la pensionare;
- radiografie de coloana cervicala
(profil) - la pensionare sau in caz de agravare;
- radiografia mainii bilateral (fata) si
antepicioare bilateral (fata) - doar pentru S.A. in forma periferica - la
pensionare sau agravare;
- VSH - la
fiecare revizuire;
- fibrinogen - la
fiecare revizuire;
- proteina C
reactiva - la fiecare revizuire;
-
hemograma - la fiecare revizuire;
-
examen oftalmologic - la fiecare revizuire anuala;
- spirograma - la fiecare revizuire
anuala;
- testari articulare de
coloana vertebrala - la pensionare sau in cau de agravare;
- radiografie de bazin pentru
coxofemurale - daca pacientul prezinta dureri (suspiciune de coxita) sau redori
la nivelul soldurilor - la pensionare sau in caz de agravare;
- radiografie de genunchi, umeri, coate
- daca la examenul clinic se constata redori la nivelul acestor articulatii - la
pensionare sau in caz de agravare;
-
testari articulare - solduri, genunchi, glezne, umeri, coate, daca la examenul
clinic se constata redori la nivelul acestor articulatii.
Explorari suplimentare - utile, dar nu
obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- scintigrafie sau tomografie
computerizata de bazin pentru articulatiile sacroliliace si coxofemurale;
- antigenul HLAB27 - daca se pune
problema diagnosticului diferential;
- studiul lichidului sinovial.
ARTRITELE REACTIVE (AR) sau Sindromul
Reiter - Fiessinger - Leroy (RFL)
Explorari obligatorii:
- radiografie
de bazin pentru sacroiliace - la pensionare;
- radiografie de coloana dorsolombara
(profil) - la pensionare;
-
radiografia mainii bilateral (fata), antepicioare bilateral (fata) sau alte
articulatii afectate - la pensionare sau in caz de agravare;
- VSH - la fiecare revizuire;
- fibrinogen - la fiecare revizuire;
- proteina C reactiva - la fiecare
revizuire;
- hemograma - la fiecare
revizuire;
- examenul oftalmologic -
la fiecare revizuire anuala;
-
testari articulare - la pensionare sau in caz de agravare;
- testari articulare - coloana
vertebrala, solduri, genunchi, glezne, umeri, coate etc. - daca la examenul
clinic se constata dureri sau redori la nivelul acestor articulatii.
Explorari suplimentare - utile, dar nu
obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- antigenul HLAB27 - daca se pune
problema diagnosticului diferential;
- anticorpii specifici: anti Schigella, anti Klepsiella, anti Salmonella
etc.;
- tomografia computerizata
axiala;
- scintigrafie osoasa;
- R.M.N.;
- studiul lichidului
sinovial.
ARTROPATIA PSORIAZICA (AP)
Explorari obligatorii:
- radiografie de bazin pentru
sacroiliace - la pensionare;
-
radiografie de coloana dorsolombara (fata + profil) - la pensionare;
- radiografia mainii bilateral (fata),
antepicioare bilateral (fata) sau alte articulatii afectate - la pensionare sau
in caz de agravare;
- radiografie de
bazin pentru coxofemurale - daca pacientul prezinta dureri (suspiciune de
coxita) sau redori la nivelul soldurilor - la pensionare sau in caz de
agravare;
- VSH - la fiecare
revizuire;
- VSH - la fiecare
revizuire;
- proteina C reactiva - la
fiecare revizuire;
- hemograma - la
fiecare revizuire;
- acid uric - la
fiecare revizuire;
- examen
dermatologic - la pensionare sau in caz de agravare;
- testari articulare de coloana
vertebrala - la pensionare sau in caz de agravare;
- testari articulare - solduri,
genunchi, glezne, umeri, coate, daca la examenul clinic se constata redori la
nivelul acestor articulatii.
Explorari suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu
accesibile):
- factorul reumatoid
(Latex, Waaler Rose ) - pentru diagnostic diferential;
- imunoelectroforeza;
- complexele imune;
- studiul lichidului
sinovial.
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMATIC (LES)
Explorari obligatorii:
- hemograma completa - la fiecare
revizuire;
- VSH - la fiecare
revizuire;
- proteina C reactiva - la
fiecare revizuire;
- complementul
seric - la fiecare revizuire;
- FAN -
la fiecare revizuire;
- celule lupice
- la fiecare revizuire;
- uree si
creatinina - la fiecare revizuire;
-
ac. anti AND dublu catenar - la pensionare;
- EKG - la fiecare revizuire.
Explorari suplimentare - utile, dar nu
obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- complexele imune;
- timp de coagulare;
- timp de protombina;
- anticorpii anti-ADN dublu catenar;
- HLA DR2 sau DR3 - DR4;
- factor reumatoid;
- electroforeza;
- biopsie renala, tegumentara si
ganglionara.
SCLERODERMIA SISTEMICA (Ss)
Explorari obligatorii:
- hemograma completa - la fiecare
revizuire;
- VSH - la fiecare
revizuire;
- proteina C reactiva - la
fiecare revizuire;
- anticorpii
antinucleari - la pensionare;
-
anticorpi antinucleari specifici (anticorpii anti-Sc 170, anticentromer si
anti-Ro) - la pensionare;
-
complementul seric - la fiecare revizuire;
- EKG - la fiecare revizuire;
- tranzit baritat pentru esofag - daca
prezinta disfagie;
- radiografie
maini bilateral (fata) - daca prezinta modificari la ex. clinic;
- rx. pulmonar) - daca prezinta
dispnee;
- probe functionale
respiratorii - daca prezinta dispnee.
Explorari suplimentare:
- utile, dar
nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile);
- complexele imune;
- biopsie cutanata.
POLIMIOZITA sau DERMATOMIOZITA
Explorari obligatorii:
- transaminaze - la fiecare
revizuire;
- VSH - la fiecare
revizuire;
- proteina C reactiva - la
fiecare revizuire;
- electroforeza -
la fiecare revizuire;
- creatinkinaza
- la pensionare;
- aldolaza - la
pensionare;
- mioglobina - la
pensionare.
Explorari suplimentare -
utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- EMG;
- biopsia musculara;
- capilaroscopia
periunghiala.
VASCULITELE
Poliarterita nodoasa sau periartrita
nodoasa (PAN)
Explorari
obligatorii:
- hemograma - la fiecare
revizuire;
- VSH - la fiecare
revizuire;
- Electroforeza - la
fiecare revizuire;
- complementul
seric - fractiunile C3-C4- la fiecare revizuire;
- examen urina - la fiecare
revizuire;
- dozare antigen HBs - la
pensionare;
- Biopsie tegumente,
muschi, rinichi - la pensionare.
Angeita alergica si granulomatoasa (Boala Churg - Strauss)
Explorari obligatorii:
- VSH - la fiecare revizuire;
- dozarea IgE - la fiecare revizuire;
- Biopsie tegumentara - la
pensionare.
Granulomatoza Wegener
Explorari obligatorii:
- hemograma - la fiecare revizuire;
- VSH - la fiecare revizuire;
- dozarea anticorpilor
anticitoplasmatici (C-ANCA) - la pensionare;
- reactia ELISA - proteinaza 3-la
pensionare;
- biopsie tegumentara sau
musculara a zonelor afectate - la pensionare.
Arterita Takayasu
Explorari obligatorii:
- hemograma - la fiecare revizuire;
- VSH - la fiecare revizuire;
- imunoglobuline - la fiecare
revizuire;
- arteriografie - la
pensionare.
Sindromul Behcet (SB)
Explorari obligatorii:
- hemograma - la fiecare revizuire;
- Ig A - la fiecare revizuire;
- crioglobuline - la fiecare
revizuire;
- consult dermatologic -
la pensionare;
- consult oftalmologic
- la revizuirea anuala.
Explorari
suplimentare
- antigenul
HLA-B51.
BOALA MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV
(BMTC)
Explorari obligatorii:
- dozarea autoanticorpilor anti-U1-RNP -
la pensionare;
- hemograma - la
fiecare revizuire;
- electroforeza -
la fiecare revizuire;
- complement
seric - la fiecare revizuire;
-
complexe imune circulante - la pensionare;
- factor reumatoid - la pensionare.
- biopsie cutanata - la
pensionare
SINDROMUL SJOGREN (SS)
Explorari obligatorii:
- hemograma - la fiecare revizuire;
- VSH - la fiecare revizuire;
- electroforeza - la fiecare
revizuire;
- complexe imune
circulante - la fiecare revizuire;
-
anticorpi antinucleari - la fiecare revizuire;
- crioglobuline - la fiecare
revizuire;
- dozarea anticorpilor
anti SS-A(Ro) - la pensionare;
- anti
SS-B(La); anti SS-C - la pensionare;
- consult oftalmologic - la revizuirea anuala.
ARTRITELE MICROCRISTALINE SI
DISMETABOLICE
Guta
Explorari obligatorii:
- acid uric - la fiecare revizuire;
- hemograma - la fiecare revizuire;
- VSH - la fiecare revizuire;
- proteina C reactiva;
- electroforeza - la fiecare
revizuire;
- trigliceride - la
fiecare revizuire;
- radiografie
antepicioare bilateral - la pensionare si agravare;
- radiografie maini bilateral - la
pensionare si agravare.
Explorari
suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile)
- examen lichid sinovial.
Condrocalcinoza (Pseudo-Guta)
Explorari obligatorii:
- acid uric - la fiecare revizuire;
- hemograma - la fiecare revizuire;
- VSH - la fiecare revizuire;
- proteina C reactiva;
- electroforeza - la fiecare
revizuire;
- radiografie antepicioare
bilateral - la pensionare si agravare;
- radiografie maini bilateral - la
pensionare si agravare;
- examen
lichid sinovial - la pensionare.
BOLI ARTICULARE DEGENERATIVE
Coxartroza
Explorari obligatorii:
- radiografie de bazin pentru
coxofemurale - la pensionare si agravare;
- testare articulara (bilant articular)
- la fiecare revizuire.
Explorari
suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- R.M.N.;
- tomografie computerizata.
Gonartroza
Explorari obligatorii:
- VSH - formele active;
- radiografie genunchi (fata + profil) -
la pensionare si agravare;
- testare
articulara (bilant articular) - la fiecare revizuire.
Explorari suplimentare - utile, dar nu
obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- examen lichid sinovial;
- R.M.N.;
- artroscopie genunchi.
Artrozele piciorului
Explorari obligatorii:
- VSH - formele active;
- radiografie antepicioare bilateral -
la pensionare si agravare.
Explorari
suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- R.M.N.;
- ecografie articulara.
Artrozele mainii
Explorari obligatorii:
- VSH - formele active;
- radiografie maini bilateral - la
pensionare si agravare;
- testari
articulare - la fiecare revizuire.
Explorari suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu
accesibile):
- Ecografie
articulara
Spondilozele
Explorari obligatorii:
- radiografie de coloana vertebrala
(fata + profil);
- testari
articulare.
BOLILE ARTICULARE ABARTICULARE:
Fibromialgia (Fibrozita)
Explorari obligatorii:
- VSH;
- TGO;
- factor reumatoid;
- anticorpi anitnucleari,
- enzime musculare;
- examen radiologic.
Periartrita scapulohumerala
Explorari obligatorii:
- VSH;
- examen radiologic;
- testari articulare.
Explorari suplimentare:
- ecografie articulara;
- R.M.N.;
- tomografie computerizata.
Distrofia simpatica reflexa (DSR)
Explorari obligatorii:
- VSH;
- examen radiologic;
- testari articulare.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE LOCOMOTORII
SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR
(postfracturi, luxatii, distrugeri parti moi)
Redori articulare
Explorari obligatorii:
- radiografia articulatiei afectate
(fata + profil) - la pensionare si in caz de agravare;
- testari articulare - la fiecare
revizuire.
Explorari suplimentare -
utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- ecografie articulara.
Anchiloze
Explorari obligatorii:
- radiografia articulatiei afectate
(fata + profil) - la pensionare si in caz de agravare;
- testari articulare.
Pseudartroza
Explorari obligatorii:
- radiografia segmentului afectat (fata
+ profil) - la fiecare revizuire.
Sindrom algo-neurodistrofic post traumatic
Explorari obligatorii:
- radiografia segmentului afectat (fata
+ profil) - la fiecare revizuire;
-
testari articulare - la fiecare revizuire.
Amputatiile
Explorari obligatorii:
- radiografia bontului (fata + profil) -
la pensionare si in caz de agravare;
- testari articulare - articulatia supraiacenta amputatiei si cele care la
examenul clinic prezinta limitari ale mobilitatii - la pensionare si in caz de
agravare;
- oscilometrie - la
pensionare si in caz de agravare.
Traumatismele vertebro-medulare
Explorari obligatorii:
- radiografie
de coloana vertebrala - segmentul afectat (fata + profil) - la pensionare si in
caz de agravare;
- examen clinic
neurologic - la fiecare revizuire.
Explorari suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu
accesibile):
- tomografie
computerizata axiala;
- I.R.M.;
- discografie;
- flebografie;
- arteriografie;
- electromiografie;
- examen L.C.R.
SECHELELE POST OA - TBC; MORB POTT
Explorari obligatorii:
- radiografia articulatiei afectate
(fata + profil) - la fiecare revizuire;
- testari articulare - la fiecare
revizuire.
Sechelele Morb Pott
Explorari obligatorii:
- radiografie de coloana vertebrala;
- testarea coloanei;
- probe ventilatorii.
OSTEONECROZA ASEPTICA A CAPULUI
FEMURAL
Explorari obligatorii:
- radiografia bazin pentru coxofemurale
- la pensionare si in caz de agravare;
- testari articulare - la fiecare
revizuire.
Explorari suplimentare:
- utile, dar nu obligatorii
(costisitoare sau greu accesibile):
-
scintigrafie osoasa;
- tomografie
computerizata;
- I.R.M.
Osteomielita. Osteitele fistulizate
Explorari obligatorii:
- radiografia segmentului afectat - la
fiecare revizuire;
- hemograma - la
fiecare revizuire;
- VSH - la fiecare
revizuire;
- fibrinogen - la fiecare
revizuire.
Explorari suplimentare -
utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
- insamantare din secretia locala;
- examen radiologic:
fistulografic;
Deformatiile coloanei vertebrale
(Scolioza, cifoscolioza - de etiologie polimorfa ajunsa la maturitate)
Explorari obligatorii:
- radiografie de coloana vertebrala
(fata + profil) segmentului afectat - la pensionare si in caz de agravare;
- examen goniometric - efectuat pe o
radiografie standard;
- testare
articulara;
- probe ventilatorii - la
fiecare revizuire.
Malformatii congenitale
Membre toracale:
- luxatie congenitala a umarului;
- agenezie - degete, mana, antebrat;
- sindactilie.
Membre pelvine:
- displazia luxanta a soldului;
- coxa-vara, coxa-valga;
- coxa-plana;
- aplazii de femur;
- genu varum, genu valgus, genu
recurvatum;
- picior stramb
congenital - varus - valgus - talus - cavus.
Coloana vertebrala:
A. De origine medulara:
- siringomielie si hidromielie;
- malformatii vasculare;
- chist dermoid si epidermoid.
B. De origine vertebrala:
- sindrom Klippel - Feil;
- sindrom de coasta cervicala;
- sacralizarea vertebrei L5;
- angiom vertebral.
C. Mixte:
- spina bifida.
Explorari obligatorii:
- radiografia segmentului afectat (fata
+ profil) - la pensionare si in caz de agravare;
- testare articulara.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE NEUROLOGICE
Traumatisme cranio-cerebrale
1. Traumatisme cranio-cerebrale
minore
Investigatii obligatorii -
radiografie de craniu.
Investigatii
suplimentare - CT cerebral.
2.
Traumatisme cranio-cerebrale medii
Investigatii obligatorii - CT cerebral ± substanta de contrast; EEG.
3. Traumatisme cranio-cerebrale
severe
Investigatii obligatorii - CT
cerebral ± substanta de contrast; EEG.
Investigatii suplimentare - RMN
cerebral.
4. Traumatisme
cranio-cerebrale grave
Investigatii
obligatorii - RMN cerebral.
Investigatii speciale - PET; SPECT.
Traumatisme vertebro-medulare
Investigatii obligatorii - radiografia
segmentului vertebral afectat
Investigatii suplimentare - CT de segment vertebral afectat; EMG; Eco Doppler
artere vertebrale, artere carotide.
Investigatii speciale - RMN ± s.c segment vertebral afectat;
angio-RMN.
Mielopatii netraumatice
Investigatii obligatorii - CT ±
substanta de contrast; ex. LCR.
Investigatii suplimentare - RMN ± substanta de contrast.
Infarct medular
Investigatii obligatorii - RMN ±
substanta de contrast, angio-RMN.
Hemoragie intraspinala
Investigatii obligatorii - RMN ±
substanta de contrast, angio-RMN.
Mielita tranversa acuta (Sindromul Brown
Sequard)
Investigatii obligatorii -
radiografie de segment vertebral afectat, RMN ± substanta de contrast; ex.
LCR.
Abces epidural spinal
Investigatii obligatorii -
RMN.
Scleroza laterala amiotrofica
Investigatii obligatorii - RMN,
EMG.
Degenerescenta subacuta combinata a
maduvei (sindromul cordoanelor posterioare - deficit de vitamina B12, sindrom
Sjogren etc.)
Investigatii
obligatorii - RMN; nivel sangvin al vitaminei B12 d 170 pg/ml.
Boala DEVIC
Investigatii obligatorii - RMN +
substanta de contrast; ex. LCR - benzi oligoclonale, potentiale evocate
(PEV).
Siringomielie
Investigatii obligatorii -
RMN.
Tumori medulare - epidurale,
intradurale, extramedulare, intramedulare
Investigatii obligatorii - RMN ±
substanta de contrast.
Mielita de iradiere
Investigatii obligatorii - RMN ±
substanta de contrast.
Tabes-Neurosifilis
Investigatii obligatorii - markeri
serologici - FTA-ABS; anti-TPHA; RPR; VDRL-EEG, CT cerebral.
Investigatii speciale - RMN ± substanta
de contrast segment vertebral afectat.
Polineuropatii
Investigatii obligatorii - EMG.
Investigatii suplimentare - analize
serologice privind etiologia polineuropatiei.
Miopatii
Investigatii obligatorii - EMG, analize
serologice si urinare (electroliti, hormoni tiroidieni, CK , CK-MB, aldolaza,
mioglobina anticorpi specifici pentru polimiozita, dermatomiozita, substante
toxice si/sau medicamentoase etc.), biopsie musculara.
Investigatii suplimentare - EKG,
ecocardiografie.
Miastenia Gravis
Investigatii obligatorii - EMG,
anticorpi anti-receptori acetilcolina, anticorpi anti-MuSK, examen CT torace,
radiografie torace, probe functionale ventilatorii, test la miostin.
Investigatii suplimentare - analize
serologice specifice pentru afectiunile imunologice caracteristice
asociate.
Sindrom miastenic (Eaton-Lambert)
Investigatii obligatorii - EMG,
anticorpi antireceptori -acetilcolina, anticorpi anti MuSK, examen CT torace,
radiografie torace, probe functionale ventilatorii; test la miostin.
Investigatii suplimentare - markeri
tumorali-AFP, ACE, PSA, CA19,9, CA 125.
Miotonii
Investigatii obligatorii - EMG.
Investigatii suplimentare - biopsie
musculara.
Epilepsii
Investigatii obligatorii - EEG ±
mapping.
Investigatii speciale - RMN
cerebral.
PEIC (operate/neoperate sau
inoperabile)
Investigatii obligatorii
- FO, CT cerebral, radiografie craniu (daca exista PEIC cu leziuni osteolitice,
daca bolnavul este operat), EEG.
Investigatii suplimentare - markeri tumorali - AFP, ACE, PSA, CA19,9, CA 125,
markeri de inflamatie, anticorpi specfici diferitilor agenti patogeni.
Investigatii speciale - RMN ± substanta
de contrast.
Scleroza multipla
Investigatii obligatorii - RMN +
substanta de contrast; examen LCR - benzi oligoclonale.
Investigatii suplimentare - potentiale
evocate vizuale, auditive, somatosenzoriale, FO, CV, proba diplopiei.
Investigatii speciale - OCT (occular
coherence tomography) - in cazul afectarii nervului optic
AVC sau AIT
Investigatii obligatorii - EKG, FO, ±
CV, CT cerebral, examen eco-Doppler.
Investigatii suplimentare - evaluarea factorilor de risc serologici pentru
ateroscleroza si/sau ateromatoza;
-
evaluarea riscului cardio-embolic - examen ecocardiografic, INR;
- evaluarea sindromului de
hipercoagulabilitate;
- anticorpi specifici
unor vasculite cu determinare cerebrala.
Investigatii speciale - RMN ± substanta
de contrast, angio-RMN.
Hemoragia subarahnoidiana
Faza acuta
Investigatii obligatorii - FO, CT
cerebral, EKG.
Investigatii
suplimentare - evaluarea factorilor de risc pentru SHA netraumatica.
Investigatii speciale - RMN;
angio-RMN.
Hemoragia cerebrala
intraparenchimatoasa
? Faza acuta
Investigatii obligatorii - FO, CT
cerebral, EKG.
Investigatii
suplimentare - evaluarea factorilor de risc pentru Hemoragia cerebrala
intraparenchimatoasa netraumatica.
Investigatii speciale - RMN; angio-RMN.
? La distanta de episodul acut
Investigatii obligatorii - FO, CT
cerebral, EKG.
Investigatii
suplimentare - evaluarea factorilor de risc pentru Hemoragia cerebrala
intraparenchimatoasa netraumatica, EEG, radiografie de craniu.
Sindrom extrapiramidal
Investigatii speciale - RMN.
Encefalopatii infantile
Investigatii obligatorii - EEG, FO.
Investigatii suplimentare - examen
CT.
Investigatii speciale -
RMN.
Encefalopatii metabolice
Encefalopatie ischemic-hipoxica
Investigatii obligatorii - EEG, FO,
RMN.
Investigatii speciale - PET,
SPECT.
Encefalopatie alcoolica
Investigatii obligatorii - EEG, FO,
RMN.
Investigatii speciale - PET,
SPECT.
Encefalopatie hepatica
Investigatii obligatorii - EEG, FO,
analize de laborator.
Investigatii
speciale - examen CT.
Encefalopatie
uremica
Investigatii obligatorii -
EEG, FO, analize de laborator.
Investigatii speciale - examen CT.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE OFTALMOLOGICE
Investigatii obligatorii:
- acuitate vizuala;
- dioptron;
- camp vizual (manual sau
computerizat);
- fundul de ochi.
Investigatii suplimentare:
- tensiune oculara;
- electroretinograma (ERG);
- potentiale evocate (PEV);
- electrooculograma (EOG);
- angiofluorografie (AFG);
- topografie corneeana;
- tomografie nerv optic (HRT);
- tomografie retiniana (OCT).
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE HEMATOLOGICE
Anemii
Investigatii obligatorii
? Hemograma - hematocrit %
- hemoglobina (g/dl) - aprecierea
severitatii;
- numar de
eritrocite;
- volum erotrocitar mediu
(VEM);
- numar de reticulocite-
aspectul regenerative;
- formula
leucocitara;
- numar de
trombocite.
? Frotiu de sange
periferic - clasificare morfologica.
? Bilirubinemie (BI) - evidentierea hemolizei.
Investigatii suplimentare - necesare
clasificarii etiologice
- frotiu de
maduva osoasa;
- teste de hemoliza:
haptoglobina serica, hemosiderina urinara, hemoglobinuria, LDH serica (anemii
megaloblastice);
- electroforeza
hemoglobinei (in cazul hemoglobinopatiior congenitale - siclemia, talasemia);
- testul Coombs (AH autoimune);
- anemii megalobastice - concentratia
serica a vitaminei B12, nivelul folatior eritrocitari, testul Schiling pentru
absorbtia vitaminei B12, dozarea acidului methylmalonic in ser, dozarea
homocisteinei in ser, nivelul factorului intrinsec (FI) in sucul gastric.
Obs. Pot fi necesare investigatii
complementare in functie de contextual clinic - post- hemoragice, in cadrul
afectiunilor endocrine, in cadrul afectiunilor hepatice, in insuficienta renala
cronica etc.
Leucemii
Investigatiile necesare diagnosticului
si evaluarii leucemiilor cuprind:
-
hemograma completa;
- examenul
sangelui periferic - numaratoare elemente si frotiu;
- examenul maduvei osoase;
- electroforeza proteinelor serice;
- imunelectroforeza;
- teste imunologice si histopatologice
speciale/care se pot efectua numai in clinici de hematologie.
Boala Hodgkin
1. Explorari radiologice:
- radiografie toracica;
- tomografie computerizata toracica,
abdominala, pelviana.
2. Explorari
hematologice
- hemograma completa,
formula leucocitara;
- VSH;
- examenul maduvei osoase.
3. Explorari biochimice
- explorarea functiei hepatice;
- electroforeza proteinelor
plasmatice;
- LDH serica, calcemia,
cupremia.
4. Explorari speciale
- rezonanta magnetica nuclear,
scintigrafie, laparotomie exploratorie.
Sindroame hemoragipare (purpure,
anomalii ale coagularii):
-
examinarea frotiului de sange periferic- formula leucocitara, aspectul
morfologic al hematiilor, prezenta trombocitelor si aspectul lor morfologic;
- numarul de trombocite;
- timpul de sangerare;
- timpul de protrombina (Quick);
- timpul partial de activare a
trombolplastnei (TPT);
- timpul de
coagulare global (TC);
-
fibrinogen;
- produsi de degradare ai
fibrinei (PDF);
- anticoagulanti in
ser;
- evaluarea activitatii
specifice a factorilor de coagulare.
BAREM DE INVESTIGATII PENTRU EVALUAREA
CAPACITATII DE MUNCA IN AFECTIUNILE ORL
In stabilirea corecta a deficientei
functionale, a incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca sunt necesare
trei tipuri de investigatii:
I.
Investigatii generale, de rutina: anamneza, examen clinic obiectiv, explorari
functionale si de laborator, teste imagistice etc. (Rx. pulmonar, EKG, TA,
hemoleucograma, glicemie, probe hepatice, examen sumar de urina etc.).
II. Investigatii specifice, necesare
pentru individualizarea fiecarei situatii patologice, invalidante incadrabila in
patologia O.R.L.
Din punct de vedere
a complexitatii acestora, se pot clasifica in trei categorii:
1. Indispensabile: necesare pentru
sustinerea diagnosticului clinic si functional;
2. Suplimentare: necesare pentru
completarea diagnosticului clinic si functional;
3. Speciale: necesare de multe ori
pentru, rigurozitatea stabilirii diagnosticului clinic si functional, mai ales
atunci cand pacientul prezinta o simptomatologie intricata specifica situatiilor
morbide de granita (intre specialitati). Oricare dintre categoriile 2 si 3 devin
obligatorii alaturi de prima, in functie de particularitatile cazului.
III. Investigatia sociala (ancheta
sociala) efectuata pe teren, in anturaj, la locul de munca, la domiciliu etc.,
in functie de patologia asociata (hipoacuzii grave sau surditati brusc instalate
associate cu alte stari morbide (afectiuni psihice, sechele invalidante dupa
AVC, intoxicatii, etc.).
In functie
de organul vizat si de complexitatea examinarii, investigatiile specifice ORL se
pot clasifica astfel:
Ureche
Indispensabile:
- examen clinic ORL;
- otoscopie;
- examen functional: cu voce soptita,
acumetric (cu diapazoane de diferite marimi pentru stabilirea campului auditiv),
audiograme de diferite tipuri (tonala liminara, automata etc.);
- +/- radiografii ale regiunii
petromastoidiene (diferite incidente).
Suplimentare:
- impedanmetrie;
- timpanometrie;
- test Metz, SISI test, Bekesy test
etc.;
- audiograma vocala;
- biopsie;
- examenul secretiei auriculare
(citologic, bacteriologic si micologic; antibiograma, antifungigrama).
Speciale:
- TC;
- RMN;
- BERA (potentiale evocate de trunchi
cerebral);
- Eco Doppler (regiunea
cervicala).
Nas
Indispensabile:
- examen clinic ORL;
- rinoscopie anterioara, posterioara
(+/-ridicare de val, tuseu cavum).
Suplimentare:
- endo/fibroscopie
(nazala, sinuzala);
- radiografii
(diferite incidente);
- biopsii;
- examenul secretiei (nazale, sinuzale;
citologic, bacteriologic simicologic; antibiograma, antifungigrama).
Speciale:
- TC, RMN.
Faringe
Indispensabile:
- examen clinic ORL;
- bucofaringoscopie (inspectie val,
gustometrie, examenul orificiilor Stenon si Warton);
- examen maseteri;
- laringoscopie indirecta
(hipofaringoscopie).
Suplimentare:
- endo/fibroscopie;
- radiografii (+/- substanta de
contrast);
- exsudat faringian;
- biopsii;
- examenul secretiilor.
- directoscopie (examenul hipofaringelui
si al gurii esofagului).
Speciale:
- TC;
- RMN;
- eco Doppler.
Laringe
Indispensabile:
- examen clinic ORL;
- laringoscopie indirecta.
Suplimentare:
- endo/fibroscopie;
- radiografii, tomografii;
- biopsii;
- examenul de secretii;
- examen tiroidian;
- examenul gurii esofagului.
Speciale:
- TC;
- RMN;
- laringoscopie in suspensie.
Vestibul
Indispensabile:
- examen clinic ORL;
- probe vestibulare spontane,
sensibilizate.
Suplimentare:
- ENG;
- radiografii temporoparietale (diferite
incidente);
- examen neurologic.
Speciale:
- TC, RMN, BERA.
Regiunea cervicala (tumefieri
cervicale):
Indispensabile:
- examen clinic ORL (rino-, oro-,
hipofaringe, laringe);
-
hemoleucograma, VSH, IDR, examen radiologic pulmonar.
Investigatii suplimentare:
- radiografii cervicale (fata si
profil);
- ecografie.
Investigatii speciale:
- eco Doppler;
- angiografii;
- CT;
- RMN;
- ango RMN;
- scintigrafii.
FISA DE EVALUARE MEDICO-SOCIO-PROFESIONALA
*T*
Nr. fisa .........
Data .......................
PERSOANA EVALUATA:
Numele ..........................
Prenumele ......................
Varsta ...............
Adresa: str.
............................. Nr. ...... Bl. ..... Sc. .......
Et. .... Ap. ..... Localitate
............... Sector/judet ................
Telefon
.............................................
Studii: a) Fara; b) Generale; c) Medii;
d) Superioare;
Sex: M/F
Starea civila: necasatorita; casatorita;
vaduva; divortata, despartit,
concubinaj
Copii: Da/Nu
EVALUARE SOCIALA:
Locuinta:
- casa; apartament; garsoniera;
- Situata la: parter; etaj; cu /fara
lift
- Se compune din: nr. camere:
........, bucatarie ........, baie ........,
dus ........, W.C. .....(situat in
interior/ exterior)
- Incalzire: fara
........., centrala .........., cu lemne carbuni ......,
gaze ......., cu combustibil lichid
.......
- Apa curenta: da/nu: rece
..... calda ....... alte situatii;
-
Conditii de locuit:
- luminozitate adecvata/neadecvata;
- umiditate adecvata/neadecvata;
- igiena adecvata/neadecvata;
Locuinta este prevazuta cu aparate electrocasnice: (aragaz, frigider,
masina de spalat, aspirator) Da/Nu.
Retea de familie:
Traieste: singur (a); cu sot/sotie; cu
copii; cu alte rude; cu alte
persoane;
Una dintre persoanele cu
care locuieste este: bolnava, cu dizabilitati,
dependenta de alcool;
Este ajutat de familie: Da/Nu; cu bani;
cu mancare, activitati de menaj;
Relatiile cu familia sunt: bune, cu probleme, fara relatii;
Exista risc de neglijare:
Da/Nu
EVALUAREA SITUATIEI ECONOMICE:
Venit lunar propriu reprezentat de:
Pensie .............................
Salariu ............................
Somaj ..............................
Alocatii copii .....................
Ajutor social ......................
Alte venituri
......................
EVALUAREA STARII DE SANATATE:
Diagnostic clinic
.........................................................
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
*ST*
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
¦Nu necesita ¦ Necesita ¦ Necesita ¦
¦
¦supraveghere¦ supraveghere ¦supraveghere¦
¦ Evaluarea
autonomiei ¦ sau ajutor ¦temporara si/
¦ permanenta ¦
¦
¦ ¦ sau
ajutor ¦ si/sau ¦
¦
¦
¦ partial ¦ ajutor ¦
¦
¦
¦
¦ integral ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦A. EVALUAREA STATUSULUI
FUNCTIONAL:¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦I. Activitati de baza ale vietii
de¦
¦
¦ ¦
¦zi cu
zi
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Igiena corporala(toaleta generala,
¦
¦
¦ ¦
¦intima,
speciala)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Imbracat, dezbracat (posibilitatea
¦
¦
¦ ¦
¦de a se imbraca, de a se dezbraca,
¦
¦
¦ ¦
¦de a avea un aspect
ingrijit)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Alimentatie (posibilitatea de a se
¦
¦
¦ ¦
¦servi si de a se hrani
singur)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Igiena eliminarilor (continenta)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Mobilizare (trecerea de la
o
¦
¦
¦ ¦
¦pozitie la alta; ridicat - asezat,
¦
¦
¦ ¦
¦asezat-culcat etc., si miscarea
¦
¦
¦ ¦
¦dintr-un sens in
altul)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Deplasarea in interior (deplasarea
¦
¦
¦ ¦
¦in interiorul camerei in
care
¦
¦
¦ ¦
¦traieste, cu sau fara
baston,
¦
¦
¦ ¦
¦cadru, fotoliu rulant
etc.)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Deplasarea in exterior (deplasarea
¦
¦
¦ ¦
¦in exteriorul camerei fara
mijloace¦
¦
¦ ¦
¦de
transport)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Comunicare (utilizarea mijloacelor
¦
¦
¦ ¦
¦de comunicare la distanta in
scopul¦
¦
¦ ¦
¦de a alerta: telefon,
alarma,
¦
¦
¦ ¦
¦sonerie
etc.);
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦II. Activitati
instrumentale
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Preparea hranei (capacitatea de
¦
¦
¦ ¦
¦a-si prepara singur
mancarea)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Activitati de menaj (efectuarea de
¦
¦
¦ ¦
¦activitati menajere: intretinerea
¦
¦
¦ ¦
¦casei, spalatul rufelor, spalatul
¦
¦
¦ ¦
¦vaselor
etc.)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Gestiunea si administrarea buge-
¦
¦
¦ ¦
¦tului si a bunurilor (gestioneaza
¦
¦
¦ ¦
¦propriile bunuri, bugetul, stie sa
¦
¦
¦ ¦
¦folosesca banii
etc.)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Efectuarea cumparaturilor (capaci-
¦
¦
¦ ¦
¦tatea de a efectua cumparaturile
¦
¦
¦ ¦
¦necesare pentru un trai decent)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Respectarea tratamentului medical
¦
¦
¦ ¦
¦(posibilitatea de a se conforma
¦
¦
¦ ¦
¦recomandarilor
medicale)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Utilizarea mijloacelor de
transport¦
¦
¦ ¦
¦(capacitatea de a utiliza mijloa-
¦
¦
¦ ¦
¦cele de
transport)
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦Activitati pentru timpul
liber
¦
¦
¦ ¦
¦(persoana are activitati
culturale,¦
¦
¦ ¦
¦intelectuale, fizice etc.,
solitare¦
¦
¦ ¦
¦sau in
grup).
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦B. Evaluarea statusului senzorial
¦
¦
¦ ¦
¦si
psihoafectiv
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦1. Acuitate
vizuala
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦2. Acuitate
auditiva
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦3. Deficienta de
vorbire
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦4.
Orientare
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦5.
Memorie
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦6.
Judecata
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦7.
Coerenta
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦8.
Comportament
¦
¦
¦ ¦
+-----------------------------------+------------+--------------+------------¦
¦9. Tulburari afective (prezenta
¦
¦
¦ ¦
¦depresiei)
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
NOTA: Pentru fiecare activitate evaluata
se identifica trei posibilitati:
0. -
activitate facuta fara ajutor, in mod obisnuit si corect;
- nu necesita
supraveghere si ajutor.
1. -
activitate fara cu ajutor partial si sau mai putin corect;
- necesita
supraveghere permanenta si/sau ajutor partial.
2. - activitate facuta numai cu
ajutor;
- necesita
supraveghere permanenta si/sau ajutor integral.
Evaluarea statusului functional si psihoafectiv se realizeaza avandu-se in vedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei pentru a fi apta sa efectueze activitatile de baza si intrumentale ale vietii de zi cu zi.
CONCLUZII:
........................................................................
........................................................................
........................................................................
........................................................................
---